84.45 - MAŞINI PENTRU
PREPARAREA (PRELUCRAREA PRELIMINARĂ) MATERIALELOR TEXTILE; MAŞINI
PENTRU FILAREA, DUBLAREA SAU RĂSUCIREA MATERIALELOR TEXTILE ŞI ALTE
MAŞINI ŞI APARATE PENTRU FABRICAREA FIRELOR TEXTILE; MAŞINI DE
BOBINAT (INCLUSIV DE CANETAT) SAU DE DEPANAT MATERIALELE TEXTILE ŞI
MAŞINI PENTRU PREGĂTIREA FIRELOR TEXTILE ÎN VEDEREA UTILIZĂRII
LOR PE MAŞINILE DE LA POZIŢIILE 84.46 SAU 84.47.
-
Maşini pentru prepararea (prelucrarea preliminară) materialelor
textile:
8445.11 - - Maşini de cadrat
8445.12 - -
Maşini de pieptănat
8445.13 - -
Laminoare şi flaiere
8445.19 - -
Altele
8445.20 -
Maşini de filat materiale textile
8445.30 -
Maşini de dublat sau răsucit materiale textile
8445.40 - Maşini de bobinat (inclusiv
maşinile de canetat) sau de depănat materiale textile
8445.90 - Altele
NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT
Poziţia cuprinde, cu
anumite excepţii menţionate mai jos, toate aparatele şi
maşinile care, în industria textilă, permit să se realizeze
operaţiile următoare:
I.
Pregătirea şi tratamentele preliminare ale
diferitelor materiale textile în vederea:
1°) Transformării
lor în fire sau sfori;
2°) Fabricării
pâslei (fetrului), vatei sau altor materiale de umplere.
II. Transformarea în
fire continue, prin filare, răsucire sau cablare a diferitelor materiale
textile naturale sau fibre sintetice sau artificiale, inclusiv fabricarea
firelor de hârtie pornind de la panglici,
cu excepţia maşinilor propriu-zise de fabricare a frânghiilor sau
a cablurilor (poziţia 84.79).
III. Depănarea sau
bobinarea benzilor, semitorturilor, firelor sau sforilor şi
pregătirea firelor textile în vederea
utilizării lor pe maşinile de la poziţia 84.46 sau 84.47).
A.- MAŞINI ŞI APARATE PENTRU PREPARAREA
(PRELUCRAREA
PRELIMINARĂ) MATERIALELOR TEXTILE NATURALE SAU
A
FIBRELOR TEXTILE SCURTE SINTETICE SAU ARTIFICIALE,
ÎN VEDEREA FILĂRII ŞI MAŞINILE
SIMILARE PENTRU
PRODUCEREA MATERIAI.ELOR DE UMPLERE
DIN LÂNĂ, VATĂ SAU PÂSLĂ
Grupa include:
1) Aparatele de clasat, destinate să claseze
fibrele după lungime; aceste maşini se compun dintr-o incintă
lungă compartimentată la jumătatea înălţimii şi
parcursă de un curent de aer produs de un ventilator; fibrele antrenate se
repartizează după densitatea lor în compartimente succesive.
2) Maşinile de egrenat bumbac, care asigură separarea
fibrelor filabile de seminţe şi alte impurităţi; separatoarele
de „linters”, care să permită să se detaşeze
“linters”-ul (fibrele foarte scurte rămase) de pe seminţe.
3) Maşinile de meliţat şi maşinile
similare pentru separarea fibrelor (din in, cânepă etc) de resturile vegetale
rămase după topire.
4) Lupii-destrămători,
lupii-bătători, destrămătoarele de tipul Garnett şi aparatele
asemănătoare care asigură desfacerea şi destrămarea
cârpelor, a frânghiilor vechi etc. în vederea aducerii lor la starea de fibre
care să poate fi cardate, cu
excepţia maşinilor simple de tăiat pentru cârpe pentru
industria hârtiei (poziţia 84.39).
5) Maşinile desfăcătoare de baloturi, care folosesc pentru
desfacerea în ghemotoace de fibre a baloturilor de bumbac comprimate.
