90.25  -  DENSIMETRE, AREOMETRE ŞI INSTRUMENTE FLOTANTE SIMILARE, TERMOMETRE, PIROMETRE, BAROMETRE, HIGROMETRE ŞI PSIHROMETRE, CU ÎNREGISTRARE SAU NU, CHIAR COMBINATE ÎNTRE ELE.

-  Termometre şi pirometre, necombinate cu alte instrumente:

9025.11 - - Cu lichid, cu citire directă

9025.19 - - Altele

9025.80 - Alte instrumente

9025.90 - Părţi şi accesorii

 

NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT

 

 

A.- DENSIMETRE, AREOMETRE ŞI INSTRUMENTE FLOTANTE SIMILARE

      Acest tip de aparate se utilizează la determinarea, în general prin citire directă pe o tijă gradată, a densităţii substanţelor lichide sau solide (densimetre) sau - aşa cum este cazul areometrelor sau dispozitivelor similare - a unei valori arbitrare (grad alcoolic, concentraţie etc.) care depinde de această densitate, unele dintre valori fiind uneori traduse după aceea în alte unităţi cu ajutorul tabelelor de conversie.

      Instrumentele din această categorie sunt în general din sticlă, sau din metal (alpaca, argint etc.) şi una dintre extremităţile lor, cel mai adesea umflată, conţine mercur sau alice de plumb. Greutatea încărcăturii este în general constantă, dar la unele dintre instrumentele concepute pentru a determina densitatea lichidelor de diferite densităţi, această greutate poate fi mărită sau redusă. Unele areometre, cum sunt cele utilizate pentru a determina aciditatea lichidului în acumulatori, sunt uneori închise într-un dispozitiv de sticlă formând un sifon. Unele dintre aceste instrumente pot fi combinate cu un termometru.

      Cea mai mare parte a aparatelor de mai sus sunt în general denumite funcţie de destinaţie, de exemplu: alcoolmetrele, zaharometrele (utilizate în industria de prelucrare a zahărului sau la producerea berii), salinometrele (dispozitive de determinare a conţinutului de săruri), lactodensimetrele sau lactometrele, densimetrele speciale (pentru acizi, pentru leşii, pentru bere, pentru clei, pentru must etc.) sau după numele inventatorului: Baumé, Brix, Balling, Bates, Gay-Lussac, Richter, Tralle, Sikes, Stoppani etc.). Printre areometrele pentru solide, se poate cita areometrul Nicholson.

 

Grupa  exclude:

a)     Aparatele utilizate pentru determinarea densităţii prin alte procedee decât cel descris mai sus, de exemplu  picnometrele (poziţia 70.17), balanţele densimetrice sau hidrostatice (poziţia 90.16).

b)     Unele aparate de analiză cum sunt butirometrele (pentru determinarea conţinutului de substanţe grase ale untului), ureometrele (pentru dozarea ureei), care nu sunt instrumente flotante şi care se clasifică la poziţia 70.17.

 

B.- TERMOMETRE ŞI PIROMETRE, CU ÎNREGISTRARE SAU NU

 

Grupa cuprinde:

1)     Termometrele cu lichid, cu tuburi de sticlă, din care principalele tipuri sunt: termometrele cu utilizare casnică, (termometre de apartament, de exterior etc.), termometre mobile (pentru băi etc.), termometre medicale sau veterinare, termometre industriale (pentru cazane, cuptoare, autoclave etc.), termometre de laborator (pentru calorimetrie, crioscopie, ebulioscopie etc.) termometrele speciale pentru meteorologie (de exemplu  pentru măsurarea radiaţiilor solare sau terestre), termometrele utilizate în hidrografie (termometre cu inversare, de exemplu  pentru sondajele submarine în mod deosebit) etc. Unele termometre cu lichid sunt numite cu maximă, şi cu minimă, în sensul că sunt concepute pentru a înregistra temperaturile extreme la care au fost expuse.

