20.09 -   SUCURI DE FRUCTE (INCLUSIV MUSTUL DE STRUGURI) ŞI SUCURI DE LEGUME, NEFERMENTATE, FĂRĂ ADAOS DE ALCOOL, CU SAU FĂRĂ ADAOS DE ZAHĂR  SAU DE ALŢI  ÎNDULCITORI (+) .

- Suc de portocale:

2009.11 - - Congelate

2009.12 - - Necongelate, cu o valoare Brix de maximum 20

2009.19 - - Altele

                 - Suc de grepfrut:

2009.21 - - Cu o valoare Brix de maximum 20

2009.29 - - Altele

                 - Suc de orice alt singur fruct de citrice

2009.31 - - Cu o valoare Brix de maximum 20

2009.39 - - Altele

                 - Suc de ananas

2009.41 - - Cu o valoare Brix de maximum 20

2009.49 - - Altele

2009.50 - Suc de tomate

                 - Suc de struguri (inclusiv must de struguri)

2009.61 - - Cu o valoare Brix de maximum 30

2009.69 - - Altele

                 - Suc de mere

2009.71 - - Cu o valoare Brix de maximum 20

2009.79 - - Altele

2009.80 - Suc de orice alt singur  fruct sau legumă

2009.90 - Amestecuri de sucuri

 

 

NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT

 

 

   În ceea ce priveşte sucurile nefermentate, fără adaos de alcool , vezi Nota 6 a Capitolului.

   Sucurile de fructe sau de legume, din această poziţie sunt obţinute în general prin presarea fructelor sau legumelor sănătoase, proaspete şi coapte, indiferent dacă această presare constă - cum este cazul  citricelor - dintr-o extracţie cu ajutorul maşinilor numite extractoare, care funcţionează după principiul storcătorului de lămâi menajer, sau dintr-o stoarcere care poate fi precedată sau nu, fie de o sfărâmare sau de o măcinare (pentru mere în special), fie de un tratament cu apă rece, cu apă caldă sau cu abur (este, în special, cazul tomatelor, al coacăzelor negre sau a anumitor legume cum ar fi morcovul sau ţelina).

    Lichidele obţinute astfel sunt, în general, supuse ulterior următoarelor procese:

a)     Limpezirea, destinată  separării sucului de majoritatea părţii solide, fie prin  intermediul  substanţelor de limpezire (gelatină,  albumină,  agent  infuzorial  etc..), fie  cu  ajutorul  enzimelor,  fie  prin centrifugare.

b)    Filtrarea, în special cu ajutorul filtrelor cu plăci din azbest, din celuloză, din kieselguhr, etc.

c)     Dezaerarea, realizată  pentru a elimina oxigenul care ar altera culoarea şi aroma.

d)    Omogenizarea, în cazul anumitor sucuri obţinute din fructe sau legume foarte cărnoase (tomate, piersici etc.).

e)     Sterilizarea, realizată pentru prevenirea fermentaţiei. Ea se realizează prin diferite procedee: pasteurizare prelungită sau rapidă (pasteurizare flash), sterilizare electrică în maşini cu electrozi, sterilizare prin filtrare, conservare sub presiune folosind dioxidul de carbon, conservare la rece, sterilizare chimică (prin folosire de dioxid de sulf, de benzoat de sodiu etc.), tratament cu raze ultraviolete sau cu schimbători de ioni.

 

   Datorită acestor tratamente variate, sucurile de fructe sau de legume se prezintă sub formă de lichid limpede, nefermentat. E posibil totuşi, ca anumite sucuri - cele obţinute în special din fructe sau legume cărnoase (cum sunt caise, piersici  şi tomate) - să conţină încă, în suspensie sau sub formă de depunere, o parte a pulpei în stare fin divizată.

 

   Poziţia cuprinde, de asemenea, sucurile, mai puţin întâlnite în practică, obţinute din fructele uscate care, în stare proaspătă, conţin suc. Acesta este cazul, de exemplu, a produsului numit  suc de prune uscate,  extras din prunele uscate tratate cu apă caldă timp de mai multe ore într-o baterie de difuziune. Sunt dimpotrivă excluse, produsele mai mult sau mai puţin lichide, obţinute prin tratarea la cald, în prezenţa apei a fructelor proaspete sau uscate (de exemplu ienupăr, fructe de pădure, măceşe), care nu conţin, propriu-zis, nici un fel de suc; aceste produse sunt, în general, clasificate la poziţia  21.06.

   Sucurile de la această poziţie pot fi prezentate în stare concentrată (congelate sau nu) sau sub formă de cristale sau de pudră, cu condiţia ca ele să fie, în această ultimă formă, complet sau aproape complet solubile în apă. Asemenea produse sunt obţinute de obicei prin procese care implică, fie căldura, combinată sau nu cu vidul, fie frigul (liofilizare).

   Anumite sucuri concentrate se pot distinge de sucurile corespondente neconcentrate în funcţie de valoarea Brix (vezi Nota 3 de subpoziţii de la acest Capitol).

  Sub rezerva păstrării caracterului lor original, sucurile de fructe sau de legume, de la această poziţie pot să conţină substanţe de tipul  celor menţionate pe lista de mai jos, indiferent dacă acestea rezultă din procesul de fabricaţie sau au fost adăugate:

1)  Zahăr.

