58.04 - TULURI, ALTE PÂNZE TIP TUL ŞI ŢESĂTURI CU
OCHIURI ÎNNODATE, ALTELE DECÂT ŢESĂTURILE, MATERIALELE TRICOTATE SAU
CROŞETATE; DANTELE SUB FORMĂ DE BUCĂŢI, BENZI SAU CU MOTIVE
DECORATIVE, ALTELE DECÂT CELE DE LA POZIŢIILE 60.02 PÂNĂ LA 60.06.
5804.10 - Tuluri, alte pânze tip
tul şi ţesături cu ochiuri înnodate
- Dantele executate mecanic
5804.21 - - Din fibre sintetice sau artificiale
5804.29 - - Din alte materiale textile
5804.30 - Dantele executate
manual
I. - TULURI, ALTE PÂNZE TIP TUL ŞI ŢESĂTURI CU OCHIURI ÎNNODATE
Aceste produse sunt utilizate ca ţesături de fond pentru broderie, pentru confecţionarea perdelelor, a cuverturilor de pat sau a tapiţeriei pentru mobilier, a voalurilor, a obiectelor de îmbrăcăminte pentru femei etc. În principal, sunt fabricate cu fire din mătase, din fibre sintetice sau artificiale, din bumbac sau in.
A) Tulurile sunt compuse din fire de urzeală în jurul cărora se înfăşoară firele de bătătură care sunt direcţionate oblic de la o margine la alta a ţesăturii, jumătate într-o direcţie şi jumătate în cealaltă direcţie, încrucişându-se pentru a forma împreună cu firele de urzeală ochiuri deschise (fig.1); după caz, aceste ochiuri pot să ia diverse forme, în special forma hexagonală rotunjită (tul obişnuit), forma pătrată sau forma de romb (tul numit Neuville). Un alt tip de tul de formă hexagonală (tul Malines) este compusă din fire de urzeală şi dintr-un sistem de fire bobinate care trec longitudinal numai între două fire de urzeală (Fig. 2).
B) Tulurile "bobinot" sunt tuluri special compuse din trei serii de fire: firele drepte sau firele de urzeală întinse paralel, ca la tulurile obişnuite, la anumite distanţe unele de celelalte; firele de desen sau firele de efect; firele de răsucire sau firele de încrucişare, care au rolul de a îmbina firele dreapte şi firele de desen. Firele de desen sunt numite astfel deoarece ele produc motivul decorativ în cursul ţeserii; ele merg de-a lungul firelor drepte, de care se distanţează temporar pentru a se agăţa de firul de răsucire al firului drept vecin sau al unui alt fir drept, formând în intervalele dintre firele de urzeală, ochiuri triunghiulare şi, dacă trecerile lor sunt numeroase, părţi pline ale desenului. În afară de ochiurile triunghiulare, tulurile "bobinot" prezintă goluri (între ochiuri) de formă trapezoidală, de exemplu (Fig. 3).
Figura 3 - TUL BOBINOT
A - fire de urzeală
B - fire de desen
C - fire de răsucire
C) Tulul-plasă (fileu) este compus din trei serii de fire: fire drepte sau fire de urzeală întinse paralel la o anumită distanţă unele de altele; fire pentru ochiuri care trec alternativ de-a lungul unor fire drepte diferite pentru a forma, prin trecerea lor de la unele la celelalte dintre aceste fire drepte, ochiuri pătrate; fire de răsucire sau fire de legătură care au rolul să menţină ţesătura îmbinând în anumite locuri firele drepte de urzeală şi firele pentru ochiuri (Fig. 4).
D) Ţesăturile cu ochiuri înnodate sunt ţesăturile cu ochiuri deschise regulate, de formă pătrată sau rombică, încheiate cu noduri în cele patru colţuri astfel încât firele să nu poată fi separate prin exercitarea unei tracţiuni asupra lor. Aceste ţesături sunt fabricate manual sau pe un război mecanic.
