90.31- INSTRUMENTE, APARATE ŞI MAŞINI DE MĂSURĂ SAU DE CONTROL, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE ÎN ALTĂ PARTE ÎN ACEST CAPITOL; PROIECTOARE DE PROFILE (+).

9031.10 - Maşini de echilibrat piese mecanice

9031.20 - Bancuri de probă

9031.30 - Proiectoare de profile

- Alte instrumente şi aparate optice

9031.41 - - Pentru controlul discurilor sau dispozitivelor cu semiconductori sau pentru controlul măştilor sau reticulelor utilizate în fabricarea dispozitivelor cu semiconductori

9031.49 - - Altele

9031.80 - Alte instrumente, aparate şi maşini

9031.90 - Părţi şi accesorii

NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT

În afara proiectoarelor de profile, poziţia cuprinde instrumentele, aparatele şi maşinile de măsură sau control, optice sau nu, neconstituind instrumente, aparate, sau maşini cuprinse mai specific la poziţiile 90.01 la 90.12 sau la 90.15 la 90.30, ca în cazul:

a) Instrumentelor de astronomie (poziţia 90.05).

b) Microscoapelor (poziţiile 90.11 sau 90.12).

c) Instrumentelor şi aparatelor de geodezie, de topografie sau de realizat fotograme (poziţia 90.15).

d) Instrumentelor de măsură a lungimilor, cu folosire manuală (poziţia 90.17).

e) Instrumentelor şi aparatelor de medicină, de chirurgie etc. de la poziţia 90.18.

f) Maşinilor şi aparatelor pentru încercarea proprietăţilor mecanice ale materialelor (poziţia 90.24).

g) Instrumentelor şi aparatelor pentru măsurarea sau controlul lichidelor şi a altor aparate de la poziţia 90.26.

h) Instrumentelor şi aparatelor pentru măsurarea sau controlul mărimilor electrice, instrumentelor şi aparatelor pentru măsurarea sau detectarea radiaţiilor ionizante, de la poziţia 90.30.

ij) Instrumentelor şi aparatelor pentru reglarea sau controlul automatic de la poziţia 90.32.

I.- INSTRUMENTE, APARATE ŞI MAŞINI

DE MĂSURĂ SAU CONTROL

A)

Se pot enumera:

1) Maşinile de echilibrat (dinamic, static sau cu dispozitive electronice) piesele mecanice rotative (induşi, rotoare, vilbrochene, elice, arbori, roţi, volanţi etc.

Pe maşinile de echilibrat dinamic piesele de echilibrat sunt, în general, corpuri de rotaţie, puse în rotaţie pe paliere sau între două vârfuri, măsurarea pendularităţii efectuându-se mecanic (trasarea diagramelor pe o placă de înregistrare, principiul balanţei cu resorturi etc.).

Pe maşinile de echilibrat static, echilibrarea se face supunând piesele mecanice la o mişcare de basculare, pendularea fiind măsurată pe o scală sau pe un disc gradat. Ele diferă de maşinile de echilibrat dinamic prin aceea că piesa de echilibrat nu este supusă unei mişcări de rotaţie.

Pendulările se compensează fie cu ajutorul contragreutăţilor, fie prin îndepărtarea materialului.

Pe maşinile care au un dispozitiv electronic de echilibrare, vibraţiile de pendulare sunt detectate cu un dispozitiv (vibrosondă) şi amplificate.

Maşinile de echilibrat care încorporează o maşină-unealtă (o bormaşină, de exemplu) destinată în exclusivitate pentru eliminarea pendulărilor, rămân cuprinse în această poziţie.

2) Bancurile de încercare pentru motoare, generatoare electrice, pompe, indicatoare de viteză sau tahometre etc. având un batiu şi un aparat de măsură sau control.

3) Aparatele folosite în laborator pentru încercările carburanţilor, special pentru determinarea cifrei octanice a benzinelor sau a indicelui cetanic al uleiurilor pentru motoarele diesel; aceste aparate constau în esenţă dintr-un ansamblu omogen care cuprinde în funcţie de caz un motor cu aprindere prin scânteie sau prin compresie însoţit de un dinam, un generator pentru alimentarea aprinderii, rezistenţe încălzitoare, aparate de măsură (termometre, manometre, voltmetre, ampermetre etc.) etc.

4) Aparate de reglare a motoarelor de automobile (uneori numite sincroscoape) care permit controlul tuturor tipurilor de organe de aprindere (bobine, bujii, condensatoare, acumulatoare etc.), reglarea carburaţiei cu ajutorul unui analizor de gaze de eşapament şi măsurarea compresiei în fiecare dintre cilindri.

5) Planimetrele, pentru măsurarea suprafeţei figurilor plane (planuri, diagrame, piei etc.) în care un trasor solidar cu un contor urmează conturul suprafeţei.

Integratoarele, analizoarele armonice şi alte aparate sunt bazate pe principiul planimetrelor şi pot să efectueze alte măsurători (volume, momente de inerţie etc.).

6) Aparatele numite "conformatoare", utilizate de către pălărieri pentru a determina prin perforarea unei foi de hârtie, conturul exact al capului.

