13.02 -SEVE ŞI EXTRACTE VEGETALE; SUBSTANŢE PECTICE, PECTINAŢI ŞI PECTAŢI; AGAR-AGAR ŞI ALTE MUCILAGII ŞI AGENŢI DE MĂRIRE A VÂSCOZITĂŢII, DERIVATE DIN PRODUSE VEGETALE, CHIAR MODIFICATE.

- Seve şi extracte vegetale:

1302.11 - - Opiu

1302.12 - - Din lemn dulce

1302.13 - - Din hamei

1302.14 - - Din piretru sau din rădăcini de plante cu conţinut de rotenon

1302.19 - - Altele

1302.20 - Substanţe pectice, pectinaţi şi pectaţi

- Mucilagii şi agenţi de mărire a vâscozităţii derivaţi din produse vegetale, chiar modificaţi:

1302.31 - - Agar-agar

1302.32 - -Mucilagi şi agenţi de mărire a vâscozităţii derivaţi din roşcove, din boabe de roşcove sau din seminţe de guar, chiar modificaţi

1302.39 - - Altele

NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT

A) Seve şi extracte vegetale.

Sub termenul de seve şi extracte vegetale poziţia cuprinde un anumit număr de produse vegetale - obţinute în mod normal fie prin exudare spontană sau prin incizie, fie prin extracţie cu solvenţi - cu condiţia ca aceste seve şi extracte să nu fie denumite sau clasificate în poziţii mai specifice ale Nomenclaturii (a se vedea lista produselor excluse, de la sfârşitul părţii A) a acestei Note explicative).

Aceste seve şi extracte vegetale diferă de uleiurile esenţiale, de rezinoidele şi de oleorăşinile de extracţie de la poziţia 33.01 prin aceea că ele conţin, în afară de constituenţii odoriferanţi volatili , o proporţie mult mai importantă de alţi constituenţi ai plantelor (de exemplu clorofilă, tanin, principii amare, hidraţi de carbon şi alte substanţe extractive).

Printre sevele şi extractele clasificate aici sunt menţionate:

1) Opiul, seva uscată de mac (Papaver somniferum) obţinută prin incizarea capsulelor necoapte ale acestei plante sau prin prelucrarea unora dintre părţile sale. Opiul se prezintă cel mai adesea sub formă de bulgări sau turte de forme şi grosimi variabile. Totuşi concentratele din tulpini de mac ce conţin minimum 50 % alcaloizi sunt excluse de la această poziţie (vezi Nota 1 f) de la acest Capitol).

2) Extractul (sau seva) de lemn dulce obţinut din rădăcinile uscate ale unei plante din familia leguminoaselor (Glycyrrhiza glabra) prin extracţie metodică cu apă caldă sub presiune şi epurare şi apoi prin concentrarea sevelor obţinute. Acesta se prezintă fie sub formă lichidă, fie sub formă de blocuri, de turte, de bastonaşe, de felii sau, mai rar, de pulbere. Extractul de lemn dulce se clasifică totuşi la poziţia 17.04, atunci când are un conţinut de zaharoză peste 10 % în greutate sau dacă este prezentat (adică preparat) sub formă de dulciuri, şi în acest caz, nu se ţine seama de procentul de zahăr.

3) Extractul de hamei.

4) Extractul de piretru obţinut în principal din flori ale diverselor varietăţi de piretru (în principal Chrysanthenum cinerariaefolium) prin extracţie cu solvenţi organici, cum ar fi hexanul normal sau "eterul de petrol".

5) Extractele din rădăcini de plante care conţin rotenon (derris, cube, timbo, barbasco etc.).

6) Extractele şi tincturile oricărei plante din genul Cannabis.

Răşina de cannabis, brută sau purificată, se clasifică la poziţia 13.01.

7) Extractul de ginseng obţinut prin extracţie cu apă sau alcool , chiar condiţionat pentru vânzarea cu amănuntul.

