84.12 - ALTE MOTOARE ŞI MAŞINI MOTRICE.
8412.10 -
Propulsoare cu reacţie altele decât turboreactoarele
- Motoare
hidraulice:
8412.21 - -
Cu mişcare rectilinie (cilindri)
8412.29 - - Altele
- Motoare
pneumatice:
8412.31 - -
Cu mişcare rectilinie (cilindri)
8412.39 - -
Altele
8412.80 -
Altele
8412.90 - Părţi
NOTE EXPLICATIVE LA
SISTEMUL ARMONIZAT
Poziţia cuprinde motoarele şi
maşinile motrice necuprinse în poziţiile anterioare (poziţiile
84.06 până la 84.08, 84.10 şi 84.11) nici în poziţiile 85.01 sau
85.02; cuprinde, deci, motoarele
maşinilor motrice neelectrice, altele
decât turbinele cu vapori, motoarele cu piston cu aprindere prin scânteie
sau prin compresie, turbinele hidraulice, roţile hidraulice,
turboreactoarele, turbopropulsoarele sau alte turbine cu gaz.
Se clasifică aici, nu numai
propulsoarele cu reacţie altele decât turboreactoarele, ci şi, de
exemplu, motoarele pneumatice, motoarele acţionate de vânt (sau eoliene),
motoarele cu resort, cu contragreutate etc., ca şi anumite motoare hidraulice
sau cu vapori.
A.-
PROPULSOARE CU REACŢIE (ALTELE DECÂT TURBOREACTOARE)
1)
Statoreactoare (sau
termopropulsoare).
Sunt motoare mecanice foarte simple, dar care nu funcţionează
decât pe o maşină în mişcare foarte rapidă. Statoreactorul
nu este prevăzut cu turbocompresor de alimentare care caracterizează
turboreactorul; datorită vitezei de avansare, aerul de alimentare este în
acelaşi timp captat şi comprimat în camera de ardere sub efectul unei
duze. Simpla detentă a gazelor de evacuare, care traversează ajutajul
asigură forţa motrice de reacţie.
2)
Pulsoreactoare.
Se deosebesc de statoreactoare prin faptul
că debitează la ajutajul de evacuare, nu un jet continuu de gaz, ci
un flux intermitent, arderea fiind realizată într-o cameră sub forma
unor explozii succesive. Spre deosebire de statoreactor, această
maşină poate demara de pe loc, efectul de pulsaţie asigurând
aspiraţia aerului de alimentare.
Acest propulsor este utilizat în aviaţie mai
ales ca motor auxiliar de decolare.
3)
Rachete.
Sunt reactoare în care se realizează,
fără consum de aer din exterior, arderea carburantului în
prezenţa agentului de combustie (numit comburant adică produs
care întreţine arderea). Se deosebesc două tipuri principale:
1°)
Reactoarele cu încărcătură propulsivă lichidă; ele
sunt compuse în esenţă dintr-o cameră de ardere legată
printr-un sistem de pompe şi de ţevi la unul sau mai multe rezervoare
care conţin încărcătura propulsivă, şi dintr-un ajutaj
de evacuare. Pompele sunt acţionate de o turbină, ea însăşi
pusă în funcţiune de un generator cu gaz. Reactoarele cu
injecţie constituie categoria cea mai importantă a acestui tip de
rachete. Carburanţii utilizaţi sunt îndeosebi alcoolul etilic,
hidratul de hidrogen; comburanţii sunt apa oxigenată, permanganatul
de potasiu, oxigenul lichid, acidul azotic etc.
2°)
Reactoarele cu încărcătură propulsivă solidă; ele sunt
compuse în esenţă dintr-o cameră de ardere de formă
cilindrică şi dintr-un ajutaj de evacuare. Camera de ardere şi
încărcătura propulsivă formează o singură unitate. La
aceste rachete se utilizează în principal perclorat de amoniu drept
comburant şi poliuretan drept carburant. Anumite tipuri de rachete
utilizează drept carburanţi pulberile sau explozivii din Capitolul
36.