Sunt excluse de la această
poziţie:
a) Ţesăturile uşoare clasificate
la Capitolele 50 la 55 şi ţesăturile
tip "gaz" de la poziţia
58.03.
b) Plasele de la poziţia 56.08.
c) Ţesăturile tip "gaz" şi pânzele pentru site de
la poziţia 59.11.
d) Ţesăturile tricotate de la Capitolul 60.
e) Tulurile şi ţesăturile
cu ochiuri înnodate confecţionate în sensul Părţii II din
Consideraţiile generale ale Secţiunii XI.
II.- DANTELE
Dantelele sunt ţesături ajurate (cu goluri) cu caracter ornamental sau decorativ, în care se pot observa cele două elemente formate prin întreţeserea firelor textile: o parte ornamentală care constă din desene mai mult sau mai puţin complexe şi o reţea formată din ochiuri ale căror forme şi dimensiuni sunt, foarte des, regulate. Totuşi, la anumite dantele (în special la dantelele manuale cu ochiuri largi) nu există propriu-zis un element reţea: desenele, separate unele de celelalte prin goluri importante, sunt asamblate prin bride care concură la caracterul decorativ al ansamblului. Realizarea reţelei de ochiuri şi de bride ca şi desenul ornamental sunt obţinute de cele mai multe ori cu aceleaşi fire. Totuşi, uneori desenul ornamental se execută separat şi apoi se asamblează.
Caracteristica
esenţială a dantelelor de la această poziţie, este că
desenul nu este realizat pe o ţesătură ca fond preexistent. Deci ele nu trebuie confundate cu produsele cu
aspect similar şi care sunt uneori denumite dantele, care se obţin
prin umplerea sau decorarea ochiurilor unei ţesături de fond sau
aplicând prin coasere dantela pe o ţesătură de fond care poate
fi ulterior eliminată, total sau parţial. Astfel de produse (care
cuprind în particular, toate broderiile pe tul, plasă sau chiar pe
dantelă precum şi orice alte broderii pe ţesătură de
fond ajurată preexistentă, ca şi încrustaţiile sau alte
aplicaţii prin coaserea dantelelor pe ţesături de fond ajurate
preexistente) sunt broderiile clasificate la poziţia 58.10.
Sunt excluse de la această
poziţie produsele ajurate, tricotate manual sau mecanic, care au caracter
de tricotaje de la Capitolul 60.
Acestea pot fi recunoscute mai ales examinând părţile lor pline,
datorită ochiurilor de tricot cu care sunt formate.
Contrar tulurilor, tulurilor "bobinot" şi ţesăturilor tip "gaz", dantelele nu au urzeală şi bătătură diferenţiată. Ele se pot obţine chiar cu un singur fir şi atunci când sunt realizate cu mai multe fire, acestea au funcţii care se confundă.
Dantelele pot fi executate manual sau mecanic.
Dantelele manuale cuprind în mod special:
A) Dantelele cusute, executate cu acul pe o foaie de hârtie sau pergament ce conţin un desen. Dantela urmează contururile desenului fără ca firele care o constituie să traverseze vreodată hârtia sau pergamentul. Firele care formează "scheletul" dantelei sunt totuşi fixate temporar în anumite locuri prin puncte în care firul traversează hârtia sau pergamentul, pentru a facilita executarea dantelei.
Dintre dantelele cusute se pot cita: dantelele cu punct de Alencon, Argentan, Veneţia etc.
B) Dantelele pe mosoare, se obţin cu mai multe fire răsucite pe mosoare, care apoi sunt întreţesute pe o pernă sau un gherghef care conţin desenul de reprodus; se fixează cu ace în anumite locuri ale pernei pentru facilitarea realizării dantelei.
Dintre dantelele pe mosoare se pot cita: dantelele de Valenciennes, Chantilly, Malines, Bruges, Puy, dantelele Duchesse etc.
C) Dantelele croşetate (de exemplu dantela cu punct de Irlanda). Spre deosebire de cele precedente, dantelele croşetate nu sunt aşezate pe un desen sau pe un suport pentru a fi executate; ele se execută pe degetele lucrătoarei cu ajutorul croşetei cu cârlig.
D) Alte varietăţi de dantele, care se aseamănă mai mult sau mai puţin cu cele precedente, ca de exemplu:
1) Dantelele Teneriffe, fabricate în aceeaşi manieră ca dantelele cu acul.
