57.02 - COVOARE ŞI ALTE ACOPERITOARE DE PODEA DIN MATERIALE TEXTILE, ŢESUTE, FĂRĂ SMOCURI SAU ŞUVIŢE, CHIAR CONFECŢIONATE, INCLUSIV COVOARELE NUMITE "KELEM", "SCHUMACKS", "KARAMANIE" ŞI COVOARE SIMILARE ŢESUTE MANUAL.
5702.10 - Covoare "Kelem", "Schumacks",
"Karamanie" şi covoare similare ţesute manual
5702.20 - Acoperăminte de podea din fibre de nuci de cocos
- Altele, pluşate,
neconfecţionate:
5702.31 - - Din lână sau din păr fin de animale
5702.32 - - Din materiale textile sintetice sau artificiale
5702.39 - - Din alte materiale textile
- Altele, pluşate,
confecţionate:
5702.41 - - Din lână sau din păr fin de animale
5702.42 - - Din materiale textile sintetice sau artificiale
5702.49 - - Din alte materiale textile
- Altele, nepluşate,
neconfecţionate:
5702.51 - - Din lână sau din păr fin de animale
5702.52 - - Din materiale textile sintetice sau artificiale
5702.59 - - Din alte materiale textile
- Altele, nepluşate,
confecţionate:
5702.91 - - Din lână sau din păr fin de animale
5702.92 - - Din materiale textile sintetice sau artificiale
5702.99 - - Din alte materiale textile
Dintre covoarele şi alte acoperitoare de podea din material textil clasificate aici se pot cita:
1) Mochetele şi covoarele similare, care au o bază solidă, acoperită de o suprafaţă pluşată, formată prin alăturarea firelor (care au fost) ridicate vertical sau de o suprafaţă buclată.
Suprafaţa acestor covoare este formată de fire de urzeală suplimentară care, în cursul operaţiunii de ţesere, formează bucle pe suprafaţa ţesăturii, datorită interpunerii provizorii a unor tije metalice. Când buclele sunt tăiate astfel încât să formeze părul, covorul care rezultă este pluşat (Fig. 4); la acest tip de covoare perii încalecă simplu pe firele de bătătură. Dacă, din contră, buclele nu sunt tăiate covoarele obţinute se numesc buclate sau ripsate (Fig. 4 şi 5).
Aceste covoare pot fi într-o singură culoare sau pot avea motive colorate, motivele fiind ţesute pe război (de exemplu război Jaquard) prevăzut cu dispozitive care permit obţinerea unui desen cu ajutorul a două până la 5 fire de diferite culori.
De asemenea, aceste covoare sunt obţinute şi prin ţeserea faţă în faţă a două covoare care au o urzeală suplimentară comună care merge de la unul la celălalt. Această urzeală este apoi tăiată, rezultând astfel a două covoare cu suprafaţă pluşată. Aceste covoare sunt numite de obicei Wilton "faţă în faţă".
Partea pluşată sau buclată este în general din lână sau din amestec de lână şi nailon, dar poate fi de asemenea, din bumbac, poliamide, fibre acrilice, viscoză sau dintr-un amestec al acestor fibre; ţesătura de bază este de obicei din bumbac, iută sau polipropilenă.
2) Covoarele Axminster. Sunt covoare ţesute mecanic la care rândurile succesive de fire din păr sunt introduse în direcţia bătăturii în cursul ţeserii după un motiv colorat prestabilit.
3) Covoarele "omidă". Caracteristica lor principală rezidă în faptul că suprafaţa lor pluşată este obţinută prin utilizarea firelor "omidă" (vezi Nota explicativă de la poziţia 56.06). Aceste fire pot fi folosite ca bătătură suplimentară; în unele cazuri, bucăţi scurte de fire "omidă" sunt introduse ca o urzeală suplimentară discontinuă, fiind fixate printr-o metodă specială de ţesere pe ţesătura de bază a covorului.
4) Covoarele cu suprafaţă netedă (nepluşate, nebuclate). Se deosebesc de ţesăturile de la Capitolul 50-55 prin faptul că fiind grele şi rezistente sunt concepute în mod evident pentru a acoperi podeaua.
Unele dintre ele sunt covoare de apartament: este cazul covoarelor Kidderminster şi al aşa-numitelor covoarelor belgiene, care sunt ţesături duble în care desenul rezultă din întreţeserea, pe intervale, a firelor care formează cele două ţesături ce le compun. Altele sunt ţesături groase fabricate în special cu fire de păr grosier sau sfori de iută, cocos sau hârtie, în funcţie de tipul de ţesătură: cu legătură pânză, cu legătură diagonală sau legătură "chevron". Se clasifică aici, covoarele groase a căror urzeală este din sfori, de exemplu de iută, şi bătătura din panglici tăiate din deşeuri de ţesături şi legate unele de celelalte, "cap la cap".
