23.03 - REZIDUURI REZULTATE DE LA FABRICAREA AMIDONULUI ŞI REZIDUURI SIMILARE, PULPA DE SFECLĂ DE ZAHĂR, RESTURI REZULTATE DIN PRELUCRAREA TRESTIEI DE ZAHĂR ŞI ALTE DEŞEURI REZULTATE DE LA FABRICAREA ZAHĂRULUI, DEPUNERI ŞI DEŞEURI REZULTATE DE LA FABRICAREA BERII SAU DE LA DISTILARE, CHIAR AGLOMERATE SUB FORMĂ DE PELETE.

 

                2303.10 - Reziduuri rezultate de la fabricarea amidonului şi reziduuri similare

 

2303.20 - Pulpa de sfeclă de zahăr, resturi rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr şi alte deşeuri rezultate de la fabricarea zahărului

 

2303.30 - Depuneri şi deşeuri rezultate de la fabricarea berii sau de la distilare.

 

 

NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT

 

 

      Poziţia cuprinde, în principal:

A)   Reziduurile de la fabricarea amidonului şi reziduurile similare,  deşeuri de la fabricarea amidonului sau a feculelor din porumb, orez, grâu, cartofi etc., care sunt în principal compuse din substanţe fibroase şi substanţe proteice. Sunt prezentate de obicei în formă de pelete sau griş şi ocazional sub formă de turte şi sunt folosite pentru alimentaţia animalelor sau ca îngrăşăminte. Unele dintre aceste reziduuri , cum ar fi apa de înmuiere a porumbului, sunt folosite ca mediu de cultură pentru fabricarea anumitor antibiotice, a drojdiilor etc.

B)    Pulpa de sfeclă de zahăr este reziduu care rămâne după ce a fost extras zahărul din rădăcina de sfeclă de zahăr. Această pastă se clasifică la această poziţie, în stare umedă sau uscată, dar  dacă este amestecată cu melasă  sau  cu alte produse pentru a fi utilizată ca hrană pentru animale, se clasifică la poziţia  23.09.

C)    Partea lemnoasă măcinată a trestiei  de  zahăr  este   un  reziduu  constând  din  porţiunea  fibroasă a trestiei de zahăr după ce a fost extras sucul. Este folosit în industria hârtiei şi în prepararea hranei pentru animale.

D)   Alte deşeuri rezultate din fabricarea zahărului, printre care sunt spumele de purificare şi reziduurile rămase în presele filtru.

E)    Resturi şi deşeuri de la fabricarea berii sau de la distilare. Sub aceste denumiri  se  înţelege în principal:

1)     Resturi  de  cereale (secară, orz etc.) obţinute de  la  fabricarea  berii  şi  constând   din   malţ epuizat rămas după ce a fost extras mustul.

2)     Germenii de malţ provenind de la  germinarea  orzului  şi  separaţi  în timpul procesului de degermificare.

3)     Deşeuri de hamei  complet epuizat.

4)     Reziduuri rezultate de la anumite distilări (de porumb, de ghimbir, de anason, cartofi etc).

5)     Resturi de pulpă de sfeclă de zahăr (reziduuri din distilarea melaselor de sfeclă de zahăr).

          (Toate  aceste produse se clasifică la această poziţie chiar dacă sunt prezentate în stare umedă sau uscată).

     Poziţia mai cuprinde produsele de mai sus aglomerate în formă de pelete (vezi Consideraţiile generale de la  acest Capitol).

 

Poziţia nu cuprinde:

a) Melasele rezultate din extracţia sau rafinarea zahărului (poziţia 17.03).

b) Drojdiile inactive (poziţia  21.02).

c) Sărurile de sfeclă de zahăr obţinute de la arderea şi spălarea reziduurilor de sfeclă de zahăr (poziţia  26.21).

d) Pastele de hârtie obţinute din resturi ale trestiei de zahăr  (poziţia 47.06).

