82.05 - UNELTE ŞI SCULE MANUALE (INCLUSIV DIAMANTELE PENTRU
TĂIAT GEAMURI) NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE ÎN ALTĂ PARTE;
LĂMPI DE SUDURĂ ŞI SIMILARE; MENGHINE, CLEME DE STRÂNGERE
ŞI SIMILARE, ALTELE DECÂT CELE CARE CONSTITUIE ACCESORII SAU
PĂRŢI DE MAŞINI UNELTE; NICOVALE; FORJE PORTABILE; POLIZOARE CU
BATIURI, MANUALE SAU CU PEDALĂ.
8205.10 -
Unelte şi scule de găurit, de filetat sau de tarodat
8205.20 -
Ciocane, baroase şi maiuri
8205.30 - Rindele,
dălţi şi unelte similare de tăiat pentru prelucrarea
lemnului
8205.40 -
Şurubelniţe
- Alte scule şi unelte de mână
(inclusiv diamantele pentru tăiat geamuri):
8205.51 - -
De uz gospodăresc
8205.59 - -
Altele
8205.60 -
Lămpi de sudură şi similare
8205.70 -
Menghine, cleme de strângere şi similare
8205.80 -
Nicovale; forje portative; polizoare cu batiuri, manuale sau cu pedală
8205.90 -
Seturi de articole de la cel puţin două dintre subpoziţiile de
mai sus
NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT
Poziţia
cuprinde, pe lângă acele unelte şi scule nominalizate expres, toate
celelalte unelte şi scule de mână, cu excepţia celor clasificate fie la alte poziţii ale
acestui Capitol, fie în alte părţi ale Nomenclaturii (vezi
Consideraţiile generale ale acestui Capitol).
Se
clasifică aici un număr foarte mare de unelte şi scule de
mână, chiar cu dispozitive mecanice simple, cum sunt manivelele şi
angrenajele. Aceste unelte constau din:
A) Unelte de găurit, de filetat sau de tarodat, cum sunt coarbele,
portburghiele, burghiele, clichetele, coliviile de filieră, clupele pentru
tarodat. Uneltele interschimbabile (burghie, sfredele, cuzineţi de
filiere, tarozi etc.) concepute pentru a fi montate pe utilaje de mână, se
clasifică la poziţia 82.07.
B) Ciocane (de forjar, de cazangiu, de dulgher, de
potcovar, de lucrător de carieră, de tăietor de piatră, de
geamgiu etc.), baroase şi maiuri,
ciocane cu coadă lungă, ciocane de buciardă rustice; se
clasifică aici şi ciocanele, la care un capăt joacă rolul
de târnăcop, de furcă de scos cuie etc. (de exemplu ciocane de
pavator, de zidar sau de faianţar).
C) Rindele, dălţi şi unelte similare de
tăiat pentru prelucrarea lemnului, cum sunt gealăul,
rindeaua, rindeaua de fasonat, fălţuitorul, peniţele de gravat,
dălţile crucişe, răzuitoarele, raşchetele (sau
cuţitaşele de răzuit) pentru parchet şi de tipul celor
utilizate de dulgheri, tâmplari, ebenişti, butoieri, sabotieri, sculptori
sau gravori în lemn.
D)
Şurubelniţe (obişnuite,
automate etc.).
E)
Alte scule şi
unelte de mână (inclusiv diamantele pentru tăiat geamuri).
