84.61- MAŞINI-UNELTE DE RABOTAT, ŞEPINGURI, MAŞINI DE MORTEZAT, DE BROŞAT, DANTURAT ŞI FINISAT ANGRENAJE DINŢATE, DE DEBITAT, DE TĂIAT CU FERĂSTRĂUL, DE SECŢIONAT ŞI ALTE MAŞINI-UNELTE CARE ACŢIONEAZĂ PRIN AŞCHIEREA METALULUI SAU METALOCERAMICELOR, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE ÎN ALTĂ PARTE.

8461.20 - Şepinguri şi maşini de mortezat

8461.30 - Maşini de broşat

8461.40 - Maşini de danturat sau de finisat angrenaje

8461.50 - Maşini de tăiat cu ferăstrăul sau de debitat

8461.90 - Altele

NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT

Poziţia cuprinde maşinile-unelte care acţionează prin aşchierea metalului sau a produselor metaloceramice, nedenumite şi necuprinse în altă parte.

Cea mai mare parte dintre aceste maşini sunt acţionate mecanic. Dar, chiar atunci când ele sunt acţionate manual sau cu piciorul (maşinile cu pedală), ele se deosebesc de sculele manuale de la poziţia 82.05 ca şi de sculele pentru folosirea manuală de la poziţiile 84.67, prin faptul că, fiind în mod obişnuit concepute fie pentru a sta pe o fundaţie, fie pentru a fi fixate pe sol, pe un batiu, pe un perete sau pe o altă maşină, având în acest scop o placă de aşezare sau orice alt dispozitiv destinat acestui scop.

Poziţia include:

1) Maşinile de rabotat destinate să realizeze suprafeţele plane sau profilate, în partea exterioară a unei piese, cu ajutorul sculelor de tăiere cu tăişul unic. Sunt maşini-unelte în care scula este fixată şi masa care poartă piesa se deplasează printr-o mişcare alternativă orizontală de translaţie. Cu toate acestea, anumite maşini de rabotat de mari dimensiuni, cum sunt maşinile de rabotat cu fosă sau cele pentru şanfrenat tablă au o masă fixă şi sunt folosite pentru prelucrarea pieselor de lungime mare (de exemplu şine).

Unele dintre raboteze pot să fie prevăzute cu una sau două sănii port-freză (sănii frezoare) care înlocuiesc un număr egal de sănii de rabotare. Aceste maşini-unelte, numite maşini de rabotat şi de frezat trebuie să fie considerate ca maşini de rabotat, deşi este posibil, prin reducerea vitezei mesei, să fie utilizate pentru a efectua operaţiile de frezare. Ele nu trebuie să fie confundate cu anumite maşini de frezat numite freze-raboteze de la poziţia 84.59 al căror aspect exterior îl reaminteşte pe cel al rabotezei, dar care sunt echipate numai cu sănii port-freză.

Maşinile de rabotat pot, de asemenea, să aibă în afara săniilor de rabotare, una sau două sănii rectificatoare. Adăugarea acestor dispozitive port-polizor permite să se utilizeze aceste raboteze ca maşini de rectificat a suprafeţelor plane. Există de asemenea modele echipate, în acelaşi timp, cu sănii de rabotare, sănii-frezoare şi sănii-rectificatoare, ca şi tipuri echipate cu dispozitive care să permită operaţii de mortezare.

2) Şepingurile sunt maşini-unelte care lucrează după tehnica rabotării şi care se diferenţiază de maşinile de rabotat prin faptul că piesa de prelucrat este imobilă în timpul trecerii, sculei care este într-o mişcare de deplasare rectilinie alternativă orizontală. Ca urmare a dimensiunilor portsculei, cursa maximă a acesteia este limitată; pentru acest motiv, folosirea şepingului este destinată în mod special prelucrării pieselor de mici dimensiuni.

3) Maşinile de mortezat care sunt maşini-unelte care lucrează după tehnica rabotării, în care piesa de prelucrat este imobilă în timpul trecerii, în timp ce scula este deplasată printr-o mişcare de deplasare rectilinie alternativă verticală sau, uneori, înclinată. După utilizările lor, se pot cita mortezele de prelucrare care se caracterizează prin cursa mică a sculei şi mortezele găuritoare, pentru operaţiile care necesită îndepărtarea rapidă a unui volum important pe o grosime mare. Aceste maşini utilizează fie scule pentru strunjire (cu o muchie aşchietoare), fie o sculă de găurit (cu patru muchii aşchietoare); mortezele verticale; mortezele cu deplasare transversală a culisoului; maşinile numite de nutuit (prin împingere sau tragere) al cărui procedeu de prelucrare reaminteşte pe cel al maşinilor de broşat, diferenţa rezultând din scula folosită.

