90.22 -   APARATE CU RAZE X ŞI APARATE CARE UTILIZEAZĂ RAZE ALFA, BETA ŞI GAMA, CHIAR DE UTILIZARE MEDICALĂ, CHIRURGICALĂ, STOMATOLOGICĂ SAU VETERINARĂ, INCLUSIV APARATE DE RADIOFOTOGRAFIE SAU DE RADIOTERAPIE, TUBURI CU RAZE X ŞI DISPOZITIVE GENERATOARE DE RAZE X, GENERATOARE DE TENSIUNE, PUPITRE DE COMANDĂ, ECRANE, MESE, FOTOLII ŞI SUPORTURI SIMILARE PENTRU EXAMINARE SAU TRATAMENT(+).

- Aparate cu raze X, chiar de utilizare medicală, chirurgicală, stomatologică sau veterinară, inclusiv aparatele de radiofotografie sau radioterapie:

                9022.12 - - Aparate de tomografie computerizată

9022.13 - - Altele, pentru stomatologie

9022.14 - - Altele, de utilizare medicală, chirurgicală sau veterinară

9022.19 - - Pentru alte utilizări

- Aparate cu raze alfa, beta sau gama, de utilizare medicală, chirurgicală, stomatologică sau veterinară, inclusiv aparatele de radiofotografie sau de radioterapie.

9022.21 - - De utilizare medicală, chirurgicală, stomatologică sau veterinară

9022.29 - - Pentru alte utilizări

9022.30 - Tuburi cu raze X

9022.90 - Altele, inclusiv părţi şi accesorii

 

NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT

 

 

I.- APARATE CU RAZE X

      Elementul fundamental al acestor aparate este blocul radiogen unde sunt amplasate tubul sau tuburile generatoare de raze X. Acest bloc, în general suspendat sau montat pe o coloană sau alt suport cu mecanism de orientare şi de ridicare, este echipat cu un dispozitiv special de alimentare care constă dintr-un ansamblu de transmiţătoare, de redresoare etc. care, preluând energie la o sursă oarecare, în general reţea electrică, transmit curentul la tensiunea potrivită. Caracteristicile structurale ale aparatelor cu raze X variază cu utilizarea în vederea căreia sunt concepute. Funcţie de această utilizare, se pot deosebi:

A)   Aparatele Roentgen pentru diagnostic. Bazate pe proprietatea pe care le au razele Roentgen de a traversa corpurile opace la lumina obişnuită, fiind supuse la o absorbţie cu atât mai mare cu cât substanţele traversate sunt mai dense, aceste aparate constau din:

1)     Aparate de radioscopie, în care razele X sunt utilizate pentru a proiecta pe un ecran potrivit, în umbre mai mult sau mai puţin pronunţate, imaginea internă a zonei de organism traversată de raze.

2)     Aparatele de radiografie, în care razele, la ieşirea din zona interpusă, întâlnesc şi impresionează o placă sau o peliculă fotografică. Un acelaşi aparat poate să aibe o poziţie scopie şi o poziţie grafie.

3)     Aparatele de radiofotografie, în care, spre deosebire de cele anterioare, este fotografiată imaginea unui ecran radioscopic aşezat în aparatul fotografic. Prin aparatele de radiofotografie în sensul acestei poziţii, trebuie să se înţeleagă ansamblurile (echipamentele) constituite dintr-un aparat cu raze X destinat să fie asociat cu un aparat fotografic, de tip special, aceste două aparate sunt prezente în acelaşi timp, chiar dacă ele sunt separate pentru transport. Din contră, aparatele fotografice de această categorie, prezentate izolat urmează regimul lor propriu (poziţia 90.06).

B)  Aparatele de Roentgenterapie. Se folosesc în acelaşi timp puterea de pătrundere a razelor X şi efectul distructiv pe care îl au asupra unora dintre ţesuturile vii pentru a combate numeroasele afecţiuni patologice, cum sunt unele maladii ale pielii sau tumori. În funcţie de profunzimea pe care o ating razele, este vorba de radioterapie superficială, numită şi radioterapie de contact, sau de radioterapie penetrantă.

C)    Aparatele cu raze X, pentru utilizări industriale. Există numeroase aplicaţii industriale ale razelor X. Examenul radiologic este practicat, în metalurgie (radiometalurgie) pentru a stabili suflurile pieselor sau pentru a se verifica omogenitatea aliajelor, în industria mecanică pentru a verifica exactitatea montajelor, în industria electrică pentru a controla integritatea cablurilor groase sau lămpilor de sticlă opalină, în industria cauciucului pentru a urmări comportamentul carcaselor interioare ale anvelopelor (tragerea pânzelor, de exemplu), pentru alte operaţii de măsurare sau de verificare etc. Se pot folosi pentru aceste explorări, aparate analoge, cu excepţia în ceea ce priveşte aparatura de utilizare, a aparatelor de radiodiagnosticare vizate mai sus.

