15.15 - ALTE
GRĂSIMI ŞI ULEIURI VEGETALE (INCLUSIV ULEI DE JOJOBA) ŞI
FRACŢIUNILE LOR, STABILIZATE, CHIAR RAFINATE, DAR NEMODIFICATE CHIMIC (+).
- Ulei din seminţe de in şi
fracţiunile lui:
1515.11 - - Ulei brut
1515.19 - - Altele
- Ulei de porumb şi fracţiunile
lui:
1515.21 - - Ulei brut
1515.29 - - Altele
1515.30 - Ulei de ricin
şi fracţiunile lui
1515.40 - Ulei de tung
şi fracţiunile lui
1515.50 - Ulei de susan
şi fracţiunile lui
1515.90 - Altele
NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL
ARMONIZAT
Această poziţie cuprinde
grăsimile şi uleiurile vegetale şi fracţiunile lor simple,
stabilizate, altele decât cele menţionate la poziţiile 15.07
până la 15.14 (vezi Consideraţiile generale, Partea B)). Având
în vedere importanţa lor în comerţul internaţional, sunt
menţionate următoarele:
1) Uleiul de in, obţinut din
seminţe de in (Linum usitatissimum), este unul dintre uleiurile
sicative cele mai importante. Culoarea lui variază între galben şi
brun, iar gustul şi mirosul lui sunt acre. Oxidându-se, formează pe
suprafaţa obiectelor pe care a fost aplicat o peliculă elastică
foarte rezistentă. Acest ulei este utilizat în principal la fabricarea
lacurilor, a vopselelor, a pânzelor
cerate, a masticului, a săpunurilor în formă de pastă, a
cernelurilor de tipografie, a răşinilor alchidice sau a produselor
farmaceutice. Uleiul de in presat la rece este comestibil.
2) Uleiul de porumb este obţinut
din germenii de porumb sau de porumb de India. Uleiul brut are multe
utilizări industriale cum ar fi fabricarea săpunurilor, a
lubrifianţilor, a apreturilor pentru pielărie. Rafinat, acest ulei
este comestibil şi este utilizat în bucătărie, în patiserie, în
amestec cu alte uleiuri etc. Uleiul de porumb este un ulei semisicativ.
3) Uleiul de ricin provine din seminţe de Ricinus communis.
Este vorba de un ulei nesicativ gras, în
general incolor sau uşor colorat, care, în trecut, era utilizat mai ales
în medicină ca purgativ, dar care
este utilizat acum în industrie ca plastifiant, intrând în
compoziţia lacurilor, a nitrocelulozei,
la fabricarea acizilor dibazici, a elastomerilor sau a adezivilor, a
agenţilor tensioactivi, a fluidelor hidraulice etc.
4) Uleiul de Tung (sau de
lemn de China) este obţinut din seminţele fructului diferitelor
specii din genul Aleurites (de exemplu A. fordii şi A.
montana). Culoarea lui variază între galben pal şi brun
închis; se usucă foarte repede şi are calităţi de
conservare şi de rezistenţă la umiditate. Este utilizat în
principal la fabricarea vopselelor şi a lacurilor.
5) Uleiul de susan este obţinut
din seminţe de Sesamum indicum, care este o plantă
anuală. Este un ulei semisicativ de calitate superioară, utilizat la
fabricarea produselor numite shortenings, a uleiurilor pentru salate, a
margarinei sau a produselor alimentare similare, ca şi pentru fabricarea
produselor farmaceutice. Cel de calitate inferioară este utilizat în
scopuri industriale.
6) Uleiul de jojoba este deseori
descris ca ceară lichidă, este incolor sau gălbui,
fără miros, constituit esenţial din esteri ai alcoolilor graşi
superiori, este obţinut din seminţele unui arbust de deşert din
genul Simmondsia (S. californica sau S. chinensis),
este utilizat ca înlocuitor al uleiului de spermanţet, de exemplu la
preparate cosmetice.
7) Anumite produse denumite seu vegetal,
din care seul de Borneo şi seul de China, provenind din tratarea
seminţelor oleaginoase. Seul de Borneo se prezintă sub formă de
turte de culoare albă în exterior şi galben verzuie în interior, cu o
structură cristalină sau granulară; seul de China este o substanţă
solidă, cu aspect de ceară, unsuroasă la pipăit, de culoare
verzuie şi cu miros uşor aromatic.
8)
Produsele cu denumirea comercială de ceară de Myrica şi
ceară de Japonia, care de fapt sunt grăsimi vegetale.
Primul dintre aceste produse, care se recoltează din bacele mai multor
specii de plante din genul Myrica, se prezintă sub forme de turte cu aspect ceros, de culoare galben-verzuie,
de consistenţă tare şi cu un miros special uşor de balsam.
Al doilea este o substanţă extrasă din fructele mai multor
varietăţi de arbori din China sau Japonia, din familia
Rhus, care se
prezintă sub formă de tablete sau discuri cu aspect ceros, de culoare
verzuie, gălbuie sau chiar albă, cu structura cristalină, de
consistenţă fragilă, cu un uşor miros de răşină.
o
o o
Subpoziţiile 1515.11 şi 1515.21
Vezi Nota explicativă de
la subpoziţia1507.10.
NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA
COMBINATĂ
|
1515.30.10 |
Ulei de ricin şi fracţiunile lui |
|
şi 1515.30.90 |
Uleiul de ricin mai este cunoscut sub denumirea de
ulei „castor”, ulei „palma christi” sau ulei „kerva”. Nu se
clasifică la această poziţie uleiul purgativ extras din
seminţele arborelui Jatropha curcas din familia Euphorbiaceae,
denumit adesea „ulei de ricin din America” sau „ulei de ricin sălbatic” (codurile de la 1515.90.40 până la
1515.90.99). |