90.15 - INSTRUMENTE
ŞI APARATE DE GEODEZIE, DE TOPOGRAFIE, DE ARPENTAJ, DE NIVELMENT, DE
FOTOGRAMETRIE, DE HIDROGRAFIE, DE OCEANOGRAFIE, DE HIDROLOGIE, DE METEOROLOGIE
SAU DE GEOFIZICĂ, CU EXCEPŢIA BUSOLELOR; TELEMETRE.
9015.10 - Telemetre
9015.20 - Teodolite şi tahometre
9015.30 - Nivele
9015.40 - Instrumente şi aparate de fotogrametrie
9015.80 - Alte instrumente
şi aparate
9015.90 - Părţi
şi accesorii
NOTE
EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT
I.- INSTRUMENTE ŞI APARATE
DE GEODEZIE, DE TOPOGRAFIE, DE ARPENTAJ SAU DE NIVELMENT
Aceste aparate şi instrumente sunt utilizate, de regulă pe teren, fie pentru stabilirea lucrărilor cartografice (terestre sau hidrografice), fie pentru realizările de planuri, măsuri de triangulare, evaluarea suprafeţei terenurilor, determinarea înălţimilor sau scăderilor de teren sub un plan orizontal, sau pentru toate operaţiile analoge efectuate în timpul executării lucrărilor publice (construcţia şoselelor, barajelor, podurilor etc.) a lucrărilor miniere, a operaţiunilor militare etc.
Se clasifică aici:
1) Teodolitele optice sau optoelectronice (cu verniere, cu microscop, suspendate, universale, de mine etc.), tahimetrele optice sau opto-electronice (teodolitele prevăzute cu un distanţometru încorporat), cercurile de aliniere, giroteodolitele, goniometrele-busolele şi sitogoniometrele pentru arpentaj sau pentru artilerie.
2) Nivelele optice (nivele de apă, nivele automate, nivele cu lunetă, cu colimator, cu laser etc.), concepute cel mai adesea pentru a fi montate pe trepied.
3) Alidadele (cu sau fără lunetă), echerele de arpentor (cu sau fără prisme) şi pantometrele (cu sau fără lunetă), clinometrele (cu colimator sau cu lunetă) pentru determinarea declivităţilor terenului, înclinometrele, riglele de înclinometre, grafometrele, lunetele pentru baraje, heliostatele pentru măsuri trigonometrice.
4) Planşetele de arpentor, lanţurile de arpentor, şi panglicile de măsură specială pentru topografie sau arpentaj (inclusiv măsurile cu panglici şi turnichete pentru puţurile de mine), jaloanele, chiar gradate (de metal, lemn etc.), mirele (cu culise, pliante etc.).
Sunt
excluse:
a) Decametrele (cu
panglică de oţel, de pânză impermeabilă etc.) şi
instrumentele asemănătoare de tipurile obişnuite pentru a
efectua măsurile lineare (poziţia
90.17).
b) Nivelele (cu
bulă de aer etc.) de tipurile utilizate în clădiri sau
construcţii (de exemplu, de către zidari, tâmplari, mecanici) şi
firele cu plumb (poziţia 90.31).
II.- APARATE DE FOTOGRAMETRIE
Este vorba despre aparatele utilizate în principal pentru realizarea de hărţi (topografice, arheologice etc.) şi în mod particular, în alte domenii, cum sunt studiul mareelor sau a hulelor - pornind de la fotografiile luate din două puncte de vedere diferite şi în condiţii de orientare cunoscute, când este necesară redarea cu precizie a datelor (forme, dimensiuni şi poziţia obiectelor prezentate).
Aceste aparate sunt în mod special:
1) Aparatele numite "de redresare" formate dintr-o cameră de proiecţie prevăzută cu o sursă luminoasă, cu un port-clişeu , un obiectiv şi o masă de proiecţie, care să permită schimbarea scării şi transformarea fotografică a clişeelor aeriene care, suportă deformări de perspectivă şi deformări care provin de la diferenţele de nivel.