7) Comparatoarele cu cadran, opritoarele micrometrice, captatoarele electronice, optoelectronice, pneumatice sau altele, codificatoarele unghiulare, autonome sau nu, ca şi orice dispozitiv sau instrument de măsurare a lungimilor, unghiurilor sau altor mărimi geometrice care utilizează aceşti captatori. Rămân de asemenea clasificaţi aici comparatorii înregistratori şi comparatorii prevăzuţi cu un dispozitiv mecanic pentru a aduce piesele fabricate în serie în contact cu palpatorul şi pentru a elimina piesele defectuoase.

Poziţia exclude comparatoarele cu cadran utilizate manual şi care sunt descrise în rubrica 4) de la partea D) a Notei explicative de la poziţia 90.17 (vezi excluderea d) de mai sus).

8) Coloanele de măsurare care folosesc pentru controlul echerelor de precizie pentru controlul înălţimilor sau pentru alte operaţii de control al fabricaţiei.

9) Barele-sinus şi mesele înclinabile cu bare-sinus pentru verificarea unghiurilor.

10) Nivelele cu bulă de aer, utilizate în multiple profesii, inclusiv nivelele micrometrice (nivele cu apă cu micrometru montat), nivelele cu cadru (cadru metalic care are două nivele încrucişate în acelaşi plan) utilizate în construcţia de maşini şi nivelele cu lichid bazate pe principiul vaselor comunicante.

Nivelele speciale pentru parcelare sau nivelare se clasifică la poziţia 90.15.

11) Clinometrele (cu ace, cu reticulă, rigle clinometrice, clinoraportoare) care permit controlul nivelului faţă de orizontală sau să se măsoare înclinaţiile de suprafaţă.

Instrumentele numite clinometre care folosesc la relevarea înălţimii poziţiilor, se clasifică la poziţia 90.15.

12) Firele cu plumb.

13) Sferometrele, pentru măsurarea curburii suprafeţelor sferice (lentile, oglinzi, lentile de ochelari etc.) care cuprind în esenţă un soclu cu trei puncte care formează vârfurile unui triunghi echilateral, o riglă gradată şi un şurub micrometric cu palpator; unele tipuri de sferometre au un cadran pentru citirea directă.

14) Etaloanele, calibrele de control.

15) Montajele multidimensionale, inclusiv maşinile de măsurat în coordonate (MMC) utilizate pentru a proceda, fie manual, fie mecanic, la verificări dimensionale pe diferite componente sau părţi de maşini.

16) Aparatele de centrat lentile de ochelari, utilizate de către opticieni şi care constau dintr-un batiu ce conţine un dipozitiv port-lentilă, o ţintă rotativă, un dispozitiv de vizare şi un dispozitiv marcator.

17) Bancurile micrometrice, bazate pe principiul micrometrului şi care au o păpuşă fixă cu indicator de contact şi o păpuşă mobilă cu şurub micrometric.

18) Aparatele pentru detectarea sau măsurarea vibraţiilor, alungirilor, trepidaţiilor sau acceleraţiilor (pentru, maşini, poduri, baraje hidraulice etc.).

19) Aparatele pentru controlul materialelor textile, cum sunt vârtelniţele de titrare, permiţând să se obţină o lungime a firului sau a fibrei determinate, cu regulator de tensiune, contor şi sonerie, torsiometrele şi torsiografele pentru a determina răsucirea firelor, tensiometrele pentru a măsura tensiunea la care sunt supuse firele pe maşinile textile (urzire, canetare, filatură etc.) şi aparatele pentru a controla regularitatea firelor prin înfăşurarea pe un tambur sau o placă, adesea cu dispozitiv de reglare a pasului între fire.

20) Rugozimetrele şi aparatele asemănătoare pentru controlul stării suprafeţelor.

În aparatele mecanice sau pneumatice, controlul este efectuat cu ajutorul unui vârf de contact sau a unor jeturi de aer comprimat.

Aparatele electrice sunt bazate pe principiul după care rugozitatea unei suprafeţe este tradusă într-o tensiune electrică printr-un captator prevăzut cu un safir sau cu un diamant care urmează exact asperităţile acestei suprafeţe. Mişcările captatorului în plan vertical sunt utilizate pentru a genera o tensiune electrică prin intermediul unui cristal piezo-electric, sau, indirect, făcându-le să acţioneze pe un condensator sau o bobină de autoinductanţă, a cărui valoare variază în funcţie de aceste mişcări. Tensiunea electrică obţinută în felul acesta este apoi amplificată şi măsurată. Comparând indicaţiile obţinute cu cele date de etaloanele de rugozitate (plăci metalice de format redus) se obţine o valoare a rugozităţii suprafeţei studiate.

21) Maşinile de controlat angrenajele care utilizează, un dispozitiv amplificator cu manetă pentru controlul formei profilelor, diametrului de angrenare, spaţiului dintre dinţi, a razei de acţiune a contactului etc. (angrenaje drepte şi conice), a pasului etc. (pe angrenajele elicoidale şi cu şurub fără sfârşit).

22) Instrumentele pentru măsurarea contracţiei datorate coacerii pe