Amestecurile de extracţie de ginseng şi alte ingrediente (de exemplu lactoză sau glucoză) folosite pentru prepararea "ceaiului" sau a băuturii de ginseng sunt excluse (poziţia 21.06).

8) Aloe, sevă îngroşată cu o aromă foarte amară, care provine din mai multe varietăţi ale plantei cu acelaşi nume din familia Liliaceelor.

9) Podofilinul, substanţă de natură răşinoasă obţinută prin extracţia cu alcool a pulberii ce provine din măcinarea rizomilor uscaţi de Podophyllum peltatum.

10) Curara, extract apos ce provine din prelucrarea frunzelor şi scoarţei diverselor varietăţi de plante din familia Strychnos.

11) Extract de lemn amar, obţinut din lemnul arbustului cu acelaşi nume, din genul Simarubaceea care creşte în America de Sud.

Quassina, principiul amar extras din lemnul amar (quassia amara) este un compus heterociclic şi se clasifică la poziţia 29.32.

12) Alte extracte medicinale, cum ar fi cele de usturoi, mătrăgună, cruşin, cascara sagrada, casia, genţiana, jalapa, arbore de chinină, revent, salce, tamarin, valeriană, muguri de pin , coca , Citrullus colocynthis, ferigă, hamamelis, măselariţă, de secară-de-corn, anin negru, Salsaparila.

13) Răşina de frasin, care este o sevă îndulcită natural, este obţinută prin incizarea anumitor specii de frasin.

14) Cleiul, substanţă vâscoasă şi care curge încet, este de culoare verzuie şi este extrasă, mai ales, din bobiţele de vâsc sau ilex.

15) Extrasul apos obţinut din pulpa fructului de casia. Păstăile şi pulpa fructului sunt totuşi excluse (poziţia 12.11).

16) Kino numit şi gommo kino, seva condensată folosită în medicină şi în tăbăcărie, provenind din incizii făcute în scoarţa anumitor arbori tropicali.

17) Lacul de China, lacul de Japonia etc., seve strânse prin incizie pe anumite specii "Rhus" (urushi) care cresc în Extremul Orient (Rhus vernicifera, mai ales), folosite pentru acoperirea sau decorarea unor obiecte (mici articole de mobilier, cum ar fi tăvi, platouri, lăzi etc.).

18) Sucul de papaya, chiar uscat, dar nepurificat până la stadiul de enzimă de papaya (globulele de latex aglomerate fiind încă observabile la microscop). Papaina se clasifică la poziţia 35.07.

19) Extractul de cola obţinut din nuca de cola (seminţe ale diverselor specii de cola, de exemplu Cola nitida) şi folosite mai ales la fabricarea unor băuturi.

20) Extractul din coajă de nucă de caju. Polimerii obţinuţi din extractul lichid de nucă de caju sunt totuşi excluşi (poziţia 39.11, în general).

21) Oleorăşina de vanilie, numită uneori în mod impropriu rezinoid de vanilie sau extract de vanilie.

Sevele sunt în general îngroşate sau compacte. Extractele pot fi lichide, păstoase sau solide. Extractele în soluţie alcoolică numite tincturi conţin alcoolul care a fost utilizat la extragerea lor. Extractele numite extracte fluide sunt soluţii de extracte în alcool, de exemplu glicerină, ulei mineral. Tincturile şi extractele fluide sunt în general titrate, (de exemplu extractului de piretru i se adaugă ulei mineral astfel încât să aibă, în vederea comercializării, un conţinut uniform de piretrine, de exemplu, 2 %, 20 % sau 25 %). Extractele solide sunt obţinute prin evaporarea solventului. Uneori, la unele dintre extractele solide, sunt încorporate substanţe inerte, fie pentru a le putea transforma mai uşor în pulberi (este cazul extractului de mătrăgună la care se adaugă gumă arabică pulverizată), fie pentru a le determina conţinutul, adică a le titra (astfel, la opiu se adaugă cantităţi de amidon dozate în consecinţă, pentru a obţine opiu cu un conţinut bine determinat de morfină). Adăugarea unor astfel de substanţe în scopuri asemănătoare nu are drept efect modificarea clasificării acestor extracte solide.