2) Aparatele de restituire, denumite sub termenele de stereografe, stereoplanigrafe, autografe, stereotopuri, stereocomparatoare etc., care constituie ansamble complexe şi care permit să se traseze în mod continuu şi fără calcule, toate detaliile planigrafice şi curbele de nivel din care sunt constituite hărţile.
3) Coordinatografele, tipurile utilizate cu aparatele de restituire şi care conţin harta pe care se deplasează creionul legat la comenzile stereotopografice sau de stereoplanigraf.
4) Sistemele de stereomăsurare analitică, constituite dintr-un aparat optomecanic şi dintr-un calculator programat. Acest sistem este utilizat pentru interpretarea vizuală analitică a fotografiilor aeriene.
Aparatele fotografice de luat vederi aeriene se clasifică la poziţia 90.06, iar coordinatografele care nu sunt concepute pentru fotogrametrie, la poziţia 90.17.
III.- APARATE DE HIDROGRAFIE
Hidrografia fiind ramura ştiinţifică care are ca obiect stabilirea traseelor cartografice ale cursurilor de apă, dimensiunile adâncimilor, nivelele mareelor, instrumentele utilizate în acest scop au fost, în cvasitotalitate descrise în paragrafele precedente
IV.-
INSTRUMENTE ŞI APARATE DE OCEANOGRAFIE
SAU DE
HIDROLOGIE
1) Limnimetrele şi limnigrafele. Este vorba despre aparate destinate să înregistreze fluctuaţiile înălţimii apei în lacuri sau râuri şi sunt constituite în esenţă dintr-un flotor şi un aparat înregistrator.
2) Mulinetele hidrometrice folosesc pentru măsurarea vitezelor curenţilor în râuri, canale etc.
3) Aparatele pentru înregistrarea hulelor sau mareelor.
Aparatele industriale
bazate pe acelaşi principiu ca aparatele vizate mai sus la 1) şi 2),
cum sunt unii indicatori de nivel, debitmetre etc. sunt cuprinse la poziţia 90.26.
V.- INSTRUMENTELE ŞI APARATELE DE
METEOROLOGIE
Grupa exclude termometrele, barometrele, higrometrele
şi psihrometrele, chiar combinate între ele (poziţia 90.25).
Printre instrumentele şi aparatele cuprinse aici, se pot enumera:
1) Giruetele cu sau fără aparat indicator al vântului.
2) Anemometre, aparate destinate să măsoare viteza vântului, tipurile utilizate în meteorologie, care se prezintă sub forma, fie a unei mulinete formată din trei aripioare în formă de cupă montate pe un ax vertical, înregistrarea realizându-se pe un contor, fie a unei giruete cu tijă goală în care vântul exercită o presiune pe un manometru diferenţial gradat în metri, ca şi anemometrele în care variaţiile de viteză ale vântului produc în generatoare variaţii de tensiune traduse în km/h pe un voltmetru special.
Din contră, anemometrele de
tipurile speciale, pentru înregistrarea vitezei curenţilor de aer în
galeriile de mine, tunelele, coşurile, cuptoarele sau conductele în
general şi formate, în principal, dintr-un cadran şi un fel de
ventilator cu pale, sunt cuprinse la poziţia
90.26.
3) Evaporimetrele (de Piche, balanţele de evaporare etc.), care folosesc pentru măsurarea puterii la evaporare în atmosferă.
4) Indicatorii de însorire (cu sferă de sticlă, cu hârtie sensibilizată etc.).
5) Nefoscoapele, care folosesc pentru determinarea vitezei şi direcţiei de deplasare a norilor.
6) Aparatele numite "telemetre de plafon", utilizate pentru a determina înălţimea norilor în raport cu pământul care, prin indicarea elevării angulare a punctului luminos ce se formează acolo unde un puternic fascicol de lumină atinge norii, permiţând să se calculeze automat această înălţime prin triangulaţie.
