53.01 - IN BRUT SAU PRELUCRAT, DAR NEFILAT; CÂLŢI ŞI DEŞEURI DIN IN (INCLUSIV DEŞEURI DIN FIRE ŞI DESTRĂMĂTURĂ) (+).

5301.10 - Inul brut sau topit

- In zdrobit, meliţat, pieptănat sau altfel prelucrat, dar nefilat:

5301.21 - - Zdrobit sau meliţat

5301.29 - - Altele

5301.30 - Câlţi şi deşeuri din in

NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT

Inul este o plantă care există în numeroase specii, printre care cea mai cunoscută este Linum usitatissimum. Fibrele din in sunt cuprinse în tija tulpinei în care ele se aglutinează în fascicule prin acţiunea unei materii pectice. Pentru a putea fi utilizate în industria textilă, fibrele de in trebuie să fie separate unele de altele şi de restul plantei, în special, de puzderie care reprezintă partea interioară lemnoasă.

Poziţia cuprinde inul brut, topit, bătut, meliţat, pieptănat sau altfel pregătit, dar nefilat.

A) Inul brut (fibra de in).

Este inul în stadiul in care a fost recoltat, egrenat sau nu.

B) Inul topit.

Topirea are ca efect eliminarea mai mult sau mai puţin completă, prin fermentare (sub acţiunea bacteriilor sau a mucegaiurilor) sau chimic, a materiei pectice care aglomerează firele între ele.

Această operaţie se efectuează în mod obişnuit:

1) fie prin expunerea plantei pe pajişte la acţiunea picăturilor de rouă sau a umidităţii;

2) fie introducând planta în apa curgătoare a pâraielor sau râurilor sau în apa stătătoare a şanţurilor sau iazurilor;

3) fie prin introducerea în apă caldă adusă în bazine sau canalizări;

4) fie supunând-o acţiunii vaporilor de apă, a agenţilor chimici sau microbieni.

Inul topit este supus apoi operaţiei de uscare la aer sau cu ajutorul uscătoarelor. Fibrele sunt atunci suficient dezlipite unele de celelalte, precum şi de puzderie, pentru a fi separate de aceasta prin zdrobire şi prin meliţare.

C) Inul meliţat.

Meliţarea este facilitată de perierea prealabilă care are ca efect reducerea dimensiunii puzderiei. Meliţarea care se efectuează mecanic sau natural, constă în eliminarea puzderiei prin zdrobire pentru obţinerea fibrelor de in, cu alte cuvinte a mănunchiului sau a inului meliţat. În cursul acestei operaţii se strâng de asemenea câlţi şi deşeuri.

D) Inul cotonizat.

Cotonizarea constă din tratarea inului brut cu o soluţie de sodă caustică aflată la temperatura de fierbere, apoi din impregnarea sa cu carbonat de calciu şi din înmuierea într-o soluţie apoasă diluată de acid; se obţin astfel fibre foarte divizate care de obicei se albesc ulterior. Acest procedeu înlocuieşte topirea şi meliţarea.

E) Inul pieptănat.

Pieptănarea are ca efect divizarea mănunchiului şi paralelizarea fibrelor eliminând materiile străine pe care fibrele încă le mai reţin, precum şi eliminând fibrele scurte şi rupte (câlţi de pieptănare). La ieşirea din maşinile de pieptănat, inul se prezintă sub formă de mănunchiuri. Mănunchiurile sunt apoi trecute prin maşina puitoare, de unde ies sub formă de benzi continui. Prin întinderi succesive şi prin trecerea pe flaier, aceste benzi sunt transformate în semitort. Se menţionează că semitortul poate să aibă după trecerea pe flaier un diametru relativ apropiat de cel al firelor simple de la poziţia 53.06 şi că prezintă o uşoară răsucire. Dar nefiind supuse operaţiei de filare, ele nu constituie încă fire şi la fel ca şi benzile menţionate mai sus, rămân clasificate la această poziţie.

F) Câlţii şi deşeurile de in (inclusiv deşeurile de fire şi destrămătura).

Câlţii sunt în general deşeuri de in de diferite calităţi, care pot fi transformaţi în fire; ei constau din fibre scurte, înnodate, rupte sau încâlcite provenind din diferite operaţii de prelucrare a inului cum sunt meliţarea, pieptănarea şi filarea.

Poziţia cuprinde de asemenea, deşeurile de la filare, bobinare sau ţesere a inului (de exemplu deşeurile de fire) şi destrămătura de in (obţinute prin destrămarea cârpelor, sforilor, frânghiilor etc.); ele sunt de obicei destinate filării.

Ţinând seama de lungimea redusă a fibrelor care le constituie, câlţii şi alte deşeuri destinate filării nu sunt supuse decât operaţiei de cardare (care le transformă în benzi) înainte de a fi laminate sub formă de pretort. Sunt cuprinse la această poziţie benzile şi pretortul de câlţi, care nu au fost supuse încă operaţiei de filare pentru a fi transformate în fire de in.

Se clasifică de asemenea, aici deşeurile de in care nu mai sunt susceptibile de a fi folosite la filare şi sunt utilizate mai ales ca materiale de umplutură, la pregătirea mortarelor sau ca materii prime în fabricarea anumitor sortimente de hârtie. Aceste deşeuri provin mai ales din operaţiile de meliţare a inului sau din dărăcirea câlţilor.

Produsele se clasifică la această poziţie chiar dacă sunt albite sau vopsite.

Sunt excluse de la această poziţie:

a) Deşeurile lemnoase (puzderia) de la meliţarea fibrelor de in (poziţia 44.01).

b) Anumite materiale vegetale fibroase denumite uneori in, dar care nu sunt in veritabil, în special inul indian (Abroma augusta) (poziţia 53.03) inul sau cânepa din Noua Zeelandă (Phomtium tenax) (poziţia 53.05).

o

o o

Note explicative de subpoziţii.

Subpoziţia 5301.21

Această subpoziţie cuprinde inul meliţat obţinut din câlţi.

SUS