Rachetele clasificate aici nu sunt, indiferent
de natura încărcăturii lor propulsive, decât rachetele propulsive
destinate să servească, de exemplu, ca motoare de rezervă sau de
decolare pentru avioane, inclusiv motoarele - rachetă de felul celor
destinate să fie încorporate bombelor sau proiectilelor zburătoare
sau vehiculelor lansatoare pentru vehiculele spaţiale.
Grupa nu
cuprinde:
a) Rachetele
pirotehnice, cum sunt rachetele de artificii, rachetele contra grindinei
şi rachetele de lansare a cablurilor (poziţia 36.04).
b) Lansatoarele pentru
vehicule spaţiale (poziţia
88.02).
c) Rachetele şi
proiectilele rachetă de luptă (poziţia 93.06).
B.- MOTOARE HIDRAULICE
Grupa cuprinde:
1) Maşinile motrice, pur hidraulice, altele decât turbinele hidraulice sau
roţile hidraulice de la poziţia 84.10, care utilizează energia valurilor sau hula (rotorul
Savonius cu două palete semicilindrice), sau energia mareelor.
2) Maşinile cu coloană de apă, în care apa sub
presiune pune în mişcare două sau mai multe pistoane care
glisează în cilindri şi care acţionează un arbore.
3) Cilindrii hidraulici, care transformă
energia lichidului sub presiune în mişcare rectilinie, compuşi, de
exemplu, dintr-un corp de alamă sau de oţel şi dintr-un piston
acţionat de ulei (sau alt lichid) sub presiune; acţiunea se exercită,
fie pe o singură parte (efect simplu), fie pe ambele părţi
(dublu efect) ale pistonului. Aceşti cilindri sunt destinaţi
echipării maşinilor-unelte, utilajelor de construcţii
lucrări publice, mecanismelor de direcţie etc.
4) Dispozitivele de acţionare hidraulică, prezentate
separat, compuse dintr-un corp de metal în care se deplasează un piston
care transformă, prin intermediul unei axe perpendiculare pe tija sa,
mişcarea liniară, care rezultă din acţiunea lichidului sub
presiune, într-o mişcare rotativă, destinate manevrării vanelor
cu ventil rotativ sau alte maşini şi aparate cu mecanism rotativ.
5) Servomotoarele hidraulice, care joacă rolul de
dispozitive de acţionare finală sau intermediară într-un
mecanism de acţionare sau într-un sistem de reglare. Aceste servomotoare sunt
utilizate în aeronautică de exemplu.
6) Sistemele hidraulice compuse dintr-un agregat
hidraulic (care cuprinde în principal o pompă hidraulică, un motor
electric, un dispozitiv de comandă cu supape şi un rezervor de ulei),
din cilindri hidraulici şi din ţevi sau tuburi necesare
racordării cilindrilor la agregatul hidraulic, ansamblul constituind o unitate funcţională în
sensul Notei 4 a Secţiunii XVI (vezi Consideraţiile generale ale
prezentei Secţiuni). Aceste sisteme sunt utilizate, de exemplu, pentru a
acţiona dispozitivele de geniu civil.
7) Motoarele hidraulice cu reacţie, numite hidrojeturi, pentru ambarcaţiuni,
care se compun dintr-o pompă puternică care aspiră apa din râu
sau din mare şi o refulează cu viteză mare printr-o
ţeavă orientabilă dispusă în partea din spate sau sub
corpul navei.
