84.62 - MAŞINI-UNELTE (INCLUSIV PRESE) PENTRU PRELUCRAREA
METALELOR PRIN FORJARE, CIOCĂNIRE, ŞTANŢARE, PRESARE;
MAŞINI-UNELTE (INCLUSIV PRESE) PENTRU PRELUCRAREA METALELOR PRIN CURBARE,
PLIERE, ÎNDREPTARE, APLATIZARE, FORFECARE, PERFORARARE, CRESTARE; PRESE PENTRU
PRELUCRAREA METALELOR SAU A CARBURILOR METALICE, ALTELE DECÂT CELE DE MAI
SUS (+).
8462.10 - Maşini
(inclusiv prese) de forjat, ştanţat şi ciocane,
ştanţe, capete de presare etc.
- Maşini (inclusiv prese) de curbat,
pliat, îndreptat, aplatizat:
8462.21 - - Cu comandă numerică
8462.29 - - Altele
- Maşini (inclusiv prese) de forfecat, altele
decât maşini combinate de perforat şi de forfecat:
8462.31 - -
Cu comandă numerică
8462.39 - -
Altele
- Maşini
(inclusiv prese) de perforat sau crestat, inclusiv maşinile combinate de
perforat şi de forfecat:
8462.41 - -
Cu comandă numerică
8462.49 - -
Altele
- Altele:
8462.91 - -
Presele hidraulice
8462.99 - -
Altele
NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA COMBINATĂ
Poziţia
cuprinde, într-un mod limitativ, anumite maşini-unelte care lucrează
prin deformarea metalelor sau a carburilor metalice.
Cea
mai mare parte a maşinilor sunt acţionate mecanic. Dar, chiar atunci
când ele sunt acţionate cu mâna sau cu piciorul (maşini cu
pedală), ele se deosebesc de sculele manuale de la poziţia 82.05 ca şi de sculele pentru
folosirea manuală de la poziţia 84.67, prin faptul că, în mod obişnuit sunt concepute
fie pentru a sta pe o fundaţie, fie pentru a fi fixate pe sol, pe un
batiu, pe un perete sau pe o altă maşină, ele având în acest
scop o placă de aşezare sau orice alt dispozitiv destinat acestui
scop.
Poziţia include:
1) Maşinile
de forjat sau de ştanţat. Prin forjare se înţelege
orice procedeu de fasonare a metalului la cald, prin şoc sau prin presiune
destinat, fie să elimine zgura (ciocănire), fie pentru realizarea
unei forme anumite. În afara cazului
ciocănirii, unde este prelucrat în stare de lingouri, metalul de eboşe se prezintă, fie sub forma
semifabricatelor, cum ar fi blumurile, ţaglele sau sleburile, fie sub forma
barelor sau tijelor, cel mai adesea de secţiune circulară. Forjarea
se defineşte ca fiind o operaţie care se efectuează la cald,
fără matriţe.
Prin ştanţare (sau matriţare) se
înţelege acţiunea de a face ca metalul, prin şoc sau prin
presiune, să umple golurile (cavităţile)
formelor metalice numite matriţe. Această operaţie se
efectuează la cald pentru metalele dure (oţel mai ales), sau, la rece
pentru metalele moi, în general, prin utilizarea de prese.
În procedeele de ştanţare sau de
matriţare, matriţele cuprind
complet piesa de prelucrat. Dar în anumite cazuri se utilizează o
singură formă metalică care nu lucrează decât pe o parte a
eboşei; această formă se numeşte atunci
ştanţă şi operaţia este numită
ştanţare.
Maşinile de ştanţat pot să
elimine părţile de metal care au ieşit peste forme în timpul
ştanţării sau matriţării: această operaţie
(debavurare) se efectuează cu ajutorul matriţelor speciale de
decupare. Prin calibrare se înţelege o operaţie de finisare
constituită dintr-o matriţare de precizie a pieselor debavurate;
calibrarea permite să se obţină riguros cotele dorite.
Printre maşini special concepute şi construite pentru a
efectua operaţiile definite mai sus, se pot cita:
- Ciocanele mecanice,
hidraulice sau pneumatice şi ciocanele prin cădere acţionate cu
aer comprimat sau cu abur care acţionează prin şocuri repetate.
- Presele, care lucrează prin
acţiunea continuă. Bineînţeles, sunt admise aici numai
maşinile de felul celor special concepute pentru prelucrarea metalelor excluzând
presele de uz general (poziţia 84.79).
2) Maşinile de rulat sau de curbat. Printre aceste
maşini se pot cita maşinile care prelucrează produsele plate
(tablă, benzi), făcându-le să treacă printre trei sau patru
cilindri (pentru tablă), sau rulouri (pentru benzi) pentru a le da curbura
cilindrică (rulourile sunt paralele, aşa cum este cazul
maşinilor de format tuburi) sau conică (rulourile nu sunt paralele);
maşinile care prelucrează produse care nu sunt plate (bare, profile,
tuburi). Aceste maşini (pentru curbat) funcţionează fie cu
ajutorul rolelor de curbat fie prin îndoirea la presă, fie, pentru
conductele de petrol, în mod special, prin tracţiune exercitată
asupra extremităţilor lor în timp ce partea mediană este
menţinută de un cilindru fix.