Grupa
cuprinde:
1) O serie de obiecte (cu excepţia celor ce
funcţionează mecanic în sensul poziţiei 82.10 - vezi Nota explicativă
corespunzătoare) înrudite cu articolele de menaj sau de uz casnic de la
poziţia 73.23, dar la care funcţia de unealtă este
preponderentă, chiar dacă au o lamă tăietoare, cum sunt:
Fiarele de călcat
(cu gaz, cu petrol, cu cărbune etc., cu
excepţia fiarelor de călcat electrice, care se clasifică la poziţia
85.16), fiarele de coafat,
decapsulatoarele de sticle, deschizătoarele simple de conserve (inclusiv
cheile), spărgătoarele de nuci, tirbuşoanele,
încălţătoarele, pietrele de ascuţit (pietre de menaj,
pietre de măcelar) şi altele, tocilele pentru cuţite, ruletele
de patiserie, formele de decupat aluatul, răzătoarele (de brânză
etc.), tăietoarele de legume cu lamă oblică, tocătoarele cu
lame circulare, rindelele de caşcaval, uneltele de format untul,
tăietoarele de ouă, cleştii de gheaţă, presele pentru
piure, frigăruile, cârligele, lopeţile şi vătraiele de
sobe, cleştii pentru brichete sau pentru jar etc.
2) Uneltele şi
sculele speciale pentru ceasornicari, cum sunt uneltele de prins pietrele sau
de nituit roţile, de echilibrat balansiere, estrapadele, uneltele de
pivotat, de reglat.
3) Diamantele pentru tăiat geamuri, inclusiv
tăietoarele de sticlă circulare cu diamant montat pe o riglă
gradată şi creioanele cu vârf de diamant pentru scriere pe
sticlă. Diamantele prezentate izolat se clasifică la poziţia
71.02.
4) Uneltele speciale pentru fierari şi
potcovari, cum sunt lamele (raclele), matriţele de forjat (pentru cuie
etc.), poansoanele, ştanţele
şi contraştanţele.
5) Uneltele pentru mine şi
şantiere, cum sunt barele de mină, cleştii cu levier, foarfecele
pentru tăietorii de piatră, broşele pentru piatră, penele
de carieră.
6) Uneltele pentru tâmplari, tocilari, cimentari, ipsosari, vopsitori etc.,
cum sunt mistriile, polizoarele,
spatulele, racletele, cârligele, acele tocilarilor, netezitoarele, rulourile
cimentarilor, cuţitele-palete, tăietoarele de sticlă cu molete,
cuţitele de chituit sau de dechituit pentru geamgii.
7) Uneltele diverse, cum sunt uneltele de
scobit copita înainte de potcovit, uneltele cu vârf curb de scrijelit piele sau
lemn, cuţitele de potcovar, uneltele de curăţat picioarele
şi foarfecele cu saboţi pentru potcovari; acele de gravat, buterolele
şi uneltele de scos nituri; uneltele de smuls cuie (altele decât cele
funcţionând în maniera cleştilor, care se clasifică la poziţia 82.03), ciocanele de nituit,
extractoarele de cuie spintecate , cleştii de debalotat; uneltele de
demontat pneuri; sulele fără ureche; poansoanele de tapiţer, de
legător etc.; fiarele de sudat; fiarele de marcat cu foc şi
poansoanele de marcat; zgârieciurile pentru metale cu partea lucrătoare
din metal; sculele pentru formarea ceaprazurilor la ferăstraie; cutiile cu
echer pentru tâmplari, fără ferăstrău; uneltele de sondat
(pentru verificare, prelevare de probe etc.); maiurile de bătut sau de
pavat; uneltele de curăţat pietrele de polizor; aparatele de cercuit
ambalaje, altele decât cele de la poziţia
84.22 (vezi Nota explicativă
corespunzătoare); micile aparate cu arc pentru agrafat, zise pistolete (pentru ambalare, pentru
tapiţat, pentru lucrări cu ispos etc.); uneltele de nituit
(pistolete) de fixat tampoane, cepuri etc., funcţionând cu ajutorul unui
cartuş detonant; vergele pentru sticlari, suflaiele de suflat cu gura;
biurete şi seringi de gresat, chiar cu pompă (piston) şi
şurub al lui Arhimede.