6) Alimentatoarele automate a
destrămătoarelor cu benzi, prevăzute cu un dispozitiv de
uniformizare care regularizează alimentarea.
7) Destrămătoarele (maşini pentru eliminarea impurităţilor din bumbac) (verticale
de tipul Crighton, orizontale cu tambur mare, pneumatice etc.), care
asigură destrămarea (desfacerea) şi curăţarea
eficientă a bumbacului, debitat de maşină sub forma unei
pături rulate.
8) Bătătoare şi
bătătoarele-desfăşurătoare pentru bumbac, care permit o
curăţire mai avansată a păturilor de la
destrămător şi care livrează o bandă mai afânată;
bătătoarele şi
bătătoarele-desfăşurătoare pentru lână, mai
simple, a căror funcţionare este similară.
9) Maşinile pentru degresarea lânii, care conţin
dispozitive mecanice de antrenare sau de pompare a apei calde şi maşinile
spălătoare de lână (leviatane etc.), prevăzute cu
mecanisme diferite de scuturare (furci, greble etc.), chiar cu dispozitive de
uscare.
10)
Maşinile pentru
vopsirea, în masă, a lânii.
11) Maşinile de uleiere, care să permită
impregnarea lânii şi a ramiei (specie de plantă din Extremul Orient
din care se extrag fibre textile) etc. cu uleiuri sau produse chimice pentru
facilitarea cardării sau a pieptănării.
12) Maşinile de carbonizat lâna, compuse dintr-o
cuvă cu soluţie acidă, dintr-o maşină de stors,
dintr-o cameră de uscare şi dintr-un dispozitiv de îndepărtare a
prafului care elimină impurităţile carbonizate.
13) Cardele de diferite tipuri (cu capace rotitoare
sau cu ace, cu capace mobile zise şi revolver sau
cu coif, utilizate pentru bumbac, lână, fibre scurte sintetice
sau artificiale şi câlţi de fibre lemnoase (in, cânepă etc.).
Aceste maşini care au funcţia de a continua curăţirea
începută de către destrămătoare şi
bătătoare, de a destrăma şi îndrepta fibrele, se compun, în
principiu, dintr-un tambur mare antrenat în mişcare de rotaţie
şi acoperit cu sârmă cu dinţi în ferăstrău, din
oţel, sau cu ţesătură echipată cu vârfuri sau ace
metalice (garnituri de cardă), la periferia căruia sunt dispuse alte
elemente cardante fixe sau mobile (capace, ţepi etc.), care sunt, de
asemenea, prevăzute cu garnituri de cardă ale căror vârfuri se
întretaie cu cele ale tamburului; un dispozitiv de curăţire, care
curăţă organele cardante de masa de fibre sau de alte
deşeuri; cardele de lână conţin, între altele, un mecanism
destinat să elimine resturile de spini reţinute în lâna de oaie
(dispozitiv de îndepărtare a scaieţilor). În funcţie de fazele
cardării, variabile în funcţie de materiale prelucrate, cardele se
împart în: cardele rupătoare, preliminare şi finisoare, care
conţin dispozitive diferite destinate să condenseze vălul de
fibre ieşit din tambur pentru a-1 elibera în formă de pânze, benzi
sau şuviţe, înfăşurate pe mandrine, bobine sau depuse în
tuburi care se rotesc.
Grupa cuprinde cardele pentru producerea
pâslei, a vatei, ca şi cele destinate prelucrării fibrelor de
umplutură, chiar de tipurile cele mai simple, compuse dintr-un sector
circular simplu, prevăzut cu vârfuri, care oscilează deasupra unei
mese de asemenea prevăzute cu vârfuri.
14) Laminoarele (maşinile de etirat), care au ca
funcţie să uniformizeze benzile făcând să alunece fibrele
unele pe lângă celelalte pentru a putea obţine o bandă
omogenă mai fină (cu o secţiune mai redusă); ele permit de
asemenea să se realizeze, în timpul lucrului, amestecarea (dublarea) mai
multor benzi de fibre de materiale sau de calităţi diferite. Printre
aceste maşini, care intervin după cardare şi uneori, după
pieptănare, sunt de menţionat laminoarele
cu cilindri pentru bumbac, sau laminoarele cu pieptene circular, cilindru cu
ace sau barete cu ace pentru lână, in, iută (gills-box,
gills-intersecting, gills-soleil etc.)
