70.19 - FIBRE DE STICLĂ
(INCLUSIV VATA DE STICLĂ) ŞI ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE (DE
EXEMPLU FIRE, ŢESĂTURI) (+).
- Şuviţe, semitort
(rovings) şi fire, tăiate sau nu:
7019.11 - -
Fire tăiate (chopped strands), cu lungimea de maximum 50 mm
7019.12 - -
Semitort (rovings)
7019.19 - -
Altele
- „Voal”, „covoraşe”,
căptuşeală, saltele, panouri şi produse similare
neţesute:
7019.31 - -
„Covoraşe”
7019.32 - - „Voal”
7019.39 - - Altele
7019.40 -
Ţesături din semitort (rovings)
- Alte
ţesături:
7019.51 - -
Cu lăţimea de maximum 30 cm
7019.52 - - Cu lăţimea peste 30 cm,
ţesătură pânză, cântărind sub 250 g/m2, din
filamente care măsoară, pe un
singur fir, maximum 136 tex
7019.59 - - Altele
7019.90 – Altele
NOTE
EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT
Poziţia
cuprinde fibrele de sticlă sub diferite forme (inclusiv vata de
sticlă aşa cum este ea definită în Nota 4 a Capitolului), ca
şi articolele din fibre de sticlă, excluse din alte poziţii
datorită naturii lor.
Fibrele de sticlă se caracterizează
prin următoarele proprietăţi: sunt mai puţin suple decât
fibrele textile vegetale sau animale (firele de sticlă pot fi înnodate
greu); elasticitate aproape nulă; tenacitate sau rezistenţă la
rupere foarte mare (mai mare decât cea a oricăror fibre textile din
Secţiunea XI); nu sunt combustibile; nu putrezesc şi nu sunt atacate
de apă şi nici de majoritatea substanţelor acide;
conductibilitate electrică proastă, şi în unele cazuri,
conductibilitate termică şi fonică slabă; nu sunt
higroscopice.
Fibrele de sticlă sunt obţinute
prin mai multe procedee, dar acestea pot fi grupate, cu excepţia câtorva
variante, în trei clase mari:
I) Etirare
mecanică.
La
acest procedeu, sticla este topită într-un cuptor. Aceasta curge într-un
canal de distribuţie al cărui perete inferior este echipat cu
manşoane din aliaj de metal preţios (de obicei din rodiu sau din
platină), pentru a rezista la temperaturi înalte. Aceste manşoane
sunt perforate cu un număr mare de găuri mici pe unde se
infiltrează sticla topită. După un tratament de uleiere (de
exemplu cu silicon), aceste fibre sunt conduse pe o mandrină cu
viteză mare care le întinde până se formează filamente paralele
fine. Se obţin astfel fibre continue similare cu firele textile
artificiale.
Printr-un procedeu foarte
asemănător se obţin de asemenea, fibre cu un diametru mai mare,
care sunt înfăşurate sub forma unei pături destinate a fi
utilizată ca atare (saltele de izolare).
II) Etirare
prin centrifugare.
În
acest sistem, sticla topită în creuzete cade pe un disc din material
refractar, care se roteşte cu viteză mare şi are pe periferia sa
un număr mare de dinţi. Pe acest disc încălzit la flacăra
unui cuptor, sticla aderă, dar ea este supusă în acelaşi timp
şi forţei centrifuge, care o întinde aducând-o sub formă de
fibre. Aceste fibre sunt în continuare rabătute într-un curent de aer
peste masa fixă a maşinii şi se înfăşoară în
jurul unui cilindru de răcire, de unde ele sunt detaşate periodic.
Prin acest procedeu
se obţin fibre cu filamente scurte sub formă de vată de
sticlă utilizată în vrac fără ţesere.
III) Etirare prin acţiunea unor fluide.
În
acest procedeu, etirarea este efectuată cu ajutorul jeturilor de fluide
gazoase (abur în suprapresiune sau aer comprimat) suflate din toate
părţile peste sticla topită care se scurge printr-o
filieră. Sub acţiunea acestor jeturi, filamentele sunt rupte în
elemente de lungime mică şi uleiate în cursul formării lor.
Fibrele obţinute sunt aşternute pe un tambur rotativ, fie sub
formă de pătură utilizată ca atare (saltele de izolare),
fie sub formă de panglică (sau meşă) continuă de fibre
- analogă cu panglica (sau meşa) din masă de mătase sau
deşeuri nepieptănate - susceptibile de a fi trase ulterior în fire.