F) Lămpi
de sudură sau de lipit şi
altele similare de tipul celor cu gazeificare (inclusiv lămpile
similare de decapat, de marcat la cald ambalajele din lemn sau pentru demararea
motoarelor semi-diesel). Aceste articole se caracterizează prin faptul
că fie au propriul rezervor de carburant (petrol, benzină, de
exemplu), echipat cu o pompă, fie funcţionează cu ajutorul unei
încărcături (butelii) de gaz. În anumite cazuri, extremitatea becului
de sudură poate fi echipată cu un fier de sudat. Nu sunt, în schimb, clasificate
aici maşinile şi aparatele cu gaz pentru sudură (poziţia
84.68).
G) Menghine,
dispozitive de strângere, crivale de dulgher şi altele similare cu
diferite sisteme de mână, de tipul celor ce se fixează, în
general, pe un banc de montaj sau pe o masă, pentru tâmplari,
lăcătuşi, armurieri, ceasornicari etc., cu excepţia celor se constituie părţi sau accesorii
ale unor maşini (ale maşinilor unelte, în special). Sunt clasificate,
de asemenea, la această grupă menghinele de planşe şi
presele de utilaje, jucând acelaşi rol ca menghinele de mână
propriu-zise, precum şi clamele, cârligele şi ghearele bancurilor de
montaj.
Aceste
menghine pot avea fălcile prevăzute cu alte materiale decât metalul
(lemn, fibre textile etc.), care împiedică deteriorarea piesei de
prelucrat.
Sunt, totuşi, excluse de la această poziţie dispozitivele de fixare cu
ventuză, constituite dintr-o montură, dintr-un mâner, dintr-un levier
destinat să creeze o depresiune, din metale comune, şi din ventuze de
cauciuc destinate să fie aplicate temporar pe un obiect în vederea
deplasării acestuia din urmă (de exemplu poziţiile 73.25, 73.26, 76.16).
H) Nicovale; forje portabile;
polizoare cu batiu, de mână sau cu pedală.
Grupa cuprinde:
1) Nicovalele (inclusiv nicovalele cu două coarne) de orice
dimensiuni şi pentru orice utilizări: pentru fierari, pentru
ceasornicari sau bijutieri, pentru cizmari (inclusiv nicovalele sau formele
pentru bătut încălţămintea), nicovalele mici pentru
bătut secerile etc.
2) Forjele portabile, echipate, în general, cu un ventilator şi
uneori cu o menghină, de tipul celor utilizate pentru atelierele mici,
şantierele de construcţie sau lucrările publice.
Polizoarele cu batiu
(chiar din lemn), de mână sau cu pedală. Polizoarele mecanice sunt
clasificate la Capitolele 84 sau 85. În ceea ce priveşte
polizoarele prezentate separat, ele urmează regimul lor propriu (poziţia 68.04).
Uneltele comportând metal, dar a
căror parte lucrătoare este din cauciuc, piele, pâslă etc.,
urmează regimul materialului constitutiv (Capitolele 40, 42, 59 etc.).
Independent de excluderile deja menţionate mai sus, nu sunt cuprinse la această
poziţie:
a)
Acele de cusut şi celelalte articole de la poziţia 73.19.
b)
Uneltele interschimbabile de tipul celor menţionate mai sus, cum
sunt lamele de şurubelniţă, dălţile în cruce, acele de
gravat, buterolele etc., de tipul celor utilizate pentru prelucrări cu
maşini, cu unelte pneumatice sau electromecanice sau cu alte unelte de
mână, mecanice sau nu (poziţia 82.07).
c)
Aparatele de mână pentru proiectarea, dispersarea sau pulverizarea
materialelor lichide sau sub formă de pulbere, de la poziţia
84.24.
d)
Port-sculele pentru unelte şi scule de mână (poziţia
84.66).
e)
Uneltele pneumatice, hidraulice sau cu motor electric sau neelectric
încorporat, pentru utilizare manuală (poziţia 84.67).
f) Uneltele constituind
instrumente de trasat, de măsurat, de verificat sau de control în sensul Capitolului 90 (trasatoare, vârfuri de
trasat şi poansoane de marcat, calibre, joje etc.).