50.03. -  DEŞEURI DE MĂTASE (INCLUSIV GOGOŞI NEDEPANABILE, DEŞEURI DE FIRE ŞI DESTRĂMĂTURĂ).

 

5003.10 - Necardate şi nepieptănate

 

5003.90 – Altele

 

 

NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT

 

 

      Poziţia cuprinde deşeuri de mătase de orice fel, în stare neprelucrată sau în diferite stadii de prelucrare anterioare transformării în fir. Dintre ele se pot menţiona:

 

A)    Deşeurile care provin din materia primă, adică:

1)   Gogoşile improprii depănării: gogoşi perforate, înţepate sau destrămate (deteriorate de către fluturele însuşi, de către paraziţi, accidental sau altfel), al căror fire sunt rupte pe alocuri; gogoşi destul de puternic avariate la care firul, deşi nu este încă rupt, se rupe în timpul depănării în locurile atinse (de exemplu acesta este cazul gogoşilor muiate negre, cu sau fără crisalidă, a gogoşilor topite, foarte pătate sau murdărite) etc.

2)   Reţelele mătăsoase (“blazes”), formate dintr-un fir slab şi încâlcit, cu care viermele de mătase a acoperit gogoaşa pentru a-i asigura fixarea pe ramuri; de aceea ele conţin uneori resturi de frunze sau de lemn.

B)    Deşeurile care provin de la depănare, în special:

1)   Firele buclate (“frisons”). Acest termen se referă la partea groasă a firelor constituite din înfăşurările exterioare ale gogoşilor; aceste fire buclate se agaţă cu ajutorul unor perii mici, apoi se taie pentru a se depăna partea filabilă a firului; în general, se prezintă sub formă de gheme sau corzi neregulate.

2)   Gogoşile de tip talger. Gogoşi ale căror defecte sunt constate în cursul depănării şi pentru care depănarea a trebuit să fie întreruptă (cunoscute sub numele de “bassiné”).

3)   Pelete sau "telette”. Reprezintă partea nefilabilă a firului, care formează înfăşurările interioare ale gogoşii şi care înveleleşte încă crisalida, precum şi peladele, care sunt obţinute prin macerarea peletelor în apă caldă, debarasarea de crisalide şi uscare.

C)    Resturile de fibre sau fire.

Resturile de fibre sau fire constau în mod obişnuit din deşeuri de la bobinare sau de la răsucire, cum sunt firele înnodate, rupte sau încâlcite etc. Totuşi, în practică prin resturi de fibre sau de fire se înţeleg, de asemenea, celelalte deşeuri utilizate pentru fabricarea împâsliturilor din deşeuri de mătase (care sunt denumite în unele ţări "schappe"), ca de exemplu deşeuri de fibre de mătase, firele buclate, peletele, destrămătura şi deşeurile de la ţesere.

 

D)   Împâsliturile din deşeuri de mătase (care sunt cunoscute sub denumirea  "schappe").

Împâsliturile din deşeuri de mătase (denumite în unele ţări "schappe") sunt obţinute prin pieptănarea maselor de fibre sau fire rupte, înnodate sau încâlcite, în prealabil degomate. Se prezintă sub formă de foi sau pături formate din fibre mai mult sau mai puţin paralelizate.

Într-un stadiu ulterior prelucrării mătăsii brute, se obţin panglici şi şuviţe de mătase. Trebuie să se menţioneze că şuviţele de mătase pot, după trecerea pe flaiere să aibă un diametru relativ apropiat de cel al firelor simple de mătase indicate la poziţia 50.05 şi în plus, să prezinte o uşoară răsucire. Totuşi, nefiind supuse operaţiei de filare, ele nu sunt constiuite încă fire şi, la fel ca panglicile menţionate mai sus, rămân clasificate la această poziţie.

E)     Pieptănătura (“noil silk”).

   Pieptănătura este deşeul eliminat în timpul pieptănării deşeurilor menţionate la punctul (D) de mai sus. Acest deşeu, având o calitate inferioară împâsliturilor din deşeuri de mătase, fiind format din fibre mai scurte, nu mai poate fi pieptănat, dar poate fi cardat şi supus unor operaţiuni ulterioare de pregătire a filării. Pieptănătura astfel prelucrată, dar nesupusă încă operaţiei de filare se clasifică de asemenea, aici.

F)      Deşeu de pieptănătură (blousses”).

Sunt fibrele foarte scurte îndepărtate la cardarea pieptănăturii.

G)     Destrămătura (“garnetted stock”)

    Se obţin prin destrămarea cârpelor sau a altor deşeuri de ţesături, stofe sau articole de mătase.

    Sunt excluse de la această poziţie:

a)   Vata (poziţia  30.05 sau 56.01).

b)    Puful provenind de la  tunderea postavului, nodurile şi nopeurile (aglomerările de fibre) de mătase (poziţia  56.01).

c)    Zdrenţele de mătase (Capitolul 63).

 

SUS