*
* *
Fibrele de sticlă şi articolele
din aceste materiale de la această poziţie se pot prezenta sub
următoarele forme:
A)
Lână de sticlă.
B)
Benzi de cardă, semitort (rovings) şi fire
tăiate (chopped strands), sau netăiate.
C)
Văluri subţiri (voaluri), pături de
fibre, „covoraşe”, saltele, panouri şi produse similare
neţesute.
D)
Ţesături, inclusiv panglicile.
Sunt, de asemenea, clasificate la această poziţie perdelele,
draperiile şi celelalte articole
din ţesătură din fibre de sticlă.
Trebuie
menţionat însă, că dacă broderiile
chimice sau broderiile fără fond vizibil la care firul de brodare
este din fibre de sticlă se clasifică la această poziţie,
broderiile din textile ale Secţiunii XI care au efecte obţinute cu
ajutorul unor fire de brodare din fibre de sticlă se clasifică la poziţia 58.10.
*
* *
Fibrele
de sticlă au numeroase utilizări, de exemplu:
1) La mobilier sau la
decoraţiuni interioare (de exemplu pentru tapiţerii, tapete,
draperii, plase împotriva ţânţarilor etc.) sub formă de
ţesături care se pretează bine la vopsire.
2) Pentru izolări
termice (termoizolarea acoperişurilor, coşurilor, cazanelor,
cuptoarelor, distribuitoarelor de abur, corpurilor de turbină cu abur,
ţevilor sau conductelor, izolarea dulapurilor frigorifice, a camioanelor
sau vagoanelor izoterme etc.) în special sub formă de pâsle, saltele în
formă de sul, huse sau tuburi sau ca împletituri (chiar impregnate cu
adeziv, cu smoală sau cu alte substanţe, cu suport de hârtie sau de
ţesătură).
3) Pentru izolarea
fonică (de exemplu pentru apartamente, birouri, cabine ale
ambarcaţiunilor, săli de spectacole) în special sub formă de
fibre în vrac, pâsle sau saltele.
4) Pentru izolarea
electrică a firelor, cablurilor sau a altor conductoare electrice; în
special cu ajutorul firelor, şiretelor, funiilor, panglicilor sau
ţesăturilor (impregnate sau nu cu răşini, materiale
plastice, asfalt etc.).
5) Pentru
întărirea răşinilor termoplastice şi termorigide, în
vederea fabricării acoperirilor şi panourilor de faţadă, a
cupolelor şi plăcilor plane sau ondulate pentru clădiri şi
rezervoare, a cisternelor, cuvelor şi conductelor pentru stocarea şi
transportul lichidelor, a capotelor şi carcaselor unor maşini şi
a altor piese presate pentru uz industrial sau agricol, a barelor paraşoc
pentru vehicule, a pieselor supuse şocurilor sau a carcaselor şi
caroseriilor pentru autovehicule, vagoane sau vehicule aeriene, a corpurilor
pentru ambarcaţiuni, a schiurilor, a rachetelor şi a altor articole
de sport etc.
6) Pentru fabricarea
diferitelor produse ca: filtre utilizate la aparatele de aer condiţionat
sau în industria chimică, perii, pensule, fitile pentru lămpi şi
brichete, ecrane cinematografice.
Sunt excluse
de la această poziţie:
a) Semifabricatele
şi articolele obţinute prin comprimarea fibrelor de sticlă sau
prin suprapunerea şi comprimarea straturilor de fibre de sticlă, în
prealabil impregnate în prealabil cu materiale plastice, cu condiţia
să fie vorba despre produse dure şi rigide, care au pierdut,
datorită acestui fapt, caracterul de articol din fibre de sticlă (Capitolul 39).
b) Lâna minerală
(vezi Nota 4 de la Capitolul 70) şi articolele din aceste materiale, de la
poziţia 68.06.
c) Cartonul asfaltat cu
suport din pătură sau ţesătură de fibre de sticlă
îmbibată cu asfalt (sau un produs similar) sau acoperită pe ambele
feţe cu un strat din acest material (poziţia 68.07).
d) Sticla izolantă
cu straturi multiple, cu un strat intermediar de fibre de sticlă (poziţia
70.08).
e) Cablurile de fibre
optice de la poziţia 85.44, izolatorii electrici (poziţia
85.46) şi piesele izolatoare pentru
electricitate (poziţia 85.47).
f) Fibrele optice,
fasciculele şi cablurile de fibre optice de la poziţia 90.01.
g) Perucile din fibre de
sticlă pentru păpuşi (poziţia 95.02) şi undiţele
din fibre de sticlă aglomerate cu o răşină sintetică (poziţia
95.07).
h)
Periile din fibre de sticlă de la
poziţia 96.03.
