84.43 - MAŞINI ŞI APARATE  UTILIZATE LA IMPRIMAREA  CU AJUTORUL „CARACTERELOR” DE IMPRIMARE, CLIŞEELOR, PLANŞELOR, CILINDRILOR ŞI ALTOR ORGANE DE IMPRIMARE DE LA POZIŢIA 84.42; MAŞINI DE IMPRIMAT CU JET DE CERNEALĂ, ALTELE DECÂT CELE DE LA POZIŢIA 84.71; MAŞINI AUXILIARE DE IMPRIMERIE (+).

 

                               - Maşini şi aparate de imprimat tip offset:

                8443.11 - - Alimentate cu hârtie în sul

                8443.12 - - Alimentate cu foi de hârtie format maxim de 22 x 36 cm (offset de birou)

                8443.19 - - Altele

                                   - Maşini şi aparate de imprimat, tipografice, cu excepţia maşinilor şi aparatelor flexografice:

                8443.21 - - Alimentate cu hârtie în sul

                8443.29 - - Altele

                8443.30 - Maşini şi aparate de imprimat, flexografice

                8443.40 - Maşini şi aparate de imprimat, heliografice

                               - Alte maşini de imprimat:

                8443.51 - - Maşini de imprimat cu jet de cerneală

                8443.59 - - Altele

                8443.60 - Maşini auxiliare

                8443.90 – Părţi

 

 

NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT

 

 

      Se clasifică aici toate maşinile şi aparatele care folosesc la imprimarea cu ajutorul semnelor, caracterelor sau formelor imprimante de la poziţia anterioară, cu excepţia următoarelor:

a)     Multiplicatoarele hectografice sau cu matriţe de hârtie parafinată, maşinile de imprimat adresele şi alte maşini imprimante de birou sau de magazin de la poziţiile 84.69 până la 84.72.

b)     Aparatele de fotocopiat sau de termocopiat (de exemplu pentru reproducerea planurilor, documentelor etc.) (Capitolul 90).

     Poziţia cuprinde, de asemenea:

1)     Maşinile pentru imprimarea materialelor textile, a fetrului (pâslei), a hârtiei de tapet sau de ambalaj, materialelor plastice, a linoleumului, a pielii, a cauciucului etc. concepute pentru realizarea unei decoraţii sau a unei imprimări uniforme formate prin alăturarea repetată a unui acelaşi desen sau motiv (indienare).

2)     Maşinile de imprimat cu jet de cerneală, cu excepţia celor special concepute pentru a constitui o unitate de la poziţia 84.71 (a se vedea paragrafele referitoare la imprimante, în partea I. D. de la Notele explicative ale acestei poziţii).

3)     Maşinile auxiliare, chiar prezentate separat, cum sunt maşinile de realizat margini, maşinile de pliat, în măsura în care ele sunt special concepute pentru activităţile auxiliare ale maşinilor de imprimat.

 

 

I.- MAŞINI ŞI APARATE DE IMPRIMAT

 

    Se deosebesc patru categorii principale:

A)  Presele de imprimat

1)     Presele obişnuite folosite mai ales pentru tragerea (tipărirea) gravurilor sau a probelor artistice. Modelul cel mai simplu se compune, în general, dintr-o masă orizontală fixă (sau marmură) pe care se aşează forma, clişeul şi planşa de reprodus şi dintr-o placă mobilă pe care un mecanism cu şurub sau cu pârghii permite o apăsare puternică pe marmură, după interpunerea foii de imprimat acoperită cu o stofă specială (blanchet) destinată să distribuie presiunea; tamponarea (cu cerneală) se face cu o rolă în mod manual sau mecanic.

2)     Presele numite "cu tipar plan" sunt mult mai puternice dar au un principiu de funcţionare identic. Placa de presiune mobilă (sau tiparul plan) care poartă blanchetul şi foaia este dispusă aproape orizontal şi se închide ca o falcă peste materialul cules susţinut de marmura fixă, aşezată vertical; conţin în general un dispozitiv cu rulouri de aplicare a cernelii.  Se clasifică aici, de asemenea, presele cu tipar plan fără cerneală, destinate să imprime pe uscat, în relief.

 

B) Maşinile de imprimat cu cilindri.

