84.18 - FRIGIDERE, CONGELATOARE ŞI ALTE ECHIPAMENTE PENTRU
PRODUCEREA FRIGULUI, ELECTRICE SAU NU; POMPE DE CĂLDURĂ ALTELE DECÂT
MAŞINILE ŞI APARATELE PENTRU CONDIŢIONAREA AERULUI DE LA
POZIŢIA 84.15.
8418.10 -
Frigidere şi congelatoare combinate, prevăzute cu uşi exterioare
separate
- Frigidere de tip
menajer:
8418.21 - -
Cu compresie
8418.22 - -
Cu absorbţie, electrice
8418.29 - -
Altele
8418.30 -
Congelatoare tip ladă de o capacitate de maximum 800 1
8418.40 - Congelatoare tip dulap, de o capacitate de maximum 900 l
8418.50 - Alte lăzi, dulapuri, vitrine,
tejghele şi mobilă similară, pentru producerea frigului
- Alte maşini
şi aparate pentru producerea frigului; pompe de căldură:
8418.61 - - Grupuri cu compresie al căror condensator este format dintr-un
schimbător de căldură
8418.69 - -
Altele
- Părţi:
8418.91 - -
Mobilier destinat echipamentelor pentru producerea frigului
8418.99 - -
Altele
NOTE EXPLICATIVE LA
SISTEMUL ARMONIZAT
I.- FRIGIDERE, CONGELATOARE ŞI ALTE MAŞINI, APARATE
ŞI ECHIPAMENTE PENTRU PRODUCEREA FRIGULUI
Maşinile aparatele şi
echipamentele pentru producerea frigului cuprinse aici sunt, în general, maşinile sau instalaţiile care,
printr-un ciclu continuu de operaţii, furnizează elementului lor
refrigerator (evaporator), o temperatură joasă (circa 0oC
sau mai mică), prin absorbţia căldurii latente, care
rezultă din evaporarea unui gaz care este în prealabil lichefiat (de
exemplu amoniac, hidrocarburi halogenate) sau a unui lichid volatil, sau chiar,
mai simplu, din evaporarea apei în anumite aparate utilizate mai ales în
marină.
Ca urmare,
poziţia nu cuprinde:
a) Echipamente mecanice,
în care coborârea temperaturii este obţinută prin acţiunea
amestecurilor refrigerante, cum sunt clorurile de sodiu sau de calciu şi gheaţa
(poziţia 82.10 sau 84.19, după
greutate).
b)
Schimbătoare simple de căldură, cum sunt
răcitoarele prin care circulă sau pe care curge apa de răcire (poziţia
84.19).
c) Dulapuri
răcitoare şi altele asemănătoare, ca şi mobile
izoterme, neconcepute pentru a fi echipate cu un echipament frigorific (în
general poziţia 94.03).
Maşinile
frigorifice cuprinse aici sunt de două tipuri principale:
A.-
MAŞINI CU COMPRESIE
Elementele
principale ale acestor maşini sunt:
1) Compresorul, care are funcţia
dublă de a aspira vaporii de la evaporator şi de a-i comprima în
condensator.
2) Condensatorul, în care aceşti vapori
comprimaţi sunt răciţi şi, în felul acesta, aduşi la
starea lichidă.
3) Evaporatorul, organ generator de frig,
care se compune dintr-un sistem tubular în care lichidul frigorific, ieşit
de la condensator, este admis cu un debit şi o presiune reglate printr-un
detentor. În evaporator, spre deosebire de condensator,1ichidul condensat se
evaporă rapid absorbind
căldura din mediul care trebuie să fie răcit. Cu toate acestea,
în marile instalaţii, se utilizează indirect acţiunea
refrigerantă a evaporatorului, care acţionează asupra unei
soluţii de clorură de sodiu sau de clorură de calciu
conţinută într-un recipient sau care circulă într-un sistem
de ţevi.
La tipul utilizat în marină, denumit cu ejecto-compresie, menţionat în primul paragraf, nu există compresor, agentul de
răcire fiind apa (sau apa de mare). Compresorul este înlocuit de un ejector acţionat prin energia
cinetică a aburului furnizat de cazan. Având un rol dublu, acest ejector
provoacă evaporarea apei printr-un efect de vid creat în evaporator în
care comprimă, în acelaşi timp, vaporii de apă nerecuperaţi
după lichefiere de către condensator.
La aceste maşini, compresorul este
înlocuit de un fierbător, în
care o soluţie apoasă saturată de amoniac este
încălzită (cu ajutorul unei rezistenţe electrice, cu gaz, cu
petrol etc.) în vederea obţinerii unei degajări sub presiune a
gazului de amoniac către condensator. Fazele de condensare şi de
evaporare se succed în condensator şi evaporator, ca în maşina de
compresie; gazul destins este din nou dizolvat în soluţia
sărăcită la trecerea într-un organ, numit absorber (dispozitiv de absorbţie), care alimentează
fierbătorul fie cu o pompă, fie numai prin efectul vidului care
rezultă din dizolvare. Adesea, fierbătorul însuşi este conceput
pentru a ţine loc, când de absorber,
când de fierbător; sistemul funcţionează prin întreruperea
intermitentă a dispozitivului de încălzire.