 

2)     Termometrele metalice,  în special cele cu lamelă bimetalică, obţinute prin sudarea lamelor metalice cu coeficienţi de dilatare diferiţi. Sunt utilizate în meteorologie, pentru condiţionarea aerului sau pentru utilizări ştiinţifice şi industriale; termometrele destinate să fie montate pe vehicule automobile, pentru indicarea temperaturii apei radiatorului, sunt de acest tip.

3)     Termometrele cu dilatare sau cu presiune, cu elemente metalice în care materialul dilatabil (lichid, vapori sau gaze) exercită o presiune pe un tub Bourdon sau un dispozitiv de măsurare analogic, legat de acul unui cadran indicator. Cea mai mare parte a acestor termometre sunt folosite pentru utilizări industriale.

4)     Termometrele cu cristale lichide al căror principiu se bazează pe variaţia proprietăţilor fizice (culoarea în mod special) a cristalelor lichide în funcţie de temperatură.

5)     Termometrele şi pirometrele electrice, care cuprind:

1o) Termometrele şi pirometrele cu variaţia de rezistenţei electrice a unui metal (de  platină în mod special) sau semiconductoare.

      2o) Termometrele şi pirometrele cu cuplu termoelectric bazate pe principiul în funcţie de care încălzirea punctului de sudură al celor două fire metalice diferite creează o forţă electromotoare proporţională cu temperatura, aceste cuple de metale fiind: platina şi platina cu rodiu, cupru şi cupru-nichel, fierul şi cupru-nichel, nichel-crom şi nichel-aluminiu.

      3o) Pirometrele numite optice de diferite tipuri şi în mod special:

a)     Cele în care o oglindă concavă concentrează, de exemplu  pe un cuplu termoelectric aşezat în focarul sau radiaţia sursei studiate.

b)    Cele (numite cu dispariţie a filamentului) în care măsurarea temperaturii constă în a face să varieze, cu ajutorul unui dispozitiv cu reostat, strălucirea filamentului unei lămpi cu incandescenţă până în momentul în care se confundă cu cea a imaginii sursei de studiat.

   Termometrele şi pirometrele electrice pot fi combinate cu aparatura de reglare automată pentru controlul cuptoarelor, căminelor etc. Aceste combinaţii se clasifică la poziţia 90.32.

6)     Pirometrele cu cub fotometric, în care zona centrală a câmpului vizual creat printr-o prismă este luminată cu o lampă etalonată, în timp ce zona exterioară este iluminată cu un corp cald. Un disc de sticlă, acoperit cu o emulsie de densitate variabilă, se roteşte aşa încât să facă să varieze intensitatea luminii emanate de corpul cald. Temperatura este exprimată printr-un număr de grade cu care un disc trebuie să se rotească pentru ca luminozitatea zonelor centrală şi exterioară a câmpului vizual să fie egală.

7)     Pirometrele optice cu dispariţia filamentului, în care se egalează intensitatea imaginii care vine de la cuptor şi cea a lămpii-etalon, fie prin interpunerea unui anumit număr de sticle fumurii care corespund cu o temperatură determinată, fie făcând să se rotească o prismă absorbantă, gradată.

8)     Ochelarii pirometrici, bazaţi pe fenomenul de polarizare rotativă, care conţin două nicole între care este aşezat un cuarţ calibrat; se poate roti una dintre nicole până ce se obţine o colorare determinată şi temperatura este calculată în funcţie de unghiul de rotaţie al nicolei mobile.

9)  Pirometrele bazate pe contracţia materialelor solide (argilă de exemplu), constituite dintr-o manetă oscilantă, un braţ ce se deplasează în faţa unui cadran şi altul care este în contact cu bagheta folosită pentru evaluarea temperaturii.

   Se clasifică aici termometrele cu contact care indică temperatura, dar care cuprind un dispozitiv auxiliar susceptibil de a acţiona o semnalizare luminoasă electrică sau sonoră, relee sau disjunctori.

   La fel termometrele metalice sau cu tensiune a vaporilor, numite uneori pirometre, şi care permit să se măsoare temperaturi maxime de ordinul a 500-600oC.

   Sunt considerate ca termometre înregistratoare termometrele combinate cu o pârghie  indicatoare care înregistrează variaţiile de temperatură pe un tambur comandat printr-o mişcare de ceasornicărie, mecanic, electric sau cu motor sincron.