C.- MOTOARE PNEUMATICE
Utilizând o sursă exterioară de
aer (sau de alt gaz) comprimat, aceste motoare sunt comparabile cu
maşinile cu abur prin funcţionarea şi prin structura lor şi
se prezintă, cel mai adesea, sub forma unui motor cu piston cu abur, dar
uneori şi sub forma unei turbine cu abur. Ele conţin un frecvent
arzătoare sau alte dispozitive de reîncălzire destinate să
crească presiunea aerului - şi, în consecinţă, energia sa
de destindere - şi permiţând, între altele, să se evite jivrarea
(acoperirea cu gheaţă) corpurilor cilindrilor ca urmare a destinderii
bruşte.
Aceste
motoare sunt în principal folosite în mine, pentru echiparea locomotoarelor sau
a troliilor, datorită securităţii pe care o prezintă din
punctul de vedere al riscurilor de explozie la grizu. Ele se utilizează, de asemenea, ca motoare
auxiliare pentru demararea motoarelor cu aprindere prin scânteie sau prin
compresie (pe anumite locomotive, avioane, sub-marine etc.) şi pentru
propulsia torpilelor.
Grupa mai cuprinde:
1) Motoarele cu palete,
cu angrenaje şi motoarele cu pistoane axiale sau radiale, pentru
transmisia pneumatică.
2) Cilindrii pneumatici
compuşi de exemplu, dintr-un corp de alamă sau de oţel şi
dintr-un piston acţionat cu aer comprimat, a cărui acţiune se
exercită fie pe o singură parte (efect simplu), fie pe ambele
părţi (dublu efect) a pistonului, care transformă energia
gazului sub presiune în mişcare rectilinie. Aceşti cilindri sunt
destinaţi echipării maşinilor-unelte, utilajelor de
construcţii şi lucrări publice, mecanismelor de direcţie
etc.
3) Dispozitivele cu
acţionare pneumatică, prezentate separat, compuse dintr-un corp de
metal în care se deplasează un piston care transformă, prin
intermediul unui ax perpendicular pe tija sa, mişcarea liniară care
rezultă din acţiunea unui gaz sub presiune, într-o mişcare
rotativă destinată manevrării vanelor cu ventil rotativ sau alte
maşini sau aparate cu mecanism rotativ.
D.- MOTOARE DE VÂNT SAU EOLIENE
Grupa cuprinde toate maşinile motoare
(aeromotoare, turbine eoliene etc.) care transformă direct în energie
mecanică acţiunea vântului asupra unei elice sau asupra unui rotor cu
aripioare ale căror palete sau aripioare sunt în general mobile şi
reglabile.
În general, fiind montate pe un pilon
metalic de o anumită înălţime, elicele şi rotoarele
conţin, perpendicular pe planul lor, o coadă care formează o
giruetă, sau un dispozitiv similar care are sarcina de a orienta ansamblul
în sensul vântului. Energia motrice este, în general, transmisă prin
intermediul unui arbore vertical, la arborele de preluare a forţei dispus
la sol; la anumite maşini, numite cu
depresiune, ale căror palete sunt goale în interior, rotaţia are
ca efect să determine, în interiorul paletelor, un vid relativ care, continuându-se
până la sol printr-un tub etanş, permite antrenarea unei turbine mici
cu depresiune.
Motoarele eoliene, în general de putere mică, sunt cel mai adesea
utilizate în instalaţiile rurale pentru a antrena pompele de irigaţie
cu apă, sau de asanare, sau mici generatoare electrice.
Elicele şi rotoarele eoliene care
formează corp comun cu un generator electric sunt cuprinse la poziţia 85.02; la fel, micile generatoare
electrice exterioare de la avioane, numite morişti,
acţionate printr-o elice, cu una sau două palete, deplasate de
curentul de aer determinat de deplasare.
E.- MOTOARE CU RESORT, CU CONTRAGREUTATE ETC.
Această categorie cuprinde mecanismele
mecanice care, ca şi mecanismele de ceasornicărie, utilizează
forţa unui resort tensionat sau care sunt acţionate
gravitaţional sub efectul unei contragreutăţi sau a
oricărui dispozitiv asemănător; totuşi, motoarele de acest fel, prevăzute cu o roată
cu clichet (anker), sau concepute în vederea amplasării acesteia, se
clasifică la poziţiile 91.08
sau 91.09.