3)
Maşinile de îndoit (de pliat). Printre aceste maşini pot fi citate:
a) Maşinile care
prelucrează produsele plate. Îndoirea unui produs plat constă în a da
unei table (sau unei benzi), o deformare permanentă cu rază de
curbură mică, fără a antrena ruperea metalului.
Această operaţie este efectuată, fie pe maşina de îndoit
universală, fie pe presa de îndoit.
b) Maşinile care
prelucrează produsele care nu sunt plate. Îndoirea barelor, tuburilor
şi profilelor este asemănătoare curbării (vezi alineatul 2)
de mai sus). Îndoirea sârmei constă în a-i da o curbură într-un plan.
Maşinile care prelucrează sârma şi care procedează la
operaţii mai complexe (maşinile de fabricat arcuri, de exemplu) nu
constituie maşini simple de îndoit şi sunt clasificate la poziţia
84.63.
4) Maşinile îndreptat şi
maşinile de aplatizat. Aceste maşini sunt destinate să
remedieze deformările provocate produselor metalice neplate cum sunt
barele, profilele, tuburile şi sârmele sau produsele metalice plate cum
sunt foile sau benzile în timpul manevrării lor după fabricare.
Printre maşinile de
îndreptat, se pot menţiona:
a) Maşinile de
îndreptat cu role, care conţin o serie de role (sau cilindri) paraleli,
fie în număr mic (5 până la 11) cu diametrul relativ mare şi de
mare rigiditate, fie în număr mare (15 până la 23 în general), cu
diametru mic şi de flexibilitate mare, susţinute prin contrarole.
b) Bancurile de
îndreptat prin tragere, în care deformările sunt eliminate printr-o
alungire remanentă de mică amploare.
5) Maşinile de tăiat (forfecat), care , în cea mai
mare parte a cazurilor, atacă metalul perpendicular pe suprafaţa sa,
cu ajutorul a două scule de tăiere ale căror feţe active se
află aproximativ în acelaşi plan. Aceste scule pătrund în metal
care se deformează plastic şi ale căror fibre, sunt supuse unor
eforturi din ce în ce mai mari şi, pe măsură ce această
pătrundere continuă, se rup la nivelul muchiilor ascuţite ale
sculelor.
Printre diferitele
maşini din această categorie, se pot cita foarfecele cu balansier,
foarfecele cu pârghie, foarfecele cu ghilotină, care utilizează lame
tăietoare; foarfecele cu cuţite disc (circulare) care, în locul
lamelelor, utilizează sculele în formă de discuri sau de trunchiuri
de con.
6) Maşinile de perforat, pentru perforarea,
crestarea sau decuparea metalului prin acţionarea cu două scule care
se ajustează una la cealaltă; scula activă este numită
poanson, cealaltă este numită matriţă. Decuparea metalului
se efectuează ca la tăierea cu foarfecele. Forma găurii
obţinute este în funcţie de forma sculelor.
Printre diferitele maşini din
această categorie, se pot cita maşinile de fabricat angrenaje prin
perforare.
7) Maşinile de crestat, care sunt maşini mici
utilizate pentru diferite prelucrări pe profile în L, T, I sau U şi
semirotunde, fie pentru a le pregăti în vederea asamblării
(crestături, locaşe, cepuri, cepuri în formă de coadă de
rândunică etc. fie simplu pentru a le tăia sau a le găuri.
8) Presele de extrudat sau de filat barele, profilele, sârmele sau tuburile. Aceste prese sunt
concepute pentru a forţa, cu ajutorul unui poanson, o masă de metal
să treacă printr-o filieră. În funcţie de caracteristicile
de maleabilitate ale metalului, această operaţie se efectuează
la rece sau la cald.
9)
Presele pentru
prelucrarea pulberilor metalice, prin sinterizare.
10) Presele de
compactare a obiectelor metalice.
PĂRŢI ŞI ACCESORII
Sub
rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideraţiile
generale de la Secţiune), părţile şi accesoriile
maşinilor din această poziţie sunt clasificate la poziţia
84.66, cu excepţia sculelor de la Capitolul 82.
*
* *
Sunt, de asemenea, excluse de la această poziţie:
a)
Sculele manuale (poziţia 82.05).
b)
Centrele de prelucrare, maşinile cu post fix şi maşinile
cu posturi multiple, pentru prelucrarea metalelor (poziţia
84.57).
c) Sculele pentru
folosirea manuală, pneumatice, hidraulice sau cu motor electric sau
neelectric încorporat (poziţia 84.67).
d) Maşinile de
ştanţat plăcile de adresă (poziţia 84.72).
e)
Maşinile şi utilajele spărgătoare de blocuri
şi dispozitivele speciale pentru a sparge deşeuri de fontă (poziţia 84.79).
f)
Maşinile şi aparatele de încercări (poziţia 90.24).
ș
ș ș
Note explicative de subpoziţii.
Subpoziţiile 8462.21, 8462.31 şi 8462.41.
Vezi Nota explicativă de la 8458.11 şi 8458.91.