15) Maşinile de pieptănat, care
prelucrează materialele textile în benzi, cordoane etc. fixate cu
cleşti în timpul acţiunii organelor de pieptănare,
prevăzute cu diferite ace. Aceste maşini, al căror rol
esenţial este de a elimina fibrele prea scurte, pot să intervină
în diferite stadii de fabricare, fie pentru a trata materia în stare brută
(de exemplu inul) fie pentru a completa acţiunea cardelor sau a
laminoarelor. Cele mai obişnuite sunt maşinile de pieptănat in,
cânepă sau fibre similare, maşinile de pieptănat discontinuu
pentru bumbac (fire fine) sau lână şi maşinile circulare de
pieptănat continuu pentru lână.
16) Desfăşurătoarele (depunătoarele)
de in, iută sau fibre asemănătoare (etaleuse). Ele
reunesc cap la cap mănunchiurile de in sau de alte fibre rezultate de la
pieptănat; conţin un dispozitiv de laminare cu plăci cu
piepteni, care debitează materialul în benzi continue.
17) Maşinile de
spălat lână în contracurent, care au ca funcţie, după cardare
sau pieptănare, curăţirea benzilor, de ulei sau de alte
materiale. Ele se compun din două sau mai multe vane (recipienţi) de
apă caldă cu săpun dispuse în serie în care este imersată
succesiv banda antrenată printr-un sistem de role; aparatul conţine
între altele, una sau mai multe prese cu cilindri, urmate de cilindrii
uscători încălziţi şi un laminor cu barete.
18) Flaierele, pentru bumbac, in, cânepă etc. care,
spre deosebire de precedentele, debitează materialul, nu în benzi, ci sub forma
unei şuviţe uşor răsucite prin acţiunea unei
broşe (un fus) cu aripioare rotative similare celor de la maşinile de
filetat.
19) Mecanismele rotative de depunere în căni ("coilere"),
mici aparate auxiliare ale laminoarelor sau flaierelor, compuse dintr-un disc
rotativ care imprimă o mişcare de rotaţie a unui recipient
cilindric (cană, tub) mobil destinat să primească benzile sau
pretorturile ieşite de la laminoare sau flaiere. În general, acestea au un
mecanism de înfăşurare care se află deasupra rezervorului.
B.- MAŞINI ŞI
APARATE PENTRU PREPARAREA (PRELUCRAREA PRELIMINARĂ) MĂTĂSII
ÎNAINTE DE RĂSUCIRE
Grupa include:
1) Aparatele de scoatere a coconilor de viermi de
mătase (curăţitoare) care au ca destinaţie să elimine
filamentele exterioare şi aparatele
pentru baterea coconilor pentru îndepărtarea filamentelor care nu pot
să fie transformate în fire.
2) Bazine, pentru tragerea manuală a
mătăsii de la gogoşile de viermi de mătase, care
conţin un dispozitiv de ghidare a firului care să permită
reunirea multor filamente printr-o răsucire uşoară şi un
tambur de înfăşurare (vârtelniţă) adesea separate de bazin;
în acest din urmă caz, cele două elemente ale aparatului se
clasifică aici atunci când sunt
prezentate împreună.
3) Maşinile de îndepărtat ghemotoacele,
părţile subţiate etc. din firul de mătase brută care
conţin un dispozitiv de depănat, un dispozitiv de calibrare şi
un selfactor.