   Particularitatea acestor maşini este că "tiparul plan" este înlocuit cu un cilindru rotativ care poartă foaia şi blanchetul, în timp ce marmura, plană, primeşte o mişcare alternativă de translaţie sub cilindru. Fac parte din această clasă:

1)     Maşinile numite "în alb", cu un singur cilindru şi care, ca şi presele descrise  mai sus, imprimă numai o parte a foii (imprimarea numită în alb); ele fac una sau două rotaţii pentru fiecare foaie imprimată.

2)     Maşinile cu unul sau doi cilindri care, prevăzute cu marmură care poartă două forme, imprimă cele două feţe ale foii, rotită mecanic de pe un cilindru pe celălalt (maşini cu contratipar) sau pe un acelaşi cilindru (maşinile cu reacţie).

      Unele dintre aceste maşini reunesc mai multe grupe, pe acelaşi batiu, pentru imprimarea în mai multe culori.

C) Maşinile de imprimat rotative.

   La aceste maşini, marmura este ea însăşi înlocuită cu un cilindru care poartă două clişee semicilindrice (tipografice) sau cu cilindri gravaţi (heliogravură, rotogravură etc.) sau impresionaţi (rotocalcografie). Rotativele pentru imprimarea în culori conţin mai mulţi cilindri de imprimare şi rolele lor de tamponare cu cerneală, alăturate. Toate organele de imprimare, de tamponare cu cerneală sau de presiune fiind rotative, aceste maşini permit nu numai imprimare foaie cu foaie, ca cele precedente, dar, de asemenea, imprimarea continuă, faţă-verso, în negru sau în culori, pe benzi de hârtie derulate din bobine. Unele dintre rotativele de presă, de dimensiuni considerabile, care reunesc pe un acelaşi batiu mai multe grupuri de imprimare, permit să se imprime simultan toate paginile unui jurnal sau ale unui periodic, care sunt, la capătul maşinii, tăiate, pliate, asamblate, broşate şi stivuite de diferite mecanisme auxiliare integrate sau asociate cu maşina.

D)  Maşinile de imprimat cu jet de cerneală

   La aceste maşini, caracterele sunt reproduse pe hârtie printr-un jet de picături de cerneală care traversează o matriţă fin găurită în puncte.

     *

*         *

      Maşinile de imprimat mai sus menţionate - în particular rotativele de format mediu şi mic - pot să fie echipate cu dispozitive de fasonare dispuse alături de elementele de imprimare, ansamblul fiind conceput pentru a realiza pornind, de exemplu, de la o bobină şi printr-o singură operaţie continuă, produsele complexe, cum sunt suprafeţele cutiilor, ambalajele, etichetele, tichetele de cale ferată, carnetele de bilete de tramvai etc.

     La maşinile clasice, utilizate în imprimerie sau în artele grafice, pot să se adauge anumite maşini speciale, cum sunt:

1°) Maşinile de imprimat tabla cositorită (cutii de conserve, tuburi, etuiuri etc.).

2°) Maşinile pentru imprimat cadrane de ceasuri şi alte articole de forme speciale.

3°) Maşinile de marcat dopuri, lumânări sau alte obiecte de diferite forme.

4°) Maşinile de marcat sau lipit viniete pentru ţesături, lenjerie etc.

5°) Maşinile pentru marcarea semnelor de referinţă pe broşuri şi cărţi (numite maşini de semnat).

6°) Maşini de numerotat, datat, compostat şi, în general, toate maşinile şi aparatele similare (altele decât aparatele manuale la poziţia 96.11) care funcţionează cu folie metalică de marcat la cald, sigilii, role de litere sau cifre etc. tamponate cu cerneală sau nu.

7°) Unele maşini mici de imprimat de birou, care utilizează caracterele tipografice sau procedeul offset (şi impropriu numite multiplicatoare datorită similitudinii de formă şi de utilizare cu aceste din urmă aparate).

Sunt de asemenea cuprinse aici maşinile de colorat cu şablon care, utilizând şabloanele (sau tiparele) de zinc decupate, folosesc pentru colorarea, cu ajutorul periilor mobile, a rulourilor sau prin pulverizare, a copiilor lucrărilor de artă, a cărţilor de joc, a cărţilor cu imagini pentru copii etc., anterior imprimate cu negru, ca şi maşinile pentru imprimarea cu sita, având un principiu de funcţionare similar.

