70.18 - MĂRGELE DIN STICLĂ, IMITAŢII DE PERLE NATURALE SAU DE CULTURĂ, IMITAŢII DE PIETRE PREŢIOASE SAU SEMIPREŢIOASE, ARTICOLE SIMILARE DIN STICLĂ ŞI ARTICOLE DIN ACESTEA, ALTELE DECÂT IMITAŢIILE DE BIJUTERII; OCHI DE STICLĂ, ALŢII DECÂT PROTEZELE; STATUETE ŞI ALTE ARTICOLE DE ORNAMENT, DIN STICLĂ PRELUCRATĂ SAU TRASĂ (STICLĂ FILATĂ), ALTELE DECÂT IMITAŢIILE DE BIJUTERII; MICROSFERE DIN STICLĂ CU DIAMETRUL DE MAXIMUM 1 mm.
7018.10 - Mărgele din sticlă,
imitaţii de perle naturale sau de cultură, imitaţii de pietre
preţioase sau semipreţioase şi articole similare din sticlă
7018.20 -
Microsfere din sticlă, cu diametrul de maximum 1 mm
7018.90 –
Altele
Poziţia
cuprinde o categorie de articole din sticlă aparent foarte
diversificată, dar care au o caracteristică
esenţială : aproape în totalitate sunt utilizate, direct sau
după prelucrări, pentru ornamentaţie sau în scop decorativ.
Poziţia cuprinde:
A) Mărgelele din sticlă, care sunt utilizate, de exemplu, la
fabricarea colierelor, şiragurilor de perle, florilor artificiale,
ornamentelor mortuare etc. sau pentru decorarea articolelor din materiale
textile (pasmanterie, broderii etc.), articolelor de marochinărie
(poşete etc.) şi pentru izolarea conductoarelor electrice. Aceste
perle, chiar colorate, se prezintă sub forma unor bile găurite, mai
mult sau mai puţin sferice; sunt obţinute pornind de la tuburi
tăiate în segmente cu lungimi aproximativ egale cu diametrele lor.
Cilindrii mici, astfel realizaţi se introduc apoi, împreună cu un
amestec de materiale pulverulente (mangal, grafit, ipsos etc.), într-un
cilindru metalic rotitor plasat deasupra unui focar.
Căldura înmoaie cilindrii de sticlă şi în acelaşi timp
frecarea le dă o formă mai mult sau mai puţin sferică, materialele
pulverulente împiedicându-le să se sudeze între ele.
B) Imitaţiile din perle
naturale sau de cultură, cu goluri sau pline, de toate culorile,
formele şi dimensiunile, care imită perlele naturale sau de
cultură. Perlele cu goluri de tip uzual se obţin suflând bile mici de
sticlă cu pereţi subţiri, de-a lungul unui tub de sticlă cu
diametru foarte mic, separându-le apoi între ele. Datorită modului de
obţinere acestea prezintă două deschideri opuse, care permit
înşirarea lor. Perlele cu goluri pot fi de asemenea, sulfate de-a lungul
unei bare de sticlă cilindrică. În ambele cazuri se suflă apoi
în bile un material care conţine esenţă de Orient (o pastă
de culoarea sidefului obţinută prin dizolvarea în amoniac a solzilor
anumitor peşti). Uneori acestea sunt umplute cu ceară albă care
le măreşte rezistenţa. Astfel de perle se deosebesc uşor de
perlele naturale sau de cultură deoarece sunt uşoare şi se sparg
la o relativ mică apăsare.
Perlele artificiale pline sunt obţinute, fie rotind pe
flacără o picătură de sticlă aflată pe o
sârmă de cupru, fie turnând sticla topită în forme mici de-a lungul
un tub subţire de cupru. După răcire, metalul se dizolvă în
acid nitric; sticla rămâne neatacată şi perlele rămân
astfel cu o gaură prin mijloc. Apoi bilele se acoperă cu
esenţă de Orient şi în final cu un strat de protecţie de
lac transparent.
C) Imitaţiile de pietre preţioase şi
semipreţioase, care nu trebuie să fie confundate cu pietrele sintetice sau
reconstituite de la poziţia 71.04
(vezi Nota explicativă corespunzătoare) şi care sunt făcute
dintr-o sticlă specială (de exemplu stras) cu indicele de
refracţie ridicat, incoloră
sau colorată direct cu ajutorul oxizilor metalici.
Pietrele
de acest tip sunt în general obţinute prin debitarea din blocuri de
sticlă, la grosimea necesară; aceste fragmente sunt plasate apoi pe o
placă din tablă (de topire), acoperită cu diatomit (tripoli)
şi introduse apoi într-un mic cuptor. Sub acţiunea căldurii
vârfurile bucăţilor se rotunjesc. Apoi, pot fi tăiate (în
formă de briliant, de trandafir etc.) sau gravate (imitaţie de camee
sau de intalie (gravură scobită)). Aceste pietre pot fi obţinute
şi direct prin turnare (de exemplu pietrele de o anumită formă
pentru brelocuri). Deseori sunt acoperite pe suprafaţa lor inferioară
cu un strat de vopsea metalică, reflectorizantă.