2) Dantelele din şnur, sunt dantele cu acul la care anumite părţi sunt obţinute cu ajutorul unor şnururi sau margini dantelate lucrate cu croşeta sau mecanic.
3) Dantelele cu suveica (numite şi "frivolitate"), obţinute în mod similar dantelelelor croşetate de care se deosebesc prin faptul că desenele lor au linii rotunjite şi sunt în principal compuse din noduri realizate cu ajutorul unor suveici.
4) Dantelele macramé, dantele groase executate cu fire întreţesute şi înnodate care sunt montate perpendicular pe un fir (numit fir port-noduri).
Imitaţiile de dantelă manuală, obţinute pe un război mecanic, care seamănă în aparenţă cu dantelele manuale, dar cu excepţia dantelelor pe mosoare, modul de întreţesere al firelor este diferit; pe de altă parte, dantelele mecanice sunt mai uniforme.
Dantelele manuale sau mecanice sunt clasificate aici chiar dacă sunt:
1°) Sub formă de bucăţi sau benzi de lungime
nedeterminată.
2°) Sub formă de motive, adică elemente de forme diferite destinate să fie introduse sau aplicate pe alte articole precum lenjerie de corp, bluze sau alte articole de îmbrăcăminte, batiste, şervete, feţe de masă sau alte articole pentru mobilier.
Dantelele sub formă de bucăţi, benzi sau motive pot fi lucrate ca o piesă, de către dantelăreasă sau obţinute prin decuparea dintr-o bucată mai mare sau prin asamblarea mai multor elemente de dantelă.
Sunt excluse de la această poziţie articolele din dantelă, care se clasifică în general la Capitolul 62 sau 63 în funcţie de natura lor, de exemplu mantiile (poziţia 62.14), plastroanele şi gulerele, pentru îmbrăcămintea feminină (poziţia 62.17), şervetele şi şerveţelele (poziţia 63.04).
o
o o
Note explicative de
subpoziţii
Subpoziţiile 5804.21, 5804.29, 5804.30
Imitaţiile de dantelă manuală obţinute la războiul mecanic sunt similare dantelelor manuale prin aspectul lor general. Totuşi, pot fi deosebite de acestea pe baza următoarelor criterii:
Dantelele obţinute mecanic se fabrică deseori în bucăţi de o anumită lungime care se decupează în benzi în cursul operaţiilor de finisare. În acest caz rareori se întâmplă ca marginile dantelate ale benzilor ce se vor decupa să nu păstreze ochiuri sau părţi de ochiuri provenind din ţesătura de reţea care la război lega o bandă de banda vecină. Aceste ochiuri sau părţi de ochiuri excedentare se găsesc, într-o oarecare măsură, "în exteriorul" dantelei. De obicei se află acolo unde linia de margine formează un unghi interior, adică acolo unde este greu să fie atinse fără a se distruge în acelaşi timp marginea însăşi. Prezenţa acestor ochiuri sau părţi de ochiuri constituie un indiciu sigur că dantela a fost executată mecanic.
Deosebirea se poate face de asemenea, observând motivele decorative ale dantelei, parcursul firelor de relief (sau de contur) şi al firelor de umplere. La dantela manuală aceste fire pot merge indiferent în ce sens şi pot să reia direcţia din care vin. La dantela executată mecanic mersul înapoi al firului, este imposibil; aceste fire pot deci, să meargă oblic spre dreapta sau spre stânga, dar respectând sensul de înaintare al lucrului.
Modul de umplere a părţilor opace
ale desenului constituie al treilea element de luat în considerare când trebuie
să se facă distincţia între lucrul manual şi lucrul
mecanic. Pentru dantele manuale se utilizează numai:
- punctul înnodat, adică
punctul de feston sau punctul de butonieră, dacă este vorba de
dantele executate cu acul;
- punctul de pânză sau
punctul de reţea, dacă este vorba de dantele cu mosoare.
Punctul de pânză reproduce exact
ţesătura pânzei; în cazul punctului de reţea, firele care
joacă rolul firelor de urzeală sunt împărţite în două
serii suprapuse care formează între ele un unghi de aproximativ 90 grade;
firul de bătătură trece transversal această suprafaţa
trecând alternativ peste un fir din prima serie (cea de deasupra) şi pe
sub firul următor din cea de-a doua serie care îi urmează.