   Dintre maşinile pentru imprimarea textilelor, a hârtiei de tapet, a hârtiei de ambalaj, a linoleumului, a pielii etc., cuprinse în această poziţie, se disting:

 

1)       Maşinile de imprimat cu planşă (xilografice), care realizează un desen continuu, uniform, cu ajutorul planşelor (clişeelor) gravate, cel mai adesea în relief, şi presate după tamponarea cu cerneală, pe ţesătură, hârtia de tapet etc., care avansează continuu în maşină; aceste maşini pot, de asemenea, să fie utilizate pentru imprimarea discontinuă a articolelor mici (eşarfe, baticuri, batiste etc.).

2)       Maşinile de imprimat cu rulouri care cuprind în general un mare tambur central, prevăzut pe periferia sa (pentru imprimarea motivelor de culori diferite), cu o serie de cilindri gravaţi (câte un cilindru pentru fiecare culoare), prevăzut fiecare cu un cilindru de tamponare cu cerneală şi cu o răzuitoare a surplusului.

3)       Maşinile de imprimat cu şablon; ţesătura sau foaia de imprimat trece în maşină în acelaşi timp cu o bandă decupată cu diferite desene, prin care este aplicată culoarea.

4)       Maşinile de imprimat urzeală, care, înainte de ţesut, imprimă un desen firelor de urzeală desfăşurate de pe sulul de urzeală.

5)       Maşinile de imprimat firele, care produc efecte de culoare pe fire, sau chiar pe semitort, înainte de filarea lor.

 

 

II.- MAŞINILE ŞI APARATELE AUXILIARE DE IMPRIMERIE

 

    Este vorba aici de maşinile şi de aparatele auxiliare, chiar prezentate separat, concepute numai pentru a funcţiona împreună cu maşina de imprimat, în vederea asigurării, în timpul imprimării sau ulterior a funcţionării, manevrării sau prelucrării complementare a foilor sau a benzilor de hârtie.

    Printre aceste maşini şi aparate, care cel mai adesea nu fac parte integrantă din maşina de imprimat, se pot menţiona:

A)   Elevatoarele de stive de hârtie. Acestea reprezintă şasiuri prevăzute cu un platou mobil care poartă stiva de foi albe şi se ridică progresiv în timpul operaţiei de imprimare, pentru a menţine stiva la înălţimea maşinii.

B)    Alimentatoare automate, utilizate pentru imprimarea foaie cu foaie. Au rolul de a apuca foile de pe o stivă una câte una (în general, cu ajutorul unui braţ cu ventuze pneumatice) şi de a le introduce în maşina de imprimat, perfect centrate. Frecvent sunt folosite în combinaţie cu un elevator de stive.

C)    Maşinile de primire a foilor, aparatelor asemănătoare alimentatoarelor automate, dar care, executând operaţia inversă, primesc şi stivuiesc foile imprimate.

D)   Maşinile de pliat, de lipit, de perforat şi de înţepat care asigură adesea, 1a capătul maşinii, plierea şi broşarea foilor imprimate (jurnale, prospecte, periodice etc.).

         Dacă maşinile de acest tip nu sunt în mod exclusiv concepute pentru a funcţiona cu o maşină de imprimat, sunt excluse (poziţiile 84.40 sau 84.41, după caz).

E)    Numărătoarele automate, mici accesorii ale maşinilor de imprimat, în esenţă compuse din role marcate cu cifre care sunt alăturate pe un acelaşi ax şi funcţionează ca numărător cu role.

F)    Maşinile de înnegrit hârtia, care se folosesc la depunerea pulberii metalice pe foile care tocmai au fost imprimate cu acid pentru gravare într-o maşină de imprimat.

 

 

PĂRŢI

 

   Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideraţiile generale ale Secţiunii), sunt de asemenea cuprinse aici părţile maşinilor sau aparatelor de la această poziţie.

 

     *

*        *

 

 

   Poziţia exclude:

a)     Aşternuturile şi manşoanele de cilindri, de ţesătură, cauciucată sau nu, de pâslă, de cauciuc etc. (regimul materiei constitutive).

b)     Maşinile cu dispozitive imprimante accesorii, cum sunt anumite maşini de pus în saci, împachetat etc. (poziţia 84.22) şi anumite maşini pentru fasonarea hârtiei sau a cartonului (poziţia 84.41); prezentate separat, dispozitivele imprimante se clasifică aici, în măsura în care imprimă prin procedeele utilizate de maşinile de la această poziţie.

c)     Aparatele anti-maculare (de curăţat petele de cerneală) cu jet (poziţia  84.24).

d)     Aparatele denumite telescriptoare sau teleimprimatoare, belinografele şi aparatele asemănătoare care asigură transmiterea telegrafică şi reproducerea la distanţă a textelor, desenelor etc. (poziţiile 85.17, 85.25 sau 85.27, după caz).