Extractele pot fi simple sau compuse. În timp ce extractele simple provin din tratarea unei singure specii de plante, extractele compuse sunt obţinute, fie din amestecuri de extracte simple diferite, fie prin tratarea simultană a mai multor specii de plante, amestecate în prealabil. Extractele compuse (fie că sunt sub formă de tincturi alcoolice sau alte forme) conţin deci principiile mai multor soiuri de produse vegetale: printre acestea sunt extractele compuse de jalapa, de aloe, de arbore de chinină etc.

Sevele şi extractele vegetale de la această poziţie sunt în general materii prime destinate fabricării unor produse diverse. Acestea nu mai se clasifică aici din clipa în care li se adaugă alte produse şi sunt astfel transformate în preparate alimentare, medicamentoase sau altele.

Produsele de la această poziţie care sunt considerate, conform documentelor internaţionale, stupefiante, sunt reluate în lista inserată la sfârşitul Capitolului 29.

Printre preparatele excluse, sunt menţionate:

l°) Siropurile aromatizate care conţin extracte vegetale (poziţia 21.06).

2°) Preparatele utilizate pentru fabricarea de băuturi, obţinute prin adăugarea la un extract vegetal compus de la această rubrică, de acid lactic, de acid tartric, de acid citric, de acid fosforic, de agenţi de conservare, de produse tensio-active, de sucuri de fructe, etc. şi, uneori, de uleiuri eterice ( în general, poziţia 21.06 sau 33.02).

3°) Preparatele medicamentoase (dintre care unele sunt numite şi tincturi) constând în amestecuri de extracte vegetale şi alte produse, de exemplu preparatul care conţine, în afara extractului de capsicum, esenţă de terebentină, camfor sau salicilat de metil şi preparatele compuse din tinctură de opiu, esenţă de anason, camfor şi acid benzoic (poziţiile 30.03 sau 30.04).

4°) Produsele intermediare, destinate fabricării de insecticide, alcătuite din extracte de piretru diluat prin adăugarea unei cantităţi de ulei mineral astfel încât conţinutul de piretrine să fie sub 2%, ca şi produsele cărora li se adaugă alte substanţe, cum ar fi cele sinergice (de exemplu butoxid de piperonil) (poziţia 38.08).

Poziţia exclude extractele vegetale care au fost amestecate între ele, chiar fără adăugarea altor substanţe, în vederea unor utilizări terapeutice sau profilactice. Aceste amestecuri, ca şi extractele compuse obţinute în scopuri medicinale, prin tratarea directă a unui amestec de plante, se clasifică la poziţiile 30.03 sau 30.04. La poziţia 30.04 se clasifică şi extractele vegetale neamestecate între ele (extracte simple) - chiar titrate sau dizolvate într-un dizolvant oarecare - prezentate sub formă de doze medicamentoase sau condiţionate pentru vânzarea cu amănuntul, ca medicamente.

Poziţia exclude uleiurile eterice, rezinoidele şi oleorăşinile de extracţie (poziţia 33.01).Uleiurile eterice (care pot fi de asemenea obţinute prin tratarea cu un solvent) diferă de extractele de la această poziţie prin compoziţia formată în mod esenţial din constituenţi odoriferanţi volatili. Rezinoidele diferă de extractele de la această poziţie prin aceea că sunt obţinute prin extragerea cu ajutorul solvenţilor organici sau a fluidelor supercritice (de exemplu anhidridă carbonică sub presiune),pornind de la substanţe vegetale necelulare naturale sau de la substanţe răşinoase uscate de origine animală. Oleorăşinile de extracţie diferă de extractele aparţinând acestei poziţii prin aceea că 1) sunt obţinute din substanţe vegetale naturale celulare brute (mirodenii sau plante aromatice, de cele mai multe ori) prin extracţia cu ajutorul solvenţilor organici sau cel al fluidelor supercritice şi 2 ) conţin principii odoriferante volatile ca şi principii aromatizante nevolatile care definesc mirosul sau gustul caracteristic al mirodeniei sau al plantei aromate.