La anumite maşini de absorbţie
uscată (sau cu adsorbţie), amoniacul gazos, în loc să fie
dizolvat, este simplu absorbit sau, fixat
într-o materie solidă (carbură de calciu, gel de siliciu etc.).
*
* *
Aparatele susmenţionate nu se
clasifică aici decât dacă se prezintă sub următoarele
forme:
1) Grupuri frigorifice cu compresie (care
cuprind compresorul, cu sau fără motor, şi condensatorul,
montate pe un soclu comun, cu sau fără evaporator, sau care
formează un ansamblu monobloc) şi grupuri cu absorbţie care
formează corpuri. Aceste grupuri frigorifice sunt în mod obişnuit
utilizate pentru frigidere de tip menajer sau pentru alt mobilier sau
instalaţii frigorifice. Anumite grupuri cu compresie, numite grupuri răcitoare de lichid,
cuprind, pe un şasiu comun, cu sau fără condensatori,
compresoare şi un schimbător de căldură care conţine
un evaporator şi conducte în care circulă lichidul de răcit.
2) Dulapuri, mobile, aparate şi
combinaţii care conţin un grup frigorific complet sau un evaporator
de grup frigorific, care conţin sau nu dispozitive accesorii, cum sunt
agitatoarele, amestecătoarele, morile de exemplu frigiderele de tip
menajer, vitrinele şi tejghelele frigider, congelatoarele de
îngheţată sau de păstrat produse congelate, fântâni şi cuve
de răcire pentru apă sau băuturi, cuve pentru răcirea
laptelui, sau a berii, şerbetiere etc.
3) Instalaţii
frigorifice, mai importante decât precedentele, compuse din elemente nemontate
pe un soclu comun şi negrupate într-un singur corp, dar care sunt
concepute pentru a funcţiona împreună, fie prin detentă
directă (elementele de utilizare a frigului încorporează, în acest
caz, un evaporator), fie cu ajutorul unui lichid refrigerant secundar (saramură) răcit într-un grup
frigorific şi circulând, printr-o reţea de ţevi, între acesta
din urmă şi elementele de utilizare a frigului (detentă
indirectă). Aceste instalaţii sunt în mod obişnuit utilizate
pentru echiparea antrepozitelor frigorifice sau pentru scopuri industriale:
fabricarea gheţii, congelarea rapidă a alimentelor, răcirea
pastelor de ciocolată, deparafinarea petrolurilor, în industria
chimică etc.
Dispozitivele auxiliare indispensabile
pentru utilizarea frigului în astfel de instalaţii se clasifică la
această poziţie în măsura
în care sunt prezentate în acelaşi timp cu alte elemente din aceste
instalaţii. Asemenea aparate includ, congelatoare rapide sectorizate sau
tip tunel, mese frigorifice pentru cofetării sau pentru producerea
ciocolatei.
*
* *
Se clasifică, de asemenea, la
această poziţie echipamentul pentru producerea frigului care
lucrează prin evaporarea gazului lichefiat într-o incintă şi
este compus în general dintr-unul sau mai multe recipiente pentru gazele
lichefiate, un termostat, o vană electromagnetică, un tablou de
control şi întrerupătoare electrice şi un tub perforat de
evaporare. Pentru a fi clasificate aici, aceste diferite componente trebuie să fie prezentate împreună.
II.- POMPE DE CĂLDURĂ
Pompa de căldură este un
dispozitiv care extrage căldura dintr-un mediu determinat (în principal
apa subterană sau apele de suprafaţă, solul sau aerul) şi o
transformă, datorită aportului unei surse de energie
complementară (de exemplu gaze, electricitate), într-o sursă de
căldură de mai mare intensitate.
Transferul de căldură între sursă
şi pompa de căldură pe de o parte, şi între pompa de
căldură şi mediul de transfer pe de altă parte, se face în
general prin intermediul unui agent termic.
Se deosebesc două categorii de pompe de
căldură: pompe de
căldură cu compresie şi pompe de căldură cu
absorbţie.
Pompele de căldură cu compresie
se compun, în principal, din următoarele elemente:
1)
un evaporator care preia energie din mediu
înconjurător şi o transmite lichidului frigorific;
2)
un compresor care, printr-un proces mecanic,
aspiră lichidul în stare gazoasă care provine de la evaporator
şi îl refulează, la o presiune mai ridicată, la condensor;
3) un condensor care este un schimbător
termic în care fluidul gazos se lichefiază cedând căldură
mediului care trebuie încălzit.