 

  

ş

ş        ş

Note explicative de subpoziţii.

Subpoziţiile 8443.11,  8443.12  şi  8443.19

     Se clasifică  la aceste subpoziţii, maşinile şi aparatele, în care imprimarea este realizată cu ajutorul unei plăci imprimante, pe care desenul este reprodus în plan, adică nici în gol nici în relief (procedeu de imprimare în plan sau offset). Formarea imaginii de imprimat se bazează pe principiul respingerii reciproce a apei şi a corpurilor grase. Imprimarea, realizată întotdeauna pe o maşină rotativă este obţinută nu prin contact direct al suportului imprimant pe materialul de imprimat, ci prin transfer intermediar pe un cilindru de cauciuc numit aşternut (blanchet) care  la rândul lui transferă pe materialul de imprimat. Maşinile şi aparatele de la aceste subpoziţii se caracterizează prin prezenţa aşternutului şi a unui dispozitiv destinat să umezească în permanenţă părţile neimprimante ale clişeului fixat pe un cilindru de metal. Maşinile de imprimat în offset pot să fie alimentate în bobine sau în foi.

 

Subpoziţiile 8443.21 şi 8443.29

    Imprimarea tipografică constituie un procedeu de imprimare unde cerneala este transferată prin presare, de către părţile în relief ale formei imprimante pe materialul de imprimat. Forma imprimantă se compune din caractere separate, blocuri de linii sau de clişee de aceeaşi înălţime tipografică.

    Cu toate acestea, aceste subpoziţii nu cuprind maşinile şi aparatele de imprimat, flexografice.

Subpoziţia 8443.30

   Imprimarea flexografică constituie o imprimare de tipul tipografic pentru lucrările mai simple (imprimarea materialelor pentru ambalaj, formulare, prospecte etc.) unde placa de imprimare, din cauciuc sau din materiale termoplastice, este aşezată direct pe cilindrul de imprimare. Pe aceste maşini, a căror construcţie este mai simplă şi mai uşoară decât cea a maşinilor şi a aparatelor care folosesc alte sisteme de imprimare, benzile de hârtie continue sunt imprimate în una sau mai multe culori, cu ajutorul cernelii pe bază de alcool sau alţi solvenţi volatili.

Subpoziţia 8443.40

   Imprimarea prin procedeul cu tipar adânc constituie un procedeu de imprimare în care cerneala reţinută în spaţiul părţilor gravate ale tiparului este transpusă prin presiune pe materialul de imprimat. Această formă de imprimare îşi găseşte originea în gravura pe cupru, procedeu în care elementele sunt gravate, cu ajutorul daltei sau a unui acid, mai mult sau mai puţin adânc placa metalică lustruită. În timp ce suprafaţa plăcii rămâne curată, canalele se încarcă cu cerneală în cantitatea necesară pentru imprimarea motivelor.

    Imprimarea prin procedeul cu tipar adânc este în principiu asemănătoare cu gravura pe cupru. În locul plăcii se utilizează un cilindru rotativ. Transpunerea imaginii sau semnelor se face pe o formă cilindrică arămită galvanic, prin efectul unui procedeu mecanic sau prin efectul unui procedeu fotochimic.

 

 

NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA COMBINATĂ

 

 

8443.51.00

Maşini de imprimat cu jet de cerneală

Vezi Notele explicative la Sistemul armonizat, poziţia 84.71, partea (I), secţiunea (D), paragraful al şaselea.

8443.60.00

Maşini  auxiliare

Pe lângă maşinile şi aparatele menţionate în Notele explicative la Sistemul armonizat, poziţia 84.43, partea (II), aici se clasifică, de exemplu, şi:

1. alimentatoarele automate pentru maşinile de imprimat tabla cositorită;

2. sistemele de tensionare, în general pneumatice, pentru menţinerea constantă a forţei de întindere a hârtiei debitate din deruloarele rotative;

3. desprăfuitoarele de pulbere imprimantă, altele decât cele cu jet.

 

SUS