 

   Instrumentele de tip calibru, uneori numite piroscoape, utilizate pentru a măsura contracţia unei epruvete de argilă etc. prelevate dintr-un cuptor pentru ceramică în timpul coacerii pentru a determina evoluţia coacerii, se clasifică la poziţiile 90.17 sau 90.31.

 

C.- BAROMETRE, CU SAU FĂRĂ ÎNREGISTRARE

   Barometrele sunt instrumente care folosesc la măsurarea presiunii atmosferice. Instrumentele asemănătoare care folosesc pentru măsurarea presiunii lichidelor sau gazelor (manometre) se clasifică la poziţia 90.26.

Cele două tipuri obişnuite de barometre sunt barometrul cu mercur şi barometrul aneroid.            Barometrul cu mercur, în forma sa obişnuită, este format dintr-un tub de sticlă închis la partea de sus, în care s-a introdus mercur având cealaltă extremitate introdusă într-o cuvă umplută cu mercur. Se poate suprima cuva prin utilizarea unui tub cotit care formează sifonul a cărui ramură mică, deschisă, suportă presiunea atmosferică. În cele două cazuri, înălţimea coloanei de mercur în tub variază în funcţie de presiunea atmosferică, care este citită fie pe o plăcuţă gradată, fie pe un ecran cu ajutorul unui ac. Această categorie cuprinde în mod special: barometrul lui Fortin (cu cuva mobilă), barometrul cu sifon şi cadran reglabil, barometrul de marină cu suspensie cardan.

    În barometrul aneroid, presiunea acţionează pe una sau mai multe cutii de metal ondulat sau pe un tub metalic curbat, cu pereţii subţiri anterior vidaţi. Deformările cutiilor sau ale tubului sunt amplificate şi sunt fie transmise la un ac a cărui extremitate se deplasează pe un cadran gradat, fie sunt transformate într-un semnal electric.

    Se clasifică aici:

1)     Barometrele altimetrice care indică altitudinea de la presiunea atmosferică în sus, dar nu altimetrele (pentru navigaţie aeriană în mod special) care nu indică decât altitudinea în funcţie de această presiune (poziţia 90.14).

2)     Simpiezometrele, tipurile de barometre al căror rezervor  conţine, în locul mercurului, un lichid, cum sunt uleiul, care acţionează asupra unui gaz închis în tub.

   Sunt considerate ca barometre înregistratoare, barometrele concepute după modelul termometrelor cu  înregistrare descrise mai jos sub B.

 

D.- HIGROMETRE, CU ÎNREGISTRARE SAU NU

 

   Higrometrele determină gradul de umiditate al aerului, al altor gaze sau al materialelor solide (starea higrometrică). Principalele tipuri sunt următoarele:

1)     Higrometrele chimice care lucrează prin absorbţia şi cântărirea substanţelor chimice.

2)     Higrometrele cu condensare care utilizează metoda punctului de ceaţă, adică temperatura la care începe condensarea vaporilor de apă.

3)      Higrometrele cu fir de păr, care se bazează pe variaţiile de lungime a unuia sau mai multor fire de păr, sau benzi de materiale plastice în funcţie de faptul că acestea sunt uscate sau umede, firele de păr sau benzile de materiale plastice fiind întinse pe un cadru, lestate printr-o contra-greutate şi înfăşurate pe un scripete a cărui axă poartă un ac care se deplasează pe un cadran. În unele aparate, această mişcare este transformată într-un semnal electric.

 

4)  Higrometrele cu tor pendular, constituite dintr-un tub de sticlă în formă de tor, parţial umplut cu mercur şi închis la una dintre extremităţi printr-o membrană semipermeabilă la vaporii de apă din mediu. Tensiunea acesteia acţionează asupra mercurului şi face să se deplaseze tubul în jurul unui ax solidar cu un ac care se deplasează pe un cadran. În unele aparate, această deplasare este transformată într-un semnal electric.