La
dantelele executate mecanic, modurile de umplere utilizate cel mai frecvent,
sunt următoarele:
- punctul de pânză, dar cu
particularitatea că nu este necesar ca firele care constituie
bătătura să treacă de la o margine la alta a desenului.
Uneori aceste fire nu efectuează decât o parte a traiectoriei
cealaltă parte fiind efectuată de un alt fir venit să-1 întâlnească
pe primul;
- un mod de fixare pe pânză similar
cu cel care permite obţinerea părţilor pline ale tulului-bobinot
(fire drepte, fire de desen, fire de legătură);
-
introducerea prin
reţeaua de tul a unui fir care formează cu firele de urzeală o
legătură pânză. La cele două procedee precedente,
reţeaua de tul se termină acolo unde începe desenul, ceea ce nu este
cazul aici.
Următoarele elemente permit de
asemenea, deosebirea între dantelele manuale şi dantelele executate
mecanic. Totuşi, în unele cazuri aceste elemente sunt singurele pe baza
cărora se poate face distincţia, în special, între dantele cu mosoare
obţinute manual şi cele obţinute mecanic;
a) micile defecte sau imperfecţiuni pe care
le prezintă dantelele manuale sunt distanţate neregulat şi sunt
rareori asemănătoare, în timp ce ele se repetă regulat la
celelalte dantele obţinute mecanic datorită acţiunii
dispozitivelor mecanice folosite la fabricarea lor;
b) marginile dantelate care garnisesc foarte des
marginea dantelelor manuale sunt totdeauna formate din firele reţelei, în
timp ce la dantelele obţinute mecanic sunt uneori fixate. Ca atare ele
sunt mult mai puţin solid fixate şi pot fi smulse fără
distrugerea dantelei însăşi, ceea ce este imposibil în cazul
dantelelor manuale.
c) modul de expediere şi ambalare permit,
de asemenea, să se facă diferenţa între dantela manuală
şi dantela obţinută mecanic; dantelele manuale nu sunt în
general expediate la lungimi care depăşesc 20 m şi fiecare
bucată din pachetele expediate diferă ca desen. Cupoanele de
dantelă executată mecanic au întotdeauna o lungime mult mai mare
ajungând până la 500 m; pachetele expediate cuprind întotdeauna un
număr considerabil de bucăţi având acelaşi desen.
În plus există cazul dantelelor
"mixte" cunoscute şi sub denumirea de dantelă cu şnur,
dantelă "renaissance", dantelă de Luxeuil, şi
dantelă "princesse". Fabricarea acestora începe cu un şnur
obţinut, mecanic care se aşează orizontal pe un calc urmând
liniile desenului. La unghiuri, şnurul este îndoit astfel încât să se
respecte traseul impus; părţile care se încalecă sunt cusute
împreună; extremităţile şnururilor tăiate sunt cusute
cu grijă pe loc. Apoi se fac cu acul bridele şi punctele de umplere.
În afara faptului că şnurul a
fost îndoit, tăiat, cusut după cum s-a descris mai sus, vom putea
recunoaşte uneori aceste dantele după încreţiturile pe care
şnurul le prezintă pe marginile concave ale desenului.
Aceste dantele trebuie
considerate ca dantele manuale.
NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA COMBINATĂ
|
5804.10.11 până la 5804.10.90 |
Tuluri, alte
pânze tip tul şi ţesături cu ochiuri înnodate Vezi notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziţia 5804, partea (I). Imitaţiile de tul produse pe maşini de tricotat (spre exemplu, pe maşini Raschel) se clasifică la capitolul 60. |
|
5804.10.11 şi 5804.10.19 |
Simple (fără ornamente) Sunt considerate ca produse simple, în sensul acestor coduri, cele care au o singură serie de ochiuri regulate de aceeaşi formă şi de aceleaşi dimensiuni, fără nici un desen sau umplutură a ochiurilor pe toată suprafaţa. În aplicarea acestei definiţii, nu se ţine seama de micile spaţii libere care sunt inerente formării ochiurilor.
|