ş
ş ş
Note explicative de subpoziţii.
Subpoziţia 7019.11
Firele tăiate sunt produse prin
tăierea firelor ce conţin mai multe filamente paralele. În general,
firele tăiate sunt utilizate pentru rigidizare, de exemplu, pentru
întărirea materialelor plastice sau a mortarului.
Subpoziţia
7019.12
Semitortul
(rovings) de sticlă constă în alăturarea mai multor fire cu
filamente lungi (continue) fără răsucire sau cu o foarte
mică răsucire (sub 5 răsuciri pe metru). Semitortul este în
general utilizat pentru producerea firelor de sticlă cu filamente
continue, dar pot fi în mod egal utilizate direct pentru ţesere, de
exemplu pentru perdele.
Subpoziţia
7019.19
Subpoziţia cuprinde benzile. Acestea sunt formate
din fibre scurte discontinue care au, în general, sub 380 mm lungime. Aceste
fibre discontinue sunt paralelizate sub forma unei coarde cu puţină
sau fără torsiune (sub 5 răsuciri pe metru). Sunt în general,
utilizate la fabricarea firelor de fibre discontinue, dar pot fi folosite de
asemenea, la fabricarea cablurilor.
Firele
acestei subpoziţii sunt răsucite şi sunt compuse din filamente
continue sau din fibre scurte discontinue.
„Covoraşele” de sticlă sunt produse
plate rigidizate, constituite din fire de sticlă, compuse din sute de filamente paralelizate, aşezate
fără nici o orientare preferenţială.
Aceste fire pot fi tăiate
(„covoraşe” de fire tăiate) sau nu („covoraşe” de fire
continue). Acestea sunt legate între ele cu ajutorul unui liant sau prin
coasere.
Ele îşi conservă integritatea (sub
formă de filamente paralele) şi pot fi separate individual din „covoraş” cu mâna, fără să fie deteriorat. „covoraşul”. ·
Subpoziţia 7019.32
Vălurile din fibră
de sticlă sunt materiale neţesute pe bază de fibre de sticlă
individuale (filamente) aşezate fără nici o direcţie
preferenţială, legate între ele printr-un liant şi presate
şi pot fi armate sau nu cu fire care sunt deseori orientate longitudinal.
Spre deosebire de „covoraşele” de sticlă, filamentele acestor
produse nu pot fi separate cu mâna fără deteriorarea vălului.
Acestea se deosebesc de pături, saltele şi de celelalte produse pentru izolare prin grosimea constantă care este de maximum 5 mm.
NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA COMBINATĂ
|
70.19 |
|
|
|
|
|
7019.11.00 |
Fire tăiate (chopped
strands), cu lungimea de maximum 50 mm Vezi Notele explicative la
Sistemul armonizat, subpoziţia 7019.11. |
|
|
|
|
7019.12.00 |
Semitort (rovings) Vezi Notele explicative la
Sistemul armonizat, subpoziţia 7019.12. |
|
|
|
|
7019.19.90 |
Din fibre discontinue Vezi
Notele explicative la Sistemul armonizat,
subpoziţia 7019.19. Aici
se clasifică, de exemplu, firele făcute din fibre discontinue. |
|
|
|
|
7019.31.00 |
“Covoraşe” Vezi
Notele explicative la Sistemul armonizat,
subpoziţia 7019.31. |
|
|
|
|
7019.32.00 |
“Voal” Vezi Notele
explicative la Sistemul armonizat, subpoziţia 7019.32. |
|
|
|
|
7019.90.10 |
Fibre din alte materiale
decât textile, în vrac sau în smocuri Fibrele
în vrac sunt constituite într-o masă de filamente de diferite lungimi
încâlcite unele într-altele (vată de sticlă şi lână de
sticlă, denumite „fibre de sticlă”) utilizate pentru izolaţii
termice sau fonice şi prezentate, în general, în comerţ în
baloţi sau în saci se hârtie. |