 

 

NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA COMBINATĂ

 

 

2303.10.11

şi

Reziduuri rezultate de la fabricarea amidonului din porumb (excluzând substanţele concentrate de înmuiere), cu un conţinut de proteine calculat în materia uscată

2303.10.19

Se clasifică, printre altele, la aceste coduri:

1.   produsele numite „gluten de porumb” (în general sub formă de făină) conţinând în principal gluten obţinut de la separarea amidonului. Concentraţia în proteine (azot x 6,25) este peste 40 % în greutate;

2.   produsele numite „gluten meal” obţinute în principal prin amestecul reziduurilor uscate de la fabricarea amidonului din porumb cu gluten pur. Aceste produse, în general, conţin aproximativ 40 % din greutate proteine (azot x 6,25);

3.   produsele numite alimente din gluten de porumb (corn gluten feed), conţin minim 20 % în greutate proteine (azot x 6,25) şi conţin în principal particule de pericarp şi endosperm, gluten de porumb şi uneori  substanţe concentrate de înmuiere toate aceste componente fiind subproduse de la obţinerea amidonului din porumb.

La aceste coduri se clasifică, de asemenea, produsele de mai sus aglomerate sub formă de pelete.

 

Produsele clasificate la aceste coduri  nu trebuie  să conţină reziduuri de la extracţia uleiului din germeni de porumb obţinuţi prin procedeu umed.

Substanţa concentrată de înmuiere (apa de înmuiere) a porumbului, indiferent de conţinutul de proteine se clasifică la codul 2303.10.90.

 

 

2303.10.90

Altele

 

În sensul acestui cod, reziduurile de la fabricarea amidonului din rădăcini de manioc se consideră produsele de acest tip ce conţin în greutate  maxim 40 % amidon, calculat la substanţa uscată.

În cazul în care conţinutul de amidon este mai mare, astfel de produse prezentate sub formă de făină sau griş  se clasifică la codurile de la 1106.20.10 până la 1106.20.90. Produsele de acest tip aglomerate sub formă de pelete se clasifică la codul 0714.10.10.

De asemenea se clasifică la acest cod, de exemplu:

1.   produsele numite „alimente din gluten de sorg” ( sorgho gluten feed) cu un conţinut de proteine, în general, de minim 18 % din greutate şi constituite în principal din particule de pericarp şi endosperm din grăunţe de sorg, din gluten de sorg, din substanţa concentrată de înmuiere a sorgului, toţi aceşti constituenţi fiind subproduse de la fabricarea amidonului din sorg.

    Nu se clasifică la acest cod decât produsele cu un conţinut de amidon, calculat în greutate din substanţa uscată, de maxim 40 %.

    Produsele cu un conţinut de amidon superior se clasifică, în general, la capitolul 11 sau, după caz, la poziţiile 23.02 sau 23.09;

2.   reziduurile de la fabricarea amidonului numite „pulpă uscată de cartofi”. Conţinutul în amidon al acestor reziduuri este în general de minimum 50 % din greutate.

Substanţa concentrată de înmuiere (apa de înmuiere) se clasifică la acest cod indiferent de conţinutul de proteine.

 

 

2303.20.11

până la

Pulpa de sfeclă de zahăr, resturi rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr şi alte deşeuri rezultate de la fabricarea zahărului

2303.20.90

Nu se consideră „deşeu rezultat de la fabricarea zahărului” şi nu se clasifică la aceste coduri zerul din care a fost parţial eliminat lactoza (poziţia 04.04).

Se clasifică la aceste coduri sfecla de zahăr din care s-au extras parţial sau în totalitate substanţele zaharoase.

 

 

2303.30.00

Depuneri şi deşeuri rezultate de la fabricarea berii sau de la distilare

Vezi Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente poziţiei 23.03, primul paragraf, partea E, alineatele de la 1 până la 5.

 

SUS