D) Alte articole de sticlărie (obiecte mici din
sticlă), dintre care se pot menţiona imitaţiile de coral.
E) Diversele articole din sticlă (altele decât
bijuteria de fantezie), obţinute prin asamblarea anumitor articole
de mai sus cum sunt: florile, frunzele, ornamentele pentru ghirlande şi
coroane de perle; franjurii din perle sau din tuburi mici pentru abajururi,
pentru poliţe de etajere etc.; storurile şi perdele făcute din
şiruri de perle sau de tuburi mici, precum şi suporturile pentru
farfurii; mătăniile formate din mărgele sau din imitaţii de
pietre preţioase sau semipreţioase.
F) Ochii de sticlă, alţii decât protezele de la
poziţia 90.21, fără mecanism (pentru păpuşi,
automate, animale împăiate etc.); ochii artificiali pentru proteze,
fără mecanism, se clasifică la poziţia 90.21, iar ochii cu mecanismele de
închidere montate, pentru păpuşi de la poziţia 95.02.
G) Statuetele şi alte obiecte de
ornamentaţie, altele decât imitaţiile de bijuterii, din sticlă
filată, obţinute prin prelucrarea sticlei sub formă de
pastă, cu ajutorul suflaiului. Aceste articole sunt destinate
aşezării pe etajere (figurine reprezentând animale sau plante,
statuete etc.) şi sunt în general din sticlă transparentă
(cristal cu plumb, stras etc.) sau din sticlă aşa-zisă email.
H) Microsferele din sticlă, cu diametrul de
maximum 1 mm, utilizate la fabricarea panourilor de semnalizare rutieră, a
firmelor luminoase, a ecranelor de cinematograf sau pentru curăţirea
turboreactoarelor pentru avioane sau a suprafeţelor metalice. Aceste
microsfere sunt perfect sferice au secţiunea plină.
Florile, frunzele şi fructele din
sticlă turnată sau mulată, pentru decorarea apartamentelor sau
pentru utilizări similare, se clasifică la poziţia 70.13. Obiectele de fantezie din
sticlă filată care încorporează metale preţioase sau metale
placate sau dublate cu metale preţioase sau constituind imitaţii de
bijuterii se clasifică la Capitolul
71, sub rezerva dispoziţiilor din Notele acestui Capitol.
Sunt excluse de la această
poziţie:
a) Pulberea şi
paietele din sticlă, deseori argintate sau colorate artificial, pentru
decorarea cărţilor poştale, accesoriilor pentru pomul de
Crăciun etc. (poziţia 32.07).
b) Poşetele şi
articolele similare din piele sau ţesături, decorate cu perle din
sticlă, imitaţii de perle sau de pietre preţioase sau
semipreţioase (poziţia 42.02).
c)
Cărţile poştale, de Crăciun sau similare, cu
decoraţii din sticlă (poziţia
49.09).
d)
Articole din materiale textile decorate cu perle din sticlă (Secţiunea XI, în special poziţia 58.10).
e) Ţesăturile
acoperite cu granule de sticlă (microsfere) pentru confecţionarea
ecranelor de cinematograf (poziţia 59.07).
f) Încălţămintea,
acoperămintele de cap şi bastoanele, cu garnituri din perle de
sticlă, imitaţii de perle sau de pietre preţioase sau
semipreţioase (Capitolele 64, 65
sau 66).
g) Imitaţiile de
perle naturale sau de cultură sau de pietre preţioase sau
semipreţioase, montate sau aplicate pe metale preţioase sau pe metale
placate sau dublate cu metale preţioase (poziţiile 71.13 sau 71.14) sau imitaţiile de bijuterii în sensul poziţiei
71.17 (vezi Nota explicativă
corespunzătoare).
h)
Butonii pentru manşete (după caz, poziţiile 71.13 sau 71.17).
ij) Jocurile, jucăriile, articolele pentru
divertisment sau serbări, accesoriile pentru pomul de Crăciun
(inclusiv globurile mici din sticlă subţire suflată) (Capitolul 95).
k) Nasturii şi
capsele (poziţia 96.06 sau Capitolul 71, după caz).
NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA COMBINATĂ
7018.10.11 şi 7018.10.19 |
Mărgele
de sticlă La aceste coduri se clasifică: 1. articolele descrise în Notele explicative la
Sistemul armonizat de la poziţia 70.18, paragraful al doilea, litera (A); 2. articolele similare cunoscute de asemeni în
comerţ ca „mărgele de sticlă” şi care constau în corpuri
din sticlă de dimensiuni mai mari (aproximativ până la mărimea
unei nuci). Aceste articole, destinate mai ales fabricării colierelor
sau brăţărilor, se prezintă sub forme foarte variate (de
exemplu sfere, emisfere, picături, cuburi, cilindri, tuburi mici,
conuri, poliedre etc.) şi sunt perforate dintr-o parte în alta. Tuburile mici sunt considerate ca mărgele de
sticlă, în sensul acestor coduri, dacă diametrul lor exterior
şi lungimea au maximum 4mm şi respectiv maximum 24 mm. Ele nu
trebuie confundate cu tuburile speciale, din sticlă cu plumb
standardizată, de tipul celor utilizate la fabricarea lămpilor cu
incandescenţă si a diodelor; tuburile de acest tip sunt, în
general, incolore şi se clasifică la poziţia 70.02. Articolele clasificate la aceste coduri sunt prezentate,
în general, în vrac, în săculeţe, în cutii etc. Aici
se clasifică şi mărgelele de sticlă, de dimensiuni
şi culori identice, înşirate pe fir, fără noduri de
separare şi fără dispozitiv de închidere, pentru comoditatea
transportului şi pentru prezentare. Aceste şiruri sunt, în general
sub formă de legături obţinute prin înnodarea capetelor libere
ale firului şi nu constituie, deci,
şiraguri utilizabile în mod normal în această stare. La aceste coduri nu se clasifică: a) mărgelele de sticlă înşirate pe fir
(înnodate sau nu în legături), astfel încât mărgelele de
mărimi sau de culori diferite sunt dispuse după o regulă (de
exemplu prin alternarea în mod regulat a culorilor sau mărimilor sau
prin înşirarea mărgelelor în ordinea mărimii) sau
mărgelele sunt separate între ele prin noduri (poziţia 71.17); b) şiragurile de mărgele (chiar şi cele
care nu conţin decât mărgele de mărimi, culori sau mod de fabricare identice) care au
închizători sau dispozitive similare sau ale căror dimensiuni
reduse permit folosirea lor drept coliere (poziţia 71.17). |
|
|
7018.10.11 |
Şlefuite
şi polizate mecanic Mărgelele şlefuite şi polizate mecanic clasificate la
acest cod se deosebesc de
mărgelele numite „polizate prin foc” (codul 7018.10.19) datorită
suprafaţelor lor perfect netede şi muchiilor bine conturate. În
plus, capetele găurilor lor au adesea faţete şlefuite (uneori
chiar şi polizate) şi au
muchiile bine conturate la intersecţiile cu zonele adiacente. Spre
deosebire de acestea, capetele găurilor mărgelelor numite „polizate
prin foc” sunt de obicei rotunjite şi nu creează muchii bine
conturate la întâlnirea cu
faţetele. Ele sunt în principal articolele menţionate în primul paragraf cifra (2) a Notelor explicative de la
codurile 7018.10.11 şi 7018.10.19, care sunt de obicei şlefuite
şi polizate mecanic. |
|
|
7018.10.30 |
Imitaţii
de perle naturale sau de cultură Se clasifică aici articolele descrise în Notele
explicativa la Sistemul armonizat, poziţia 70.18, paragraful al doilea,
litera (B). În privinţa imitaţiilor de perle naturale sau de cultură
înşirate pe fir, se aplică mutatis mutandis Notele
explicative de la codurile 7018.10.11 şi
7018.10.19. |
|
|
7018.10.51 şi 7018.10.59 |
Imitaţii
de pietre preţioase sau semipreţioase Aici se clasifică articolele descrise în Notele explicative la Sistemul armonizat
poziţia 70.18, paragraful al doilea, litera (C). |
|
|
7018.10.51 |
Şlefuite
şi polizate mecanic Imitaţiile de pietre preţioase sau semipreţioase
şlefuite şi polizate mecanic clasificate la acest cod se deosebesc de articolele numite „şlefuite
prin foc” (codul 7018.10.59), datorită suprafeţelor lor perfect
netede şi muchiilor bine conturate. |
|
|
7018.10.90 |
Altele Aici
se clasifică imitaţiile de coral, biluţele şi
caboşoanele (altele decât imitaţiile de perle şi decât
imitaţiile de pietre preţioase sau semipreţioase). În
privinţa deosebirilor între micile tuburi de sticlă clasificate la
acest cod şi cele considerate ca perle de sticlă în sensul
codurilor tarifare 7018.10.11 şi 7018.10.19, vezi Notele explicative ale
acestor coduri, paragraful al doilea. |
|
|
7018.20.00 |
Microsfere din
sticlă, cu diametrul de maximum 1 mm Aici se clasifică articolele descrise în Notele explicative la
Sistemul armonizat, poziţia 70.18, paragraful al doilea , litera (H). |
|
|
7018.90.10 |
Ochi de sticlă; obiecte
de sticlărie Vezi Notele
explicative la Sistemul armonizat, poziţia 70.18, paragraful al doilea ,
literele (E) şi (F). |
|
|
7018.90.90 |
Altele Aici
se clasifică obiectele descrise în Notele explicative la Sistemul armonizat,
poziţia 70.18, paragraful al doilea , litera (G). |