La pompele de căldură cu
absorbţie compresorul este înlocuit de un fierbător care conţine
apă şi un lichid de răcire şi un arzător încorporat.
Pompele de
căldură sunt, în mod obişnuit, desemnate prin asocierea a doi
termeni, primul referindu-se la mediul din care este extrasă căldura
şi, cel de al doilea, la mediul a cărui temperatură trebuie
să fie modificată. Printre principalele tipuri, se deosebesc:
l°)
Pompele de căldură
aer/apă sau aer/aer, care extrag căldura din aerul exterior şi o
restituie sub forma de apă caldă sau de aer cald.
2°) Pompele de căldură
apă/apă sau apă/aer, care preiau căldura de la o pânză
de apă freatică sau de la o masă de apă situată la
suprafaţă.
3°) Pompele de căldură sol/apă
sau sol/aer: în acest sistem, căldura este extrasă din sol prin intermediul
unui sistem tubular îngropat în acesta.
Pompele de căldură pot să se
prezinte sub forma unui singur aparat, diferitele elemente ale circuitului
formând un singur corp; aceste materiale sunt numite de tip monobloc. Ele pot
de asemenea să se prezinte în mai multe elemente distincte. Anumite pompe
de căldură pot să fie prezentate fără evaporator,
atunci când ele sunt destinate să fie încorporate într-o instalaţie
care conţine deja acest element; ele trebuie atunci să fie
considerate ca articole incomplete care prezintă caracterul esenţial
al articolelor complete şi rămân deci clasificate aici.
Pompele de căldură sunt în
principal utilizate pentru încălzirea incintelor sau a apei menajare. Este
în general cazul pompelor de căldură nereversibile.
Sunt excluse,
cu toate acestea, de la această poziţie pompele de căldură
reversibile care cuprind un ventilator şi dispozitive care sunt proprii
pentru modificarea în acelaşi timp a temperaturii şi a
umidităţii. Asemenea echipamente se clasifică ca aparatură
pentru aer condiţionat la poziţia 84.15.
PĂRŢI
Sub rezerva dispoziţiilor generale
referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideraţiile
generale de Secţiune), sunt de asemenea cuprinse aici părţile
maşinilor sau aparatelor, atât casnice cât şi industriale, de la
această poziţie, cum sunt condensatoarele, dispozitivele de
absorbţie, evaporatoarele şi fierbătoarele, dulapurile,
tejghelele şi alt mobilier vizate la paragraful 2) de mai sus care nu sunt
încă echipate cu un grup frigorific complet sau cu un evaporator dar care
sunt concepute în mod clar pentru a primi un asemenea echipament.
Compresoarele se clasifică, ca atare,
la poziţia 84.14, chiar
dacă ele sunt în mod special concepute pentru producerea frigului.
Urmează regimul lor propriu, piesele de utilizare generală, cum sunt
ţevile, rezervoarele şi alte recipiente.
*
* *
Poziţia exclude, de asemenea:
a) Maşinile şi
aparatele pentru condiţionarea aerului care conţin un grup frigorific
sau un evaporator de grup frigorific (poziţia 84.15).
b) Maşinile de
lichefiat gaze de exemplu maşinile Linde de lichefiat aer (poziţia 84.19).
NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA COMBINATĂ
|
8418.69.99 |
Altele Aici se clasifică, de exemplu, aparatele numite „uscătoare
(dezumidificatoare ) prin frig” pentru dezumidificarea aerului în piscine
acoperite sau în alte incinte umede închise. Aceste aparate constau, în
principal, dintr-o maşină frigorifică şi un ventilator
acţionat de un motor. Ventilatorul aspiră aerul umed din
incintă şi îl dirijează la
evaporatorul maşinii frigorifice, pe ai cărui pereţi
reci se depune condensul. Apa
rezultată prin condensare este colectată într-o cuvă. Aerul
dezumidificat este apoi dirijat, în vederea reîncălzirii sale, la
condensatorul cald al maşinii frigorifice, după care este
reintrodus în incintă. Sunt, de asemenea, clasificate aici uscătoarele prin frig pentru
dezumidificarea aerului comprimat din reţelele de aer comprimat. La
aceste aparate, aerul comprimat dezumidificat este reîncălzit, în
general cu un schimbător de căldură (aer/aer) suplimentar.
Acest schimbător de căldură preia căldura aerului
comprimat umed şi o transmite, prin pereţii săi, aerului
comprimat dezumidificat. Aceste aparate nu sunt echipate cu dispozitive pentru reglarea
temperaturii. Totuşi, nu se clasifică aici aparatele care produc
gheaţă carbonică (blocuri de gheaţă) pornind de la
bioxidul de carbon comprimat la presiuni mari, supus unei detente
bruşte, fenomen care produce autoîngheţarea condensului rezultat
(poziţia 84.79) |