Poziţia exclude:

a) Gumele, răşinile, gumele-răşini, oleorăşinile naturale (poziţia 13.01).

b) Extractele de malţ (poziţia 19.01).

c) Extractele de cafea, de ceai sau de mate (poziţia 21.01).

d) Sevele şi extractele vegetale care constituie băuturi alcoolice (Capitolul 22).

e) Extractele de tutun (poziţia 24.03).

f) Camforul natural (poziţia 29.14), glicirizina şi glicirizatele (poziţia 29.38).

g) Extractele folosite ca reactivi destinaţi determinării grupelor de sânge sau factorilor sangvini (poziţia 30.06).

h) Extractele tanante (poziţia 32.01).

ij) Extractele tincturiale (poziţia 32.03).

k) Cauciucul natural, balata, gutaperca, guazule., chicle şi gumele naturale similare (poziţia 40.01).

B) Substanţe pectice, pectinaţi şi pectaţi.

Substanţele pectice (cunoscute sub denumirea comercială de pectine) sunt polizaharide a căror structură de bază este cea a acizilor poligalacturonici. Sunt conţinute în celulele anumitor produse vegetale (mai ales a anumitor fructe şi legume); sunt extrase industrial din reziduurile de mere, de pere, de gutui, de citrice, de sfeclă de zahăr etc. Sunt folosite mai ales la fabricarea dulceţurilor în vederea închegării (gelificării). Pot fi în stare lichidă sau sub formă de pulbere şi se clasifică la această poziţie chiar dacă li s-au adăugat zaharuri (glucoză, zaharoză etc.) sau alte produse în vederea asigurării unei activităţi constante în timpul utilizării. Uneori, la acestea se adaugă citrat de sodiu sau alte săruri tampon.

Pectinaţii sunt săruri ale acizilor pectinici (acizi poligalacturonici parţial metoxilaţi), iar pectaţii sunt săruri ale acizilor pectici (acizi pectici demetoxilaţi); proprietăţile şi utilizările lor sunt comparabile cu cele ale pectinelor.

C) Agar-agar şi alte mucilagii şi agenţi de îngroşare derivaţi din produse vegetale, chiar modificaţi.

Mucilagiile şi agenţii de îngroşare derivaţi din produse vegetale au proprietatea de a se umfla în apă rece şi de a se dizolva în apă caldă formând, prin răcire, o masă gelatinoasă, omogenă şi în general insipidă. Aceste produse sunt utilizate mai ales ca înlocuitori ai gelatinei, în industria alimentară, pentru prepararea apreturilor pentru hârtie şi ţesături, pentru limpezirea unor lichide, în pregătirea mediilor de cultură bacteriologice, în industria farmaceutică şi la fabricarea produselor cosmetice. Aceştia pot fi modificaţi prin tratare chimică (de exemplu esterificaţi, eterificaţi, trataţi cu borax, cu acizi sau alcali).

Aceste produse se clasifică la această poziţie chiar şi atunci când li s-a adăugat zahăr (glucoză, zaharoză etc.) sau alte produse (în vederea asigurării unei activităţi constante în timpul utilizării).

Principalele produse din această categorie sunt:

1)Agar-agarul care este extras din anumite alge marine care cresc în principal în Oceanele Indian şi Pacific şi care sunt în general sub formă de filamente uscate, paiete, praf sau într-o formă gelatinoasă după tratarea cu acizi. Denumirea sa comercială este clei, spumă sau gelatină de Japonia sau Alga spinosa.

