15.18 - GRĂSIMI
ŞI ULEIURI ANIMALE SAU VEGETALE ŞI FRACŢIUNILE LOR, FIERTE,
OXIDATE, DESHIDRATATE, SULFURATE, SUFLATE, POLIMERIZATE PRIN
CĂLDURĂ ĪN VACUUM SAU ALTFEL MODIFICATE CHIMIC, CU EXCEPŢIA
CELOR DE LA POZIŢIA 15.16; AMESTECURI SAU PREPARATE NEALIMENTARE DE
GRĂSIMI SAU DE ULEIURI ANIMALE SAU VEGETALE SAU DIN FRACŢIUNILE
DIFERITELOR GRĂSIMI SAU ULEIURI DIN ACEST CAPITOL, NEDENUMITE ŞI
NECUPRINSE ĪN ALTĂ PARTE.
NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL
ARMONIZAT
A) Grăsimi şi uleiuri
animale sau vegetale şi fracţiunile lor, fierte, oxidate,
deshidratate, sulfurate, suflate, polimerizate prin căldură īn vacuum
sau altfel modificate chimic, cu excepţia celor de la poziţia 15.16.
Grupa cuprinde grăsimile şi uleiurile
animale sau vegetale şi fracţiunile lor, care au suferit anumite
tratamente care modifică structura lor chimică, ceea ce le
ameliorează vāscozitatea, sicativitatea
(adică proprietatea lor de a putea absorbi oxigenul din aer şi
de a deveni astfel apte de a forma straturi elastice) sau le modifică alte
proprietăţi, atāta timp cāt păstrează structura
fundamentală de trigliceridă şi nu sunt descrise mai specific īn
altă parte, şi īn principal:
1) Uleiurile fierte sau oxidate, care
provin de la tratamentul prin īncălzire al uleiurilor la care īn general
s-a adăugat, īn prealabil, o cantitate mică de agenţi de
oxidare. Sunt utilizate īn industria lacurilor şi a vopselelor.
2)
Uleiurile suflate, care sunt uleiuri parţial oxidate şi polimerizate prin
insuflarea aerului cald. Se folosesc la
prepararea lacurilor izolante, a pielii artificiale, şi īn amestec
cu uleiuri minerale, pentru obţinerea preparatelor lubrifiante (uleiuri
compaund).
Linoxina, un produs semisolid de consistenţă cauciucoasă,
constituită dintr-un ulei de in puternic oxidat, şi care este
utilizat la fabricarea linoleumului, se clasifică de asemenea la
această poziţie.
3) Uleiul de ricin deshidratat,
obţinut prin deshidratarea acestui ulei īn prezenţa catalizatorilor,
şi care este utilizat ca şi uleiurile din paragrafele precedente, la
prepararea lacurilor şi a
vopselelor.
4) Uleiurile sulfurate, care
rezultă īn urma tratamentului cu sulf sau cu clorură de sulf,
tratament care conduce la o polimerizare a moleculelor. Uleiul astfel tratat
formează o peliculă care absoarbe mai puţină apă ca
pelicula uzuală de ulei uscat simplu, care posedă o
rezistenţă mecanică mai mare şi care ajunge mai repede īn
starea īn care nu mai este lipicios. Uleiurile sulfurate sunt utilizate pentru
vopsirea antirugină şi pentru lăcuirea ambarcaţiunilor.
Continuānd īn profunzime
sulfurarea uleiurilor se obţine un produs solid denumit factis pentru
cauciuc clasificat la poziţia
40.02.
5) Uleiurile polimerizate prin
căldură īn vacuum sau īn gaz inert; sunt astfel denumite anumite uleiuri (mai ales
cele de īn sau lemn de China) polimerizate prin simplă īncălzire,
fără oxidare, la 250 - 300°C, fie īntr-o
atmosferă inertă de gaz carbon, fie īn vid. Se obţin astfel
uleiuri mai mult sau mai puţin vāscoase, utilizate foarte mult sub
denumirea de stand-uleiuri, la fabricarea lacurilor care formează o
peliculă deosebit de subţire şi impermeabilă.
Prin denumirea de stand-uleiuri
(stand-oils), se īnţelege īn comerţ şi uleiurile
polimerizate prin căldură īn vacuum, din care părţile lor
nepolimerizate au fost extrase (Teka oils), precum şi amestecurile de
uleiuri polimerizate prin căldură īn vacuum.
6) Printre celelalte uleiuri modificate,
poziţia cuprinde:
a)
Uleiurile maleice, obţinute prin tratarea
de exemplu a
uleiului de soia cu cantităţi limitate de anhidridă maleică la o temperatură de
minimum 200°C, īn
prezenţa unei cantităţi de polialcool, suficiente
pentru esterificarea surplusului
de aciditate a uleiului.
Uleiurile maleice astfel obţinute au proprietăţi sicative.
b) Uleiurile sicative
(de exemplu ulei de in) la care au fost īncorporate la rece cantităţi
mici de produse sicative (de exemplu borat de plumb, naftenat de zinc, rezinat
de cobalt) īn scopul accentuării
proprietăţilor lor sicative naturale. Aceste uleiuri, sunt utilizate,
īn locul uleiurilor pentru gătit, la prepararea lacurilor şi a
vopselelor. Sunt foarte diferite de sicativele preparate lichide de la poziţia
32.11 (care sunt soluţii concentrate de produse sicative) şi nu
pot fi confundate cu acestea.
c) Uleiurile epoxidice
obţinute prin tratarea, de exemplu, a uleiului de soia cu acid paracetic
preformat sau format īn situ printr-o reacţie īntre apa
oxigenată şi acidul acetic, īn prezenţa unui catalizator. Sunt
utilizate, īn principal, ca plastifianţi sau stabilizatori ai
răşinilor vinilice.
d) Uleiurile bromate,
utilizate ca stabilizatori de emulsie sau suspensie pentru uleiurile
esenţiale, de exemplu īn industria farmaceutică.
B) Amestecuri sau preparate
nealimentare din grăsimi sau uleiuri animale sau vegetale sau din
fracţiuni ale diferitelor grăsimi sau uleiuri din acest Capitol,
nedenumite şi necuprinse īn altă parte.
Această
parte cuprinde, printre altele, uleiurile rămase după prăjire,
conţinānd de exemplu uleiul de rapiţă, uleiul de soia şi o
mică cantitate de grăsime animală, folosite la prepararea hranei
pentru animale.
Poziţia nu cuprinde:
a)
Grăsimile şi uleiurile simplu denaturate (vezi Nota 3 a acestui Capitol ).
b)
Grăsimile şi uleiurile hidrogenate interesterificate,
reesterificate sau elaidinizate (poziţia 15.16).
c)
Preparatele de tipul celor utilizate pentru hrana animalelor (poziţia
23.09).
d) Uleiurile sulfonate
(adică tratate cu acid sulfuric) (poziţia 34.02).