2)  Alţi îndulcitori, naturali sau sintetici, sub rezerva că, cantitatea adăugată nu o depăşeşte pe  cea  necesară unei îndulciri normale a sucului şi că acestea din urmă îndeplinesc, în rest, toate condiţiile cerute pentru a fi clasificate în această poziţie, în special cea privitoare la raportul între diferitele componente  prevăzute la paragraful 4 ) de mai jos.

3)  Produse destinate să asigure conservarea sucului sau să prevină fermentaţia (de exemplu dioxid de sulf, dioxid de carbon, enzime etc.).

4)  Produse destinate să asigure uniformitatea calităţii (cum ar fi acidul citric, acidul tartaric),      refacă sucului,  elementele distruse sau deteriorate în procesul de fabricaţie (de exemplu vitamine, coloranţi) sau să „fixeze” aroma (de exemplu sorbitol adăugat la sucurile de fructe, sub formă de pudră sau cristale). Totuşi, poziţia exclude sucurile de fructe la care s-a adăugat unul dintre constituenţii sucurilor (acidul citric, uleiul esenţial extras din fruct etc.), într-o cantitate astfel încât raportul între diferiţii componenţi din sucul natural este în mod evident schimbat, caracterul original al produsului fiind, în acest caz, modificat.

   Sucurile  de  legume  de  la  această   poziţie  pot  fi de  asemenea adiţionate cu sare (clorură  de sodiu), cu mirodenii  sau cu  substanţe  aromatizante.

  Similar, se clasifică la această poziţie, amestecurile de sucuri de fructe sau de legume de acelaşi fel sau de feluri diferite, şi sucurile reconstituite, adică sucurile obţinute prin adăugarea, la sucurile concentrate, a unei cantităţi de apă care nu o depăşeşte pe cea conţinută în sucurile similare, neconcentrate de compoziţie normală.

   Totuşi, adăugarea de apă la un suc de fructe sau de legume cu compoziţie normală, sau adăugarea la un suc concentrat, a unei cantităţi mai mari de apă decât este necesară pentru a reconstitui sucul natural, original, conferă produselor obţinute caracterul de diluţii, care au caracterul de băuturi de la poziţia 22.02. Sucurile de fructe sau de legume care conţin o proporţie  de dioxid de carbon mai mare decât  cea conţinută în mod normal în sucuri tratate cu acest produs (sucuri de fructe  aerate) şi, de asemenea, limonadele şi apele  gazoase aromatizate cu suc de fructe, sunt de asemenea  excluse (poziţia  22.02).

    Poziţia cuprinde, de asemenea, mustul de struguri destinat oricărei utilizări, cu condiţia ca el să nu fi suferit nici o fermentare. În cazul în care a suferit tratamentele uzuale pentru cele mai multe sucuri de fructe, mustul de struguri se confundă cu sucul de struguri, obişnuit. Sucul de struguri poate fi prezentat sub formă de concentrat sau chiar de cristale (în ultima formă, este cunoscut comercial ca zahăr din struguri sau miere de struguri şi poate fi folosit în produsele de cofetărie sau de patiserie, pentru fabricarea de bomboane, de turtă dulce etc.).

   Musturile de struguri parţial fermentate, cu fermentaţia oprită sau nu, ca şi musturile din struguri nefermentate, cu adaos de alcool, cele două produse având o concentraţie alcoolică  funcţie de volum  peste 0,5 % vol., se  clasifică la poziţia 22.04.

Poziţia exclude, de asemenea:

a)     Sucurile de tomate al căror conţinut, în greutate, în extras uscat, este de minim 7 % (poziţia 20.02).

b)     Sucurile  de  fructe  sau  de legume cu  o concentraţie   alcoolică  funcţie  de volum  peste   0,5 %   vol. (Capitolul   22).

 

o

o   o

 

 

Note explicative de subpoziţii

Subpoziţia  2009.11

 

   Prin termenul  suc de portocale  congelat  se înţelege şi sucul de portocale concentrat, care deşi menţinut  la rece la o temperatură de aproximativ - 18°C, nu s-a solidificat total în profunzime.

 

 

NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA COMBINATĂ

 

 

20.09

Sucuri de fructe (inclusiv mustul de struguri) şi sucuri de legume, nefermentate, fără adaos de alcool, cu sau fără adaos de zahăr sau de alţi îndulcitori

 

În ceea ce priveşte expresia „suc nefermentat fără adaos de alcool” vezi Nota 6 de la acest capitol.

În ceea ce priveşte expresia „valoare Brix” vezi Nota de subpoziţie 3 de la acest capitol.

În ceea ce priveşte adaosul de alte substanţe  produselor de la poziţia 20.09, vezi Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente poziţiei 20.09.

 

 

2009.11.11

Congelate

până la

2009.11.99

Vezi notele explicative de subpoziţie ale Sistemului armonizat de la subpoziţia 2009.11.

 

2009.50.10

Suc de tomate

şi

2009.50.90

Vezi Nota 4 de la acest capitol şi notele explicative relevante.

 

SUS