C. - MAŞINI
ŞI APARATE DESTINATE SĂ TRANSFORME PRIN TORSIUNE
ŞUVIŢELE ÎN FIRE SAU SĂ
REUNEASCĂ ŞI SĂ RĂSUCEASCĂ ACESTE
FIRE SIMPLE PENTRU A OBŢINE FIRE
MULTIPLE
Grupa include:
1) Maşinile de filat, care printr-o nouă
laminare urmată de o torsiune potrivită, asigură transformarea
în fire (filare) a şuviţelor (pretorturilor, semitorturilor) de fibre
scurte naturale sau artificiale rezultate de la carde, laminoare sau flaiere;
dispozitivul de torsiune (aripioare, inel rotativ, inel cu cursor etc.),
asociat cu o axă rotativă verticală sau oblică constituie
organul esenţial al maşinii, care cuprinde un număr mare de fuse
alăturate în linie. Tipurile cele mai obişnuite sunt maşinile de
filat inul, cânepa etc., prin procedeul uscat sau umed, maşinile de filat
intermitente sau maşinile de filat cu acţiune periodică (selfactoare) şi maşinile de
filat continuu pentru bumbac, lână etc. Se clasifică aici şi
roţile de filat manuale.
2) Maşinile numite tow-to-yarn, pentru filarea
fibrelor textile sintetice sau artificiale discontinue, care asigură în
acelaşi timp ruperea cablurilor de fibre continue (tows), laminarea (întinderea) benzii de fibre discontinue astfel
formate şi filarea.
3) Maşinile de răsucit, maşinile de
dublat sau cablat şi maşinile de asamblat-răsucit, care au ca scop
fie să dea firului o răsucire suplimentară, fie să
reunească şi să răsucească împreună fire simple
de două sau mai multe bobine pentru a forma fire răsucite, cabluri
sau chiar sfori, cu excepţia
maşinilor speciale de fabricat frânghii (pentru răsucirea toroanelor,
pentru realizarea cablurilor, maşinile de filat frânghii etc.) care se
clasifică la poziţia 84.79;
anumite maşini din acest grup conţin dispozitive speciale pentru
fabricarea firelor de efect (fire buclate, fire perlate etc.).
Grupa cuprinde, de asemenea, maşinile pentru mulinarea firelor de
mătase, cum sunt depănătoarele sau întinzătoarele
pentru torsiunea mătăsii brute, depănătoare care
asigură prin răsucire reunirea a mai multe fire şi maşini
asemănătoare pentru fibrele artificiale filamentare.
4) Maşinile pentru îmbinarea cap la cap a
părului de cal.
D.- MAŞINI DE BOBINAT SAU DEPĂNAT FIRELE
SAU SFORILE PE ORICE SUPORT
Grupa cuprinde, maşinile care
efectuează operaţiile de acest tip, atât pentru
necesităţile fabricaţiei cât şi pentru condiţionarea
în vederea vânzării, cu
excepţia maşinilor de urzit şi a rastelelor pentru bobinele
de fire de urzeală (vezi partea E de mai jos). Printre aceste maşini,
se pot menţiona maşinile de
depănat selfactoarele, maşinile de făcut gheme sau sculuri, pe cartoane, pe mosoare, etc., şi
maşinile de înfăşurat sforile în gheme sau sculuri; cu toate
acestea, înfăşurătoarele de sfori, frânghii etc., se
clasifică la poziţia 84.79.
Sunt, de asemenea, clasificate aici maşinile
de canetat, care sunt maşini de bobinat concepute pentru a depune pe
canete firele de bătătură în vederea ţeserii, ca şi
maşinile pentru recuperarea şi bobinarea conţinute de articole
din tricotaje defecte.
E.- MAŞINI PENTRU PREPARAREA (PRELUCRAREA
PRELIMINARĂ) FIRELOR TEXTILE ÎN VEDEREA UTILIZĂRII LOR PE
MAŞINILE
DE LA
POZIŢIA 84.46 SAU 84.47
Grupa include:
1) Maşinile de urzit, destinate pregătirii
sulului de fire de urzeală, în care firele sunt dispuse paralel, sub o
aceeaşi tensiune şi în ordinea care corespunde cu ţesătura
de obţinut (fire de diferite culori sau diferite grade de fineţe):
stratul de fire poate să fie pregătit complet sau numai în parte, din
benzi sau secţiuni (maşina de urzit secţională), şi,
după caz, este rulată fie direct pe sulul de urzeală care va fi
utilizată pe maşină, fie provizoriu pe tamburul maşinii de
urzit sau chiar alte suporturi, cum sunt bobinele.