4) Maşinile de broşat a căror sculă (broşa) cu o mişcare de du-te-vino, rabotează partea sau gaura de prelucrat pentru a fasona suprafaţa. Printre diferitele tipuri de maşini de broşat, se pot cita maşinile orizontale sau verticale cu culisou simplu, maşinile duble, numite duplex, care conţin două culisouri care acţionează fiecare pe o broşă, sau presele de broşat care sunt maşini verticale care acţionează broşa prin împingere.

5) Maşinile de danturat sau de finisat angrenajele sau cremalierele.

În sensul acestei poziţii, expresia maşini de danturat angrenaje, se referă la maşinile concepute numai pentru prelucrarea angrenajelor prin aşchierea metalului, pornind de la piesele de bază cilindrice sau conice.

Maşinile de danturat lucrează, în principal, după procedeele următoare:

- tăierea cu ajutorul frezei modul care utilizează ca sculă freza disc, freza tarod (sau freza conică); acest procedeu este în mod curent utilizat pentru danturarea angrenajelor cilindrice drepte;

- tăierea prin reproducere, în care dinţii sunt realizaţi cu o sculă de rabotare (sculă-cuţit drept); acest procedeu permite să se taie angrenajele conice ca şi angrenajele cilindrice;

- tăierea prin angrenare care utilizează ca sculă o freză-mamă, o sculă-cremalieră (sau pieptene) sau o sculă-pinion (sau cuţit circular); acest procedeu permite prelucrarea angrenajelor cilindrice interioare sau exterioare, drepte sau elicoidale, şi a angrenajelor conice;

- tăierea cu polizorul.

6) Maşinile de tăiat cu ferăstrăul. În funcţie de forma sculei folosite, se deosebesc maşinile de tipul:

- maşinile de tăiat cu mişcare alternativă sau maşinile cu ferăstrău oscilant a cărui sculă constituită dintr-o lamă dinţată dreaptă, este antrenată într-o mişcare rectilinie alternativă;

- maşinile de tăiat cu ferăstrăul circular, care utilizează o sculă de formă circulară dinţată pe periferia sa şi care se roteşte cu viteză mare. Această sculă este în mod obişnuit denumită freză ferăstrău sau freză de debitat.

- maşinile de tăiat cu ferăstrău cu panglică, care utilizează o lamă de lungime mare, pe care una din margini este prevăzută cu dinţi şi ale cărei extremităţi sunt sudate una la alta, sub forma unei benzi.

7) Maşinile de retezat. Aceste maşini-unelte diferă de maşinile de tăiat prin natura sculei pe care o utilizează. Aceasta poate să fie, fie o sculă-cuţit analogă sculei strungului, fie un polizor, fie un disc.

- maşinile de retezat cu sculă-cuţit, care utilizează două procedee de lucru diferite:

Unele funcţionează în felul strungurilor paralele. Cu toate acestea, ele se deosebesc de acestea din urmă prin faptul că port-scula lor nu poate fi deplasată longitudinal ca în cazul portsculei de la strungurile paralele.

Celelalte funcţioneză în felul strungurilor frontale (poziţie fixă a sculei rotative, şi avansul piesei fixate pe sanie). Ele se deosebesc totuşi de aceste strunguri prin faptul că piesa de prelucrat nu poate să se deplaseze decât într-o singură direcţie.

În ambele cazuri, maşinile de retezat nu pot să efectueze decât o singură operaţie de tăiere (retezare).

Cele care funcţionează ca un strung paralel au o broşă rotativă goală în interior, de diametru mare care antrenează piesa în rotaţie. Un banc foarte scurt susţine una sau două port-scule care pot să primească un avans transversal. La cele care funcţionează ca strungurile frontale, piesa de secţionat este fixată pe o sanie care îi permite avansul. Organul de lucru, care ocupă o poziţie fixă pe maşină, este constituit dintr-o coroană care se roteşte cu viteză mare, pe care mai multe scule de tăiere sunt dispuse sub formă de inel.