      Poziţia cuprinde:

1)     Aparatele speciale (difractometre de raze X, spectrometre cu raze X) utilizate pentru analiza structurii cristaline sau compoziţiei chimice a substanţelor. Razele X sunt supuse la difracţie prin cristale şi impresionează apoi o peliculă fotografică sau un contor electronic.

2)     Aparatele pentru examenul radioscopic al biletelor de bancă, al corespondenţei sau altor documente.

 

 

II.- APARATE CARE UTILIZEAZĂ RADIAŢIILE

ALFA, BETA SAU GAMA

      Radiaţiile alfa, beta sau gama provin de la o substanţă radioactivă care are proprietatea de a emite radiaţii prin transformarea spontană a atomilor săi. Această substanţă radioactivă este aşezată într-un recipient, în general de oţel prevăzut cu o cămaşă de plumb (bombă), care are o acoperire realizată astfel încât să nu permită să treacă radiaţiile decât într-o anumită direcţie. Radiaţiile gama sunt susceptibile unor folosiri asemănătoare cu cele ale razelor X.

      După radiaţiile pe care le utilizează şi scopul pentru care sunt concepute, se pot enumera:

1)     Aparatele de terapie, în care sursa radioactivă constă dintr-o sarcină de radiu (terapie Curie), radiocobalt sau alt izotop (gamaterapie).

2)     Aparatele pentru testări, utilizate în industrie pentru controlul nedistructiv al pieselor metalice, cum sunt  aparatele de gamagrafie.

3)     Aparatele care au un instrument de măsurare cum sunt indicatoarele beta şi gama pentru măsurarea grosimii metalelor în foi sau de acoperiri, aparate pentru controlul celor mai diferite produse conţinute în ambalaje (de exemplu produse farmaceutice sau alimentare, cartuşe de vânătoare, parfumuri), sau anemometrele radioactive. În aceste aparate, informaţiile căutate sunt în general obţinute, prin măsurarea modificării valorii radiaţiilor, aplicate la elementul de examinat.

4)     Avertizoarele de incendiu care au un detector de fum ce conţine o substanţă radioactivă.

      Poziţia exclude instrumentele şi aparatele chiar etalonate după o scală convenţională, care nu sunt concepute pentru a avea o sursă radioactivă şi care nu folosesc decât la măsurarea sau la detectarea radiaţiilor în sine (poziţia 90.30).

 

III.- TUBURI CU RAZE X ŞI ALTE DISPOZITIVE

GENERATOARE DE RAZE X, GENERATOARE DE TENSIUNE,

PUPITRE DE COMANDĂ, ECRANE, MESE, FOTOLII

 ŞI SUPORTURI SIMILARE PENTRU EXAMINARE SAU TRATAMENT

 

     Grupa cuprinde:

A)     Tuburile cu raze X. Este vorba despre dispozitivele în care energie electrică este transformată în raze Roentgen.

      Caracteristicile lor variază după utilizarea pentru care sunt destinate. Schematic, ele constau dintr-un catod care emite electroni, şi un anticatod (anod) care este bombardat de fascicolul de electroni, producând în felul acesta raze X; unele tuburi speciale au, între altele, electrozi intermediari care accelerează electronii. Ansamblul este montat într-un balon sau tub, în general de sticlă prevăzut cu contacte pentru conexiunea cu sursa de energie electrică. Adesea tubul  este amplasat într-un înveliş metalic care poate fi cu perete dublu, în general umplut cu ulei. Unele tuburi sunt umplute cu gaze, dar cea mai mare parte funcţionează cu vid, fiind ermetic închise sau conectate la pompe de vid.

Poziţia exclude, becurile (baloanele) de sticlă pentru tuburile de raze X (poziţia 70.11).

B)    Alte dispozitive generatoare de raze X. Acestea sunt dispozitive speciale cum sunt cele care au un betatron pentru a da o acceleraţie foarte puternică fascicolului de electroni, ceea ce permite să se obţină raze X mai pătrunzătoare. Betatroanele şi alte acceleratoare de electroni, neamenajate special pentru a produce raze X, se clasifică la poziţia 85.43.

C)    Ecranele radiologice. Ecranele de radioscopie sunt suprafeţe fluorescente pe care se fac proiecţiile; stratul activ este în general de platinocianură de bariu, de sulfură de cadmiu sau de tungstat de cadmiu. Adesea, ele sunt acoperite cu un strat de plumb. Există de asemenea ecrane, numite întăritoare, pentru a accentua densitatea luminoasă a imaginilor şi pentru a îmbunătăţi calitatea probelor radiografice.

D)   Generatoarele de tensiune, care au pe lângă transformator, supape, amplasate pe un panou de material izolant chiar şi la tensiune înaltă, cu contacte amovibile la legătura cu tubul de raze X. Sunt clasificate aici numai aparatele care prezintă caracteristici radiologice, în caz contrar, urmează regimul lor propriu.

E)    Pupitrele de comandă care au un mecanism de ceasornic ce controlează durata de timp de expunere, organele de reglare a tensiunii sau a intensităţii şi, adesea, un dozimetru. Sunt clasificate aici numai aparatele care prezintă caracteristici radiologice, în caz contrar, ele urmează regimul lor propriu.