Mecanismele mecanice din acest grup, în
particular mecanismele cu resort, sunt utilizate pentru a acţiona diferite
aparate: cutii muzicale, aparate de înregistrare, plăci rotitoare de
etalare, aparate de numărare, scule de gravat etc.
F.- MAŞINI CU VAPORI CU PISTON SEPARATE DE
GENERATOARELE DE VAPORI
Maşinile de acest tip sunt concepute
pentru a produce energie mecanică prin deplasarea unui piston într-un
cilindru sub efectul diferenţei de presiune care există între, pe de
o parte, presiunea vaporilor furnizaţi de generator, şi, pe de
altă parte, presiunea atmosferică (maşini cu evacuare
liberă) sau presiunea, încă şi mai mică, dintr-un condensor
(maşini cu condensare). Mişcarea alternativă de translaţie
a pistonului este transformată apoi într-o mişcare rotativă
printr-un sistem bielă-manivelă sau bielă-manivelă-volant.
La
tipurile cele mai simple, vaporii îşi exercită presiunea asupra unei
singure feţe a pistonului (maşini cu efect simplu), dar, în anumite
maşini, acţionează alternativ pe fiecare dintre cele două
feţe ale pistonului (maşini cu dublu efect). La anumite modele, mai
puternice, vaporii se destind succesiv în doi sau mai mulţi cilindri cu
diametre în serie crescătoare, bielele-manivele corespunzătoare
fiecărui piston fiind cuplate pe un acelaşi arbore cotit (maşini
compuse, cu expansiune dublă, triplă sau cvadruplă).
Maşinile pentru locomotive şi maşinile marine, în mod special,
sunt de acest din urmă tip.
G.- MAŞINI CU VAPORI CARE FORMEAZĂ CORP
COMUN CU
CAZANELE LOR GENERATOARE DE VAPORI
Maşinile de acest tip sunt constituite
în esenţă dintr-un cazan, în general ignitubular sau semitubular,
solidar cu un motor cu vapori cu piston, cu expansiune simplă sau
dublă, prevăzut cu unul sau doi volanţi regulatori care au
şi rolul de roată motoare antrenată prin curea.
De putere mică sau medie, aceste
maşini sunt concepute, în general, pentru a fi instalate pe fundaţie,
ca post fix (maşini demi-fixe sau semi-fixe), acestea din urmă cu o
structură compactă, care permite
demontarea rapidă şi transportul relativ uşor.
PĂRŢI
Sub rezerva dispoziţiilor generale
referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideraţiile
generale ale Secţiunii) sunt de asemenea cuprinse aici părţile
motoarelor sau ale maşinilor motrice din această poziţie, cum
sunt camerele de ardere şi ajutajele reactoarelor, regulatoarele de debit
de carburant, injectoarele, rotoarele cu palete pentru motoarele eoliene,
cilindrii, pistoanele, sertarele, supapele, regulatoarele centrifuge cu bile
sau cu maselote, bielele.
Părţile maşinilor cu vapori
care formează corp comun cu cazanele lor trebuie, în general, să fie
clasificate fie ca părţi ale generatoarelor de vapori (poziţia 84.02) fie ca părţi ale
maşinilor cu vapori de la această poziţie.
Arborii de transmisie şi manivelele se
clasifică la poziţia 84.83.
|
8412.21.10 până
la 8412.29.99 |
Motoare
hidraulice Aici se clasifică, de exemplu, motoarele pentru transmisii
hidraulice. |
|
|
|
|
8412.21.10 până la 8412.21.99 |
Cu
mişcare rectilinie (cilindri) Aici
se clasifică, de exemplu, dispozitivele hidraulice care permit
poziţionarea şi blocajul în vederea
adaptării poziţiei scaunelor vehiculelor aeriene. |