Maşinile de urzit se
compun dintr-un cadru mare (sau rastele de urzit) care este prevăzut cu un
număr mare de fuse port-bobine, cu o sanie sau soclu prevăzută
cu perii şi ghidaje de fire şi cu un mecanism puternic de
înfăşurare pe tambur; datorită funcţiilor lor respective,
aceste trei organe sunt aproape întotdeauna net deosebite dar, prezentate
împreună, rămân clasificate aici.
2) Maşinile de încleiat (de apretat), care au ca
funcţie impregnarea provizorie a urzelii sau a secţiunilor de
urzeală cu o substanţă aglutinantă destinată să
protejeze firele de frecare de maşina de ţesut şi pentru
uşurarea alunecării lor. Aceste maşini se compun în general
dintr-un rezervor de apret, dintr-un sistem de role de ghidare, dintr-un
cilindru încălzitor sau dintr-un dispozitiv de uscare cu aer cald,
dintr-un dispozitiv de înfăşurare şi, adesea, dintr-un mecanism
numit marcator care imprimă reperele de vopsea la intervale
regulate pe firele de margine.
Poziţia nu cuprinde alte
maşini de încleiat, spre exemplu, pentru a încleia alte fire (inclusiv
fire de bătătură) sub formă de gheme sau ca fire separate (poziţia
84.51).
3) Maşinile de năvădire şi tras
prin pieptene, care folosesc pentru introducerea firelor de urzeală în
cocleţii şi pieptenii maşinii de ţesut (repunere,
găurire sau năvădire).
4) Maşinile pentru înnodarea urzelii, destinate să
reunească (înnoade) în urma maşinii de ţesut firele de la o
pânză de urzeală terminată cu cele ale uneia noi.
Poziţia nu cuprinde înnodătoarele automate sau
răsucitoarele utilizate pentru îmbinarea cap la cap mecanică a
firelor de urzeală rupte în timpul ţeserii (poziţia 84. 48).
PĂRŢI ŞI ACCESORII
Sub rezerva
dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor
(vezi Consideraţiile generale ale Secţiunii), părţile
şi accesoriile maşinilor sau aparatelor din această poziţie
se clasifică la poziţia 84.48.
*
* *
Poziţia exclude:
a) Maşinile pentru
tratamentul termic al coconilor (prin înăbuşirea cu aer cald), pentru
uciderea viermilor de mătase din coconi (cu sertar, cu cheson, cuptor
rotativ etc.) (poziţia 84.19).
b) Maşinile pentru
uscarea materialelor textile (poziţia 84.19 sau 84.51, după
caz).
c) Storcătoarele
centrifuge (poziţia 84.21).
d) Maşinile de la poziţia 84.44.
e) Maşinile şi
aparatele pentru fabricarea sau finisarea pâslei sau a materialelor neţesute
(poziţia 84.49).
f) Maşinile de
gazat, lustruit sau glasat firele şi alte maşini de finisare,
maşinile de înfăşurat, desfăşurat sau pliat
ţesăturile (poziţia 84.51).
g) Maşinile de
tăiat părul cu lame elicoidale pentru tăierea părului de pe
pieile animalelor (poziţia 84.53).
h) Maşinile şi
aparatele pentru ascuţirea vârfurilor pieptenilor sau a acelor de la carde
(poziţia 84.60).
ij) Maşinile şi aparatele pentru
punerea dinţilor în benzile de carde (poziţia 84.63).
k) Maşinile pentru montarea garniturilor
(benzilor ) de cardă pe tamburi (poziţia 84.79).
NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA COMBINATĂ
|
8445.90.00 |
Altele Pe lângă maşinile descrise în Notele explicative la Sistemul
armonizat, poziţia 84.45, secţiunea (E), aici se clasifică
şi maşinile de asamblare a firelor de urzeală pe sulul de
urzeală plecând de la tamburul urzitoarelor, maşinile de
încrucişare şi de derulare a firului de ţesere şi
maşinile de înfăşurat pentru broderii. Totuşi, „înnodătoarele manuale”, care sunt mici scule purtate
în mână, utilizate la înnodarea firelor rupte, se clasifică la
poziţia 82.05. |