- maşinile de retezat cu polizor au o construcţie analogă cu cea a maşinilor cu ferăstrău circular, dar freza-ferăstrău este înlocuită printr-un polizor cu muchie dublă.

- Maşinile de retezat cu disc, care sunt denumite de asemenea maşini de retezat prin fricţiune, se caracterizează prin faptul că ele lucrează cu ajutorul unui disc de oţel moale a cărui circumferinţă este lipsită de dinţi. Acest disc (care poate să fie striat) este antrenat în rotaţie în aşa fel încât să i se asigure o viteză tangenţială mare astfel că, dacă se apropie în mod progresiv circumferinţa acestui disc de o piesă de metal, aceasta se încălzeşte puternic şi arde imediat fără să fie în contact intim cu discul. Acest fenomen rezultă din frecarea, combinată cu acţiunea oxidantă a stratului de aer antrenat de disc către metalul de tăiat.

8) Maşinile de pilit care sunt de concepţie analogă cu maşinile de retezat cu mişcare rectilinie alternativă dar care utilizează o pilă în locul unui ferăstrău.

9) Maşinile de gravat altele decât cele de la poziţiile 84.59 sau 84.60.

PĂRŢI ŞI ACCESORII

Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideraţiile generale ale Secţiunii), părţile şi accesoriile maşinilor-unelte de la această poziţie sunt clasificate la poziţia 84.66, cu excepţia cu toate acestea a sculelor de la Capitolul 82.

*

* *

Sunt, de asemenea, excluse de la această poziţie:

a) Sculele manuale (poziţia 82.05).

b) Maşinile-unelte care acţionează prin eliminarea oricărui material şi cu laser sau alt fascicul de lumină sau de fotoni, cu ultrasunete, prin electroeroziune, prin procedeele electrochimice, cu fasciculele de electroni, cu fasciculele ionice sau cu jet de plasmă (poziţia 84.56).

c) Centrele de prelucrare, maşinile cu post fix şi maşinile cu posturi multiple, pentru prelucrarea metalelor (poziţia 84.57).

d) Sculele pentru utilizare manuală, pneumatice, hidraulice, sau cu motor electric sau neelectric încorporat (poziţia 84.67).

e) Maşinile şi aparatele de încercare de la poziţia 90.24.

NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA COMBINATĂ

8461.30.10 şi 8461.30.90	Maşini de broşat Aici se clasifică maşinile de broşat (vezi Notele explicative la Sistemul armonizat, poziţia 84.61, paragraful al treilea, cifra (4)); acestea sunt maşini-unelte care utilizează un procedeu de prelucrare a suprafeţelor interioare sau exterioare a unei piese, cu ajutorul unei scule de tăiere cu dinţi multipli numită broşe. La aceste maşini, piesa este fixă iar broşa, susţinută de un culisou, realizează mişcarea de tăiere rectilinie şi uniformă (de apăsare sau de tracţiune). Broşarea interioară permite prelucrarea şi calibrarea unei suprafeţe interioare brute sau eboşate care este traversată de sculă. Broşarea exterioară permite obţinerea suprafeţelor plane şi profilate.
8461.40.11 şi 8461.40.19	De danturare a angrenajelor cilindrice În sensul acestor coduri, nu sunt considerate ca angrenaje cilindrice decât angrenajele obţinute plecând de la piese de bază cilindrice şi care încă mai prezintă această formă după danturare. Sunt, de exemplu, clasificate aici maşinile pentru fabricarea roţilor dinţate drepte, a roţilor melcate (pentru şuruburi fără sfârşit), a şuruburilor fără sfârşit, a roţilor de antrenare şi de rulare pentru transmisiile cu lanţ articulat.
8461.40.31 şi 8461.40.39	De danturare a altor angrenaje Aici se clasifică, de exemplu, maşinile pentru fabricarea cremalierelor, a angrenajelor conice şi a şuruburilor fără sfârşit, altele decât cilindrice.
8461.40.71 şi 8461.40.79	Cu reglare în orice axă cu precizia de minimum 0,01 mm În privinţa dispozitivelor de reglaj şi de măsură, vezi Notele explicative la codurile 8460.11.00 şi 8460.19.00.

SUS