5) Higrometrele cu benzi metalice, înfăşurate în mod elicoidal şi acoperite cu substanţe care reacţionează la umiditate. Reacţia higroscopică face să varieze lungimea benzilor metalice. Această mişcare este transmisă la un ax fixat la extremitatea benzilor metalice şi care are un ac care se deplasează pe un cadran. În unele aparate, această mişcare este transformată într-un semnal electric.

6)  Higrometrele electrice care funcţionează în mod special pe principiul variaţiei conductivităţii electrice ale sărurilor speciale absorbante (clorura de litiu, de exemplu) sau pe principiul variaţiei capacităţii electrice a unui element potrivit, în funcţie de umiditatea relativă. Aceste instrumente sunt numite măsurători de umiditate şi gradarea lor indică uneori punctul de ceaţă.

   Higroscoapele de fantezie, numite higrometre, care constau în obiecte mai mult sau mai puţin decorative (castele, turnuri etc.) cu personaje care intră sau ies în funcţie de faptul că este timp frumos sau urât, sunt de asemenea clasificate aici. Hârtiile impregnate cu substanţe chimice a căror culoare variază în funcţie de umiditatea atmosferică, se clasifică la poziţia 38.22.

   Higrometrele înregistratoare, care se clasifică la această poziţie sunt asemănătoare cu higrometrele cu păr, dar ele înregistrează variaţiile de umiditate relativă ca şi termografele descrise la paragrafele B de mai sus care înregistrează temperatura.

 

E.- PSIHROMETRE

      Psihrometrele constituie un tip particular de higrometre, ele determină starea higrometrică, dar în funcţie de diferenţa de temperatură dată de cele două termometre din care unul (termometru uscat) înregistrează temperatura aerului şi celălalt (termometru umed) are rezervorul constant umed printr-un material îmbibat cu apă care, prin evaporare, absoarbe căldura.

Psihrometrele electrice au în general termometre cu rezistenţă sau semiconductoare în locul termometrelor care echipează psihrometrele clasice.

*

*   *

 

Ca şi termometrele şi barometrele care au folosinţe diferite, higrometrele şi psihometrele sunt utilizate pentru diferite scopuri: în meteorologie (la observatoare, apartamente etc.) în laboratoare, în industria frigului, în clocitoarele artificiale, pentru condiţionarea aerului (în uzinele textile) etc.

 

APARATE COMBINATE

 

      Aceste aparate sunt uneori combinate între ele şi în această stare se clasifică la această poziţie, cu excepţia cazului în care, datorită adăugării unuia sau a mai multor elemente, ansamblul afectează caracterul instrumentelor sau aparatelor clasificate la poziţii mai specifice (de exemplu la poziţia 90.15 cu titlu de instrumente de meteorologie). Sunt clasificate aici:

1)     Termo-higrometrele şi baro-termo-higrometrele, ca şi actinometrele, care reprezintă o combinaţie a două termometre speciale.

2)     Pagoscoapele, aparate de avertizare asupra apariţiei brumei utilizate în horticultură, formate dintr-o combinaţie a două termometre.

      Radiosondele pentru sondaje aerologice se clasifică la poziţia 90.15 (vezi Nota explicativă corespunzătoare).

 

 

      În ceea ce priveşte combinaţiile de instrumente cum sunt un barometru (sau higrometru) cu un aparat de ceasornicărie, pentru apartamente, sau un termometru cu anemometru, ele se clasifică în conformitate cu dispoziţiile Regulilor generale pentru interpretarea Nomenclaturii.

 

PĂRŢI ŞI ACCESORII

 

      Sub rezerva dispoziţiilor de la Notele 1 şi 2 de la acest Capitol (vezi Consideraţiile generale de mai sus), părţile şi accesoriile instrumentelor de la această poziţie se clasifică aici; este cazul cadranelor, acelor, carcaselor, planşelor sau regletelor gradate.

 

NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA COMBINATĂ

 

 

9025.11.10

până la

9025.11.99

Cu lichid, cu citire directă

Termometrele denumite „ cu citire directă” sunt termometrele în care temperatura este indicată pe o scară prin nivelul atins de lichidul termometric.

 

 

SUS