7) Indicatorii de vizibilitate destinaţi să măsoare vizibilitatea meteorologică, adică capacitatea aerului de a transmite lumina.
8) Pluviometrele şi pluviografele, destinate să măsoare cantitatea de apă căzută într-un loc determinat. Prezentarea lor cea mai simplă constă într-un fel de pâlnie cu cerc cu un diametru cunoscut, fixat pe un recipient destinat strângerii apei de ploaie. Aceasta este măsurată în 1/10 mm înălţime sau în centimetrii cubi într-o eprubetă gradată.
9) Actinometrele, solarimetrele şi pirheliometrele, care folosesc pentru a măsura intensitatea radiaţiilor solare sau a iradierii globale care provine din toate părţile bolţii cereşti.
Termometrele speciale, simple sau combinate, se clasifică la poziţia 90.25.
10) Aparatele pentru sondare aerologică, numite radiosonde, destinate să fie fixate la balonaşe şi constituite dintr-un grup de instrumente (termometre, barometre şi higrometre) pentru lucrările de cercetare la altitudine, combinate cu un aparat radioemiţător de semnale care permite înregistrarea automată, la sol, a indicaţiilor furnizate de către instrumentele de măsură. După spargerea unui balon, o paraşută asigură coborârea instrumentelor; prezentate izolat, baloanele şi paraşutele sunt cuprinse la Capitolul 88.
11) Teodolitele speciale pentru a urma şi determina mişcările baloanelor de sondare aerologice.
VI.- INSTRUMENTELE ŞI
APARATELE DE GEOFIZICĂ
Numeroase instrumente şi
aparate utilizate în geofizică se clasifică la alte poziţii.
Este cazul aparatelor de laborator de la poziţia
90.27, cum sunt analizorii de gaz, de noroi, de soluri, de fluorometre
fotoelectrice şi fluoroscoape (aparate care utilizează lumina
neagră sau lumina lui Wood pentru detectarea sau identificarea
numeroaselor produse); de aparate electrice sau electronice de
măsură, cum sunt aparatele pentru măsurarea
rezistivităţii, contoarele pentru măsurarea
radioactivităţii, aparatele cu termocupluri (poziţia 90.30) etc.
Se clasifică aici:
1) Seismometrele şi seismografele, aparate destinate înregistrării orei, duratei şi amplitudinii mişcărilor într-un punct al scoarţei terestre în timpul cutremurelor de pământ, ca şi seismometrele şi seismografele, utilizate nu numai pentru înregistrarea fenomenelor care se produc în timpul cutremurelor de pământ, ci şi pentru detectarea petrolului. Aceste din urmă aparate transformă în impulsuri electrice undele seismice provocate fie de cutremurul de pământ, fie prin explozia unei sarcini.
2) Instrumentele magnetice (balanţe magnetice, magnetometre, teodolite magnetice etc.) şi gravimetrice (aparate cu pendule, gravimetre, balanţe de torsiune etc.), de o sensibilitate foarte mare, destinate prospecţiei geofizice a zăcămintelor (minereuri, uleiuri minerale etc.).
VII.- TELEMETRELE
Este vorba despre telemetre de toate tipurile, instrumente de optică sau opto-electronice care permit determinarea distanţei care separă observatorul de un punct determinat îndepărtat. Sunt utilizate în geodezie, în tehnica militară, în fotografie sau cinematografie.
PĂRŢI ŞI ACCESORII
Sub rezerva dispoziţiilor generale de la Notele 1 şi 2 de la acest Capitol (vezi Consideraţiile generale), poziţia cuprinde părţile şi accesoriile instrumentelor şi aparatelor de la această poziţie. Printre acestea, se numără: tuburile de echere (sau bastoanele cu plumb), soclurile pentru mire, pichetele şi fişele pentru decametre, trepiedele special concepute pentru a ţine instrumentele de geodezie, de topografie etc.).