14.04 - PRODUSE VEGETALE NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE ÎN ALTĂ PARTE.
1404.10 - Materii prime vegetale de tipul celor folosite în principal
pentru vopsit, tăbăcit sau argăsit
1404.20
- Linters de bumbac
1404.90
- Altele
NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL
ARMONIZAT
La această
poziţie se clasifică produsele vegetale nedenumite şi
necuprinse în altă parte a
Nomenclaturii.
Sunt
incluse:
A) Materiile prime vegetale de tipul celor folosite mai ales pentru
vopsit, tăbăcit sau argăsit.
Aceste produse sunt folosite mai
ales ca şi coloranţi sau tananţi, fie direct, fie după
transformarea în produse tincturiale sau în extracte tanante. Pot fi prezentate
în stare brută (proaspete sau uscate), curăţate, măcinate
sau pulverizate, chiar aglomerate.
Cele mai importante sunt sub
formă de:
1) Lemn: lemnul de oţetar, de scumpie,
de campeche, de quebracho, de Brazilia
(de Pernanbouk etc.), de castan, de santal roşu.
Trebuie menţionat faptul că lemnul
de tipul celui utilizat în principal pentru vopsit, tăbăcit sau
argăsit nu poate fi clasificat aici decât dacă este prezentat sub
formă de aşchii, ţăndări, concasat sau pulverizat.
Prezentat sub alte forme, acest lemn este exclus (Capitolul 44).
2) Scoarţă:
scoarţa de stejar
de diverse specii (inclusiv de
stejar negru numit quercitron şi al
doilea rând de scoarţă a stejarului de plută), de castan, de
mesteacăn alb, de
oţetar, de scumpie, de mimoză,
de arbore exotic înrudit cu manglierul (paletuvier), de brad de Canada, de
salcie etc.
3) Rădăcini şi părţi
similare: de drăcilă, de roibă , canaigra, limba-boului etc.
4) Fructe, bace, seminţe:
capsula ghindei, mirobolan, dividivi (sau libidibi), bace de verigariu
(seminţe galbene, de Persia, de Adrianopol etc.), seminţe şi
pulpă de rocouyer, păstăi de tara, coajă verde de
nucă, coajă de migdale etc.
5) Gogoşi (gogoşi de ristic, de
China, de Alep, de Ungaria, de terebint etc.).
Gogoşile de ristic sunt
excrescenţele de pe frunzele sau rămurelele anumitor stejari şi
ale altor arbori, în urma înţepăturilor produse de unele insecte cum
ar fi cele din genul Cynips. Ele conţin tanin şi acid galic
şi sunt folosite la vopsire şi la fabricarea unor cerneluri de scris.
6) Tije, frunze şi flori:
tijele şi frunzele de drobuşor, de oţetar, de scumpie, de mirt,
de floarea-soarelui (zis maurelle), de arbust (Lawsonia alba), de
roiba, de plante din genul Indigofera, de rezeda; frunze de arbust Pistacia,
flori de şofrănaş, de grozama (din varietatea Genista
tinctoria) etc.
Stigmatul şi pistilul
şofranului veritabil se clasifică la poziţia 09.10.
7) Licheni: licheni de tipul
celor utilizaţi la fabricarea unei substanţe roşu-violet (Rocella
tinctoria şi fuciformis; Lichen tartareus, Lichen parellus, Lichen
pustuleux sau Umbilicaria pustulata etc.).
Poziţia nu
cuprinde:
a) Extractele tanante vegetale şi taninii
(acizii tanici), inclusiv extractul apos de tanin de gogoşi de ristic (poziţia
32.01).
b) Extractele de lemn pentru vopsit şi alte
specii tinctoriale vegetale (poziţia 32.03).
B) Linters de bumbac.
Seminţele unor varietăţi de
bumbac, după ce au fost separate prin egrenare de fibrele de bumbac, sunt încă acoperite cu un puf fin format
din fibre foarte scurte (cu o lungime sub 5 mm). Sunt fibre foarte scurte care,
după ce au fost separate de seminţe printr-o operaţiune
specifică industriei textile (delintage), poartă numele
de linters de bumbac.
Deoarece sunt scurte, aceste produse nu pot
fi, practic, filate; conţinutul lor mare de celuloză face ca ele
să fie materia primă preferată pentru prepararea pulberilor
fără fum sau pentru fabricarea produselor textile celulozice
artificiale (mătasea artificială, fibre artificiale etc.) sau a altor
produse derivate din celuloză. Sunt folosite uneori şi la fabricarea
unor tipuri de hârtie, de filtre sau ca material de umplutură în industria
cauciucului.
Linterşii de bumbac se clasifică
aici indiferent de utilizare, fie că sunt prezentaţi în vrac sau
puternic presaţi, sub formă de foi sau plăci, în stare
brută sau după ce li s-au înlăturat impurităţile,
după ce au fost spălaţi, degresaţi (inclusiv cei
hidrofilizaţi), sau chiar albiţi sau vopsiţi.
Poziţia exclude:
a)
Vata de bumbac medicinală sau condiţionată pentru vânzarea
cu amănuntul pentru utilizări medicale sau chirurgicale (poziţia 30.05).
b)
Celelalte tipuri de vată din bumbac (poziţia 56.01).
C) Boabele tari, seminţele, sâmburii, cojile şi nucile pentru cioplit.
Aceste
produse sunt folosite
în special pentru fabricarea
nasturilor, mărgelelor, mătăniilor sau a altor obiecte pentru
jocul de table sau de şah.
