15.01-
GRĂSIME DE PORC (INCLUSIV UNTURĂ) ŞI GRĂSIME DE PASĂRE, ALTELE
DECĀT CELE DE LA POZIŢIILE 02.09
SAU 15.03.
NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT
Grăsimile de la această
poziţie pot fi obţinute prin orice procedeu, de exemplu prin topire,
presare sau extracţie cu ajutorul
solvenţilor; procedeul cel mai utilizat este topirea (īn atmosferă de vapori, la
temperatură joasă sau pe cale uscată). Īn procedeul de topire pe
cale uscată, o parte a grăsimii este extrasă sub acţiunea
temperaturii ridicate atinsă; o altă parte a grăsimii este
obţinută prin presare şi adăugată părţii
extrase. Īn unele cazuri, restul de grăsime conţinut īn reziduuri
poate fi extras cu ajutorul solvenţilor.
Sub rezerva
consideraţiilor precedente, poziţia cuprinde:
- untura, grăsime
comestibilă, solidă sau
semisolidă, moale şi cremoasă, de culoare albă,
obţinută din ţesutul adipos al porcilor. Īn funcţie de
metoda de producţie şi ţesutul adipos utilizat, se obţin
diferite tipuri de untură. De
exemplu, cea mai bună untură de calitate este obţinută īn general prin topire pe cale
uscată pornind de la grăsimea
internă a abdomenului de porc. Cea
mai mare parte a unturii este dezodorizată
şi, īn unele cazuri, i se pot adăuga produse antioxidante
pentru a preveni rāncezirea.
Untura care conţine frunze de dafin sau
alte condimente care nu au fost adăugate decāt īntr-o mică cantitate,
insuficientă pentru a-i schimba caracterul esenţial, rămāne clasificată la această
poziţie, dar amestecurile sau
preparatele alimentare care conţin untură se clasifică la poziţia
15.17;
- celelalte grăsimi
de porc, inclusiv
grăsimea din oase
şi grăsimea din
deşeuri;
- grăsimea de pasăre,
inclusiv grăsimea din oase şi grăsimea din deşeuri.
Atunci
cānd este obţinută din oase proaspete, grăsimea din oase
are consistenţa şi mirosul seului şi este de culoare albă
sau uşor galbenă; dar cānd nu se utilizează oase proaspete, se
prezintă sub forma unei grăsimi moi, granuloase, colorată īn
galben murdar sau maro, cu miros dezagreabil. Aceste grăsimi se utilizează īn industria
săpunurilor sau a
lumānărilor şi
pentru prepararea lubrifianţilor.
Grăsimea
din deşeuri sunt extrase
fie din pielea jupuită a animalelor, sau din
anumite deşeuri sau reziduuri animale ( esofag, rumen, măruntaie
etc.) sau provin din măruntaie sau de la spălarea pieilor.
Grăsimile din deşeuri prezintă, la modul general,
următoarele caracteristici: culoare īnchisă, miros neplăcut,
conţinut ridicat de anumite produse, īn special acizi graşi liberi
(acid oleic, palmitic etc.), colesterol, impurităţi, temperatura lor
de topire este mult mai coborātă decāt cea a unturii sau a altor
grăsimi de la această poziţie. Sunt utilizate īn principal
pentru anumite scopuri tehnice.
Aceste
grăsimi pot fi brute sau rafinate, rafinarea se efectuează prin
neutralizare, tratament cu pămānturi decolorate, insuflare de vapori de
apă supraīncălziţi,
filtrare etc.
Aceste produse
sunt utilizate īn alimentaţie, la fabricaţia de unguenţi, de
pomezi, de săpunuri etc.
Poziţia exclude:
a) Slănina fără
parţi slabe ca şi grăsimile de porc şi de
păsări, netopite şi nici
altfel extrasă de la poziţia
02.09.
b) Uleiul de untură şi
stearina din untură (poziţia 15.03).
c) Grăsimile de
animale altele decāt cele
menţionate īn
această poziţie (poziţiile 15.02, 15.04 sau 15.06).
d) Uleiurile de oase de la poziţia 15.06.
e) Īnlocuitorii de
untură (untură-imitaţie) (poziţia 15.17).