F)    Mesele, fotoliile şi alte suporturi pentru examinare sau tratament radiologic. Dacă este vorba de echipamente complementare concepute pentru a fi încorporate în aparatul de radiologie (cu raze X sau alte radiaţii) sau mobile destinate să fie utilizate separat, doar alăturate cu acesta; aceste mobile şi echipamente speciale sunt clasificate la această poziţie - chiar dacă sunt prezentate separat - în măsura în care, sunt în exclusivitate sau în principal concepute pentru scopuri radiologice. În caz contrar, ele urmează regimul lor propriu (în general poziţia 94.02).

*

*   *

 

         Poziţia cuprinde de asemenea paratrăznetele bazate pe principiul radioactivităţii.

 

PĂRŢI ŞI ACCESORII

  Sub rezerva dispoziţiilor de la Notele 1 şi 2 de la acest Capitol (vezi Consideraţiile generale de mai sus), părţile şi accesoriile care pot fi recunoscute ca fiind concepute pentru aparatele din această poziţie, se clasifică aici. Printre aceste aparate şi accesorii, se pot enumera:

1)     Aplicatoarele, realizate în general pe bază de plumb, care sunt adaptate la ieşirea blocului radiogen sau a bombei cu încărcătură radioactivă; aceste dispozitive sunt adesea numite localizatori.

2)     Focalizatoarele luminoase sau vizuale, care sunt utilizate, în special în radioterapie, pentru controlul exact al zonei iradiate, prin observarea directă pe piele. Acest dispozitiv, ca şi precedentele, se fixează la orificiul de ieşire din blocul radiogen sau de la bombă.

3)     Capsulele sau tecile de protecţie, care sunt învelişuri, din sticlă cu plumb sau din orice altă substanţă pe bază de săruri opace, în care sunt plasate tuburile radiogene pentru a proteja operatorul împotriva radiaţiilor nocive.

4)     Ecranele sau scuturile protectoare, acoperite cu plumb, pe care operatorul le interpune între sursa de radiaţie şi el însuşi.

   Sunt excluse dispozitivele de protecţie concepute pentru a fi purtate de către operatorul însuşi, cum sunt şorţurile şi mănuşile de cauciuc plumbate (poziţia 40.15) şi ochelarii de sticlă cu plumb (poziţia 90.04).

*

*   *

 

Poziţia exclude:

a)     Acele de radiu şi tuburile, acele, capsulele etc., care conţin alte elemente radioactive (Capitolul 28).

b)     Plăcile fotografice, peliculele şi filmele (Capitolul 37).

c)     Tuburile redresoare de curent, numite supape, tipurile Kenotrons sau altele, care sunt utilizate în dispozitivele de alimentare ale unor blocuri radiogene (poziţia 85.40).

d)     Proiectoarele de imagini fixe, materialul pentru developarea clişeelor radiografice sau radiofotografice, inclusiv aparatele pentru examenul numitelor clişee (poziţia 90.08 sau 90.10).

e)     Aparatele de energoterapie pentru aplicarea razelor ultraviolete sau a razelor infraroşii (poziţia 90.18).

f)      Instrumentele pentru măsurarea sau detecţia razelor X, sau radiaţiilor alfa, beta, gama etc. (dozimetrele, contoarele etc.) se clasifică la poziţia 90.30, cu excepţia cazului când sunt încorporate în aparatele de radiologie.

°

°    °

 

Note explicative de subpoziţii.

Subpoziţia 9022.12.

      Se clasifică aici aparatele de tomografie computerizată pentru diagnoza integrală a corpului uman. Sunt sisteme de radiodiagnostic pentru examinarea corpului uman integral, prin vizualizare radiologică şi electronică a secţiunilor transversale ale corpului. Zonele corpului uman sunt măsurate plan cu plan de un fascicol de raze X şi modificarea variabilă a razelor X ce se manifestă în corp este măsurată pe o sută de detectori dispuşi circular în jurul deschiderii unui aparat în formă de tunel în care este aşezat pacientul.           

     Rezultatul măsurătorilor detectorilor este convertit de computer într-o imagine care este reprodusă pe monitorul sistemului. În linii generale imaginile tomografice sunt fotografiate de o cameră specială făcând parte din sistem şi când este cazul, memorizate electromagnetic.

 

 

NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA COMBINATĂ

 

9022.12.00

Aparate de tomografie computerizată

Vezi Notele explicative ale Sistemului armonizat, subpoziţia 9022.12.

Sunt excluse de la acest cod şi se clasifică la poziţia 85.43 sistemele de înregistrare a imaginilor, neintegrate în aparatele cu raze X, care transformă în date numerice/digitale semnalele videofonice analogice care provin de la o cameră video, le modifică şi le memorează. În principal costau dintr-un convertizor analogic-numeric, dintr-un calculator de proces, un monitor şi dintr-o memorie pe bandă sau disc magnetic.

9022.90.90

Altele

Se clasifică la acest cod ferestrele tuburilor protectoare radiologice din beriliu.

 

SUS