Printre
aceste produse se includ:
1)
Fildeşul vegetal (corozo), care este sămânţa (sau nuca)
fructului anumitor specii
de palmieri din America
de Sud şi
a căror structură, duritate,
culoare amintesc pe
cele ale fildeşului natural, din acest motiv este numit fildeş vegetal.
2)
Sămânţa (sau nuca)
de palmier (de palmier-doum) care
creşte mai ales
în Africa Orientală şi Centrală (Eritreea, Somalia, Sudan
etc.).
3)
„Nucile” similare, ale altor palmieri (nuca de Tahiti, de palmira etc.).
4) Seminţele din varietatea
de trestie Canna indica numite
seminţe de belsita ;
seminţele de Abrus precatorius, numit arborele cu
mătănii; sâmburi
de curmale; nucile
de palmier piassava.
5)
Cojile nucii de cocos.
Poziţia cuprinde
nu numai materialele în stare brută, dar şi cele care, precum
fildeşul vegetal (corozo) sau palmier-doum, în special, au fost doar
simplu tăiate, fără altă prelucrare. Dacă sunt altfel
prelucrate, aceste materiale se clasifică la alte poziţii, în special
la poziţiile 96.02 sau
96.06.
D)
Celelalte produse vegetale.
Grupa cuprinde:
1) Alfa
şi rogozul denumiri
date unor plante
filamentare (Stipa tenacissima
şi Lygeum spartum) din familia
Graminee, care cresc din abundenţă în
Africa de Nord şi în
Spania. Principala lor
utilizare este pentru
fabricarea unei paste de hârtie, dar sunt folosite
şi la confecţionarea sforilor şi a plaselor, a articolelor
din împletituri cum sunt covoare, rogojini, coşuri,
încălţăminte; sunt folosite şi la capitonarea sau umplerea
scaunelor sau saltelelor.
Aceste produse nu se
clasifică la această poziţie
decât dacă sunt
sub formă de
tije sau frunze brute,
albite sau vopsite (în mănunchiuri sau
nu). Prelucrate în vederea
utilizării lor în industria
textilă (de exemplu laminate, sfărâmate sau pieptănate) se
clasifică la poziţia 53.05.
2)
Grozama brută (
neprelucrată încă până
la stadiul de
mănunchi de fire), plantă din familia
leguminoaselor, ale cărei
fibre sunt folosite
în industria textilă. Grozama în mănunchiuri sau
sub formă de câlţi este clasificată la poziţia 53.03.
3) Luffa (zouffa
sau loofah) numită
şi burete vegetal, alcătuită din
ţesutul celular al unei specii de cucurbitacee exotice (Luffa
cylindrica).
Bureţii de origine animală sunt
excluşi (poziţia 05.09).
4) Făina din fildeş vegetal, din
nuci de palmier din Africa Orientală şi Centrală, din coji de
nuci de cocos sau similare.
5)
Lichenii ( în afara
celor tinctoriali (a
se vedea alineatul
A), punctul 7),
medicinali sau ornamentali). Mucilagiile şi
agenţii de îngroşare naturali (agar-agar,
carraghenina etc.) se clasifică la
poziţia 13.02.
Algele de la poziţia 12.12
şi algele monocelulare
moarte (poziţia 21.02)
sunt de asemenea excluse.
6)
Măciulii de scaieţii pregătite sau nu pentru folosirea lor în industria textilă, dar
nemontate.
7) Produsul numit hârtie
de orez (rice paper) sau hârtie
japoneză care este
format din foi subţiri tăiate din măduva unor copaci care
cresc mai ales
în Extremul Orient
şi care sunt folosite
la fabricarea florilor
artificiale, ca material de suport
pentru desene, acuarele etc. Aceste foi
se clasifică aici, chiar dacă au fost satinate pentru a li se
netezi suprafaţa sau dacă sunt
pătrate sau dreptunghiulare.
8)
Frunzele de
betel formate
din frunze verzi şi proaspete a
plantei
căţărătoare
numită Piper betle L. Frunzele de betel sunt de obicei mestecate
după mese, datorită
acţiunii lor răcoritoare
şi stimulative.
9)
Scoarţa de Quillaia (Quillaia saponaria, lemnul de Panama, "soap bark").
10) Seminţele sau nucile de
sapindus (
Sapindus mukorossi, S. trifoliatus, S. saponaria, S. marginatus, S. drummondii).
Unele dintre materialele vegetale de la
această poziţie (de exemplu alfa, rogozul) pot fi prezentate pe
suport, adică întinse într-un strat mai mult sau mai puţin regulat,
fixate pe un material textil, din ţesătură, hârtie etc. sau
între două foi de hârtie, două straturi de pânză etc., fixate cu
agrafe sau cu o cusătură sumară.
NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA COMBINATĂ
|
1404.10.00 |
Materii prime vegetale de tipul celor folosite în principal
pentru vopsit, tăbăcit sau argăsit
Aceste materii prime sunt
descrise ca exemplu în Notele explicative la Sistemul armonizat de la
poziţia 14.04, al doilea alineat, punctul A. |
|
1404.20.00 |
Linters de
bumbac Vezi Notele
explicative la Sistemul armonizat, de la poziţia 14.04, punctul B. |
|
1404.90.00 |
Altele Produsele care se clasifică la acest cod sunt
descrise ca exemplu în Notele explicative la Sistemul armonizat de la
poziţia 14.04, punctele C şi D. Scaieţii menţionaţi în Notele
explicative la Sistemul armonizat de la poziţia 14.04, paragraful D,
punctul 6 sunt din specia Dipsacus
sativus. Se clasifică la acest cod şi endospermele
de seminţe de guara (“guar splits”),
prezentate sub formă de fulgi neregulaţi de culoare galben deschis. |