14.03 - MATERII VEGETALE DE TIPUL CELOR FOLOSITE ÎN PRINCIPAL PENTRU FABRICAREA MĂTURILOR SAU PERIILOR (DE EXEMPLU SORG, PIASSAVA, PIR, ISTLE), CHIAR SUB FORMĂ DE MĂNUNCHIURI SAU LEGĂTURI.

NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT

La această poziţie se clasifică materialele vegetale a căror principală utilizare este fabricarea măturilor, măturicilor, măturilor-perii, periilor, chiar dacă aceste materiale pot fi folosite uneori în alte scopuri. Din contră, sunt excluse de aici alte materii vegetale care pot de asemenea să fie folosite uneori la confecţionarea măturilor şi a periilor, dar care se clasifică în altă parte sau care sunt folosite în principal în alte scopuri, şi anume: bambusul, chiar despicat, trestiile, stuful (poziţia 14.01), grozama, alfa şi rogozul (clasificate la poziţia 14.04 dacă nu sunt prelucrate în vederea utilizării în industria textilă şi la poziţiile 53.03 (grozama) sau 53.05 (alfa şi rogozul) în caz contrar), fibrele de cocos (poziţia 53.05).

Printre materiile vegetale clasificate la această poziţie sunt:

1) Paniculele (inflorescenţele) de orez, de sorg pentru mături (Sorghum vulgare var. technicum) sau ale unor tipuri de mei, din care au fost înlăturate boabele.

2) Piassava, fire trase din frunzele unor palmieri din ţările tropicale şi dintre care două varietăţi comerciale cele mai cunoscute sunt cea braziliană şi cea africană.

3) Pirul care constă din rădăcinile unei graminee care creşte pe terenuri uscate şi nisipoase (din genul Andropogon), cunoscut popular sub denumirea comună de iarbă de perii şi care creşte spontan în Europa şi mai ales în Ungaria şi Italia. Această rădăcină nu trebuie confundată cu aceea a plantei numită pir de India sau khuskhush (Vetiveria zizanioides), din care se extrage uleiul esenţial, nici cu aceea a pirului farmaceutic, care are proprietăţi medicinale (poziţia 12.11).

4) Rădăcina unor alte graminee din America Centrală, cum ar fi cele din genul Epicampes, şi mai ales rădăcina numită de zacaton.

5) Fibrele cunoscute sub denumirea de Gomuti care provin de la Arenga saccharifera sau pinnata.

6) Istle-ul (denumit şi ixtle, Tampico, iarbă de Tampico), care este alcătuit din fibre şi filamente scurte şi rigide care provin din anumite specii de agave cu frunze scurte, din Mexic.

Poziţia cuprinde nu numai materialele vegetale în stare brută, dar şi cele care au fost tăiate, albite, vopsite sau pieptănate (altfel decât pentru filare). Pot fi prezentate în mănunchiuri sau legături.

Unele dintre fibrele vegetale de la această poziţie se clasifică totuşi la poziţia 96.03, atunci când sunt prezentate sub forma unor capete pregătite, adică pămătufuri nemontate, gata pentru a fi utilizate, fără a fi divizate, la fabricarea pensulelor şi a articolelor similare, chiar dacă pentru această utilizare nu au nevoie decât de un supliment de prelucrare neînsemnat, cum ar fi egalizarea sau tocirea vârfurilor (vezi Nota 3 de la Capitolul 96).