5) Covoarele perii (ştergătoare de picioare) şi rogojini. Aceste covoare sunt în principal formate din fibre rigide, în general din cocos sau din sisal, înfăşurate simplu pe firele de urzeală ale bazei covorului. Sunt fabricate la dimensiuni reduse necesare utilizării lor.
6) Covoarele de baie din ţesături buclate de tip buret ("eponge") sau similare.
De menţionat că anumite covoare sunt obţinute la fel ca multe dintre catifelele, pluşurile sau ţesăturile buclate pe urzeală sau ca ţesăturile "omidă" de la poziţia 58.01, dar fiind în principal concepute pentru acoperirea podelelor, pot fi deosebite uşor de acestea, cel puţin datorită solidităţii lor, a grosimii materialelor utilizate la fabricarea lor sau a rigidităţii mari a ţesăturii lor de bază, care are în general o urzeală suplimentară de fibre dure, numită "urzeală de umplutură".
7) Covoarele "Kelem", "Schumacks", "Karamanie" şi covoare similare ţesute manual. Kelem (Kilim) numite şi Karamanie se obţine în aceleaşi mod de fabricare ca cel al tapiseriilor ţesute manual descrise în Notele explicative de la poziţia 58.05, partea A. Textura sa este deci asemănătoare cu cea a sus-numitor tapiserii şi se întâlnesc în general aceleaşi spaţii libere în sensul urzelii. Totuşi, în ceea ce priveşte motivele decorative, Kelem nu prezintă niciodată flori sau frunze, ci întotdeauna motive geometrice rectilinii. Deşi faţa poate fi deosebită de dos, diferenţa între cele două feţe este atât de mică încât ambele se pot utiliza.
Kelem este uneori constituit din două
bucăţi lungi cusute împreună, motivul decorativ fiind astfel
realizat încât să ascundă cusătura. De aceea aceste covoare au
bordură (margine de ţesătură) numai de-a lungul laturilor
sale mici sau nu au chiar deloc. Evident aceasta nu exclude prezenţa
bordurilor adăugate.
În general urzeala de Kelem este din lână, iar bătătura din lână sau bumbac.
Se
clasifică de asemenea, la această poziţie articolele fabricate
conform tehnicii Kelem (mai ales în Europa centrală) şi care
prezintă de altfel motive decorative de acelaşi fel cu cele ale
covoarelor orientale Kelem uşoare.
Schumacks sunt ţesute la fel ca Kelem dar prezintă faţă de acesta următoarele diferenţe:
- din momentul când una sau două linii de bătătură care formează motivul decorativ sunt terminate complet, este introdusă, pe toată lăţimea piesei, o bătătură suplimentară care previne apariţia spaţiilor libere în sensul firelor de urzeală;
- în ceea ce priveşte motivul decorativ, fondul este în general decorat cu 3-5 stele aplatizate multicolore, care au aspectul de medalion; bordura se compune în general dintr-o bandă lată principală şi din 2-3 benzi secundare. Dosul prezintă un aspect catifelat datorat firelor lungi de câţiva cm, care rămân după ruperea firelor de bătătură.
Bătătura de Schumacks este din lână, iar urzeala poate fi din lână, bumbac sau chiar din păr de capră.
Dintre covoarele similare se pot cita Sileh, care este fabricat asemănător cu Schumacks. Decorul de la covorul Sileh prezintă în mod esenţial motive in S, drepte sau inversate şi motive derivate din figuri de animale repartizate pe întreaga sa suprafaţă. Urzeala şi bătătura de la covorul Sileh sunt din lână (urzeala este uneori din bumbac dar destul de rar).
Sunt excluse împletiturile şi rogojinile groase din materiale pentru împletit clasificate în Capitolul 46.
NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA COMBINATĂ
|
5702.10.00 |
Covoare “Kelem”, “Schumacks”, “Karamanie” şi
covoare similare ţesute manual Această poziţie include ţesăturile
grele, ţesute manual. Aceste ţesături, care sunt de obicei
multicolore, au o suprafaţă plată, fără bucle sau
smocuri. Unele dintre ele au pe alocuri scurte goluri în sensul
urzelii, unde două fire de urzeală vecine servesc la separarea a
două serii de fire de bătătură de culori diferite. Aceste ţesături sunt folosite ca acoperitoare
de podea, de pat sau de pereţi, ori ca draperii. Acestea sunt ţesături exotice (originare mai
ales din Orientul mijlociu). Ele sunt clasificate aici dacă sunt
prezentate sub formă de bucăţi sau, aşa cum se
întâmplă de obicei, atunci când sunt prezentaate la dimensiunile de
folosire, tivite, cu franjuri sau borduri cusute sau dacă au fost supuse
unor alte lucrări de prelucrare similare. |