2) Făina de endosperme din boabe de roşcovă (Ceratonia siliqua) sau din seminţe de guar (de Cyamopsis psoralioides sau Cyamopsis tetragonoloba). Aceste tipuri de făină se clasifică la această poziţie chiar dacă au fost modificate prin tratare chimică în vederea îmbunătăţirii sau stabilizării proprietăţilor mucilaginoase (vâscozitate, solubilitate etc.).

3)Carragheenina care este extrasă din algele carragheen (cunoscute şi sub denumirea de muşchi perlat sau muşchi de Irlanda) este în general prezentată sub formă de filamente, lamele sau pulbere. La această poziţie se clasifică şi substanţele mucilaginoase obţinute prin transformarea chimică a carragheeninei (de exemplu carragheenat de sodiu).

4)Agenţii de îngroşare obţinuţi din gume sau gume-răşini devenite hidrosolubile prin tratarea cu apă sub presiune sau prin orice alt procedeu.

5)Făina din cotiledon de seminţe de tamarin (Tamarindus indica). Această făină se clasifică la această poziţie chiar dacă este sau nu modificată prin tratare termică sau chimică.

Poziţia nu cuprinde:

a) Algele brute sau uscate (poziţia 12.12, în general).

b) Acidul alginic şi alginaţii (poziţia 39.13).

NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA COMBINATĂ

1302.11.00	Opiu Vezi Notele explicative la Sistemul armonizat de la poziţia 13.02, paragraful A, punctul 1.
1302.12.00	Din lemn dulce Vezi Notele explicative la Sistemul armonizat de la poziţia 13.02, paragraful A, punctul 2.
1302.14.00	Din piretru sau din rădăcini de plante cu conţinut de rotenon Vezi Notele explicative la Sistemul armonizat de la poziţia 13.02, paragraful A, punctele 4 şi 5.
1302.19.91	Medicinale Se clasifică, de exemplu, aici: 1. extracte medicinale menţionate în Notele explicative la Sistemul armonizat de la poziţia 13.02, paragraful A, punctul 12; 2. extracte şi tincturi de Cannabis, chiar în amestec cu substanţe anorganice sau organice, utilizate ca simpli diluanţi; 3. podofilină; 4. curare; 5. pulpă de casia, epurată (extract apos); 6. extracte de produse vegetale menţionate în Notele explicative la Sistemul armonizat de la poziţia 12.11, dacă vor fi utilizate în special în medicină.
1302.20.10 şi 1302.20.90	Substanţe pectice, pectinaţi şi pectaţi Se clasifică la acest cod produsele menţionate în Notele explicative la Sistemul armonizat de la poziţia 13.02, paragraful B.
1302.31.00	Agar-agar Vezi Notele explicative la Sistemul armonizat de la poziţia 13.02, paragraful C, punctul 1.
1302.32.10 şi 1302.32.90	Mucilagii şi agenţi de mărire a vâscozităţii, derivaţi din produse vegetale, chiar modificaţi Vezi Notele explicative la Sistemul armonizat de la poziţia 13.02, paragraful C, punctul 2. Sunt excluse de la aceste coduri endospermele de seminţe de guara (“guar splits”), prezentate sub formă de fulgi mici, neregulaţi, de culoare galben deschis (poziţia 14.04).
1302.39.00	Altele În afară de produsele menţionate în Notele explicative la Sistemul armonizat de la poziţia 13.02, paragraful C, punctele 3 până la 5, codul mai cuprinde: 1. extract preparat din alge Furcellaria fastigiata recoltat pe coastele Danemarcei, care este obţinut în aceleaşi condiţii şi este prezentat în aceleaşi forme ca şi agar-agarul; 2. mucilagiu din seminţe de gutui; 3. mucilagiu de muşchi de munte; 4. muşchi irlandez (carragheenina) şi carrageenat de calciu, sodiu şi potasiu, chiar şi atunci când li s-a adăugat zahăr (de exemplu zaharoză, glucoză), în vederea asigurării unei activităţi constante în timpul utilizării. Conţinutul adaosului de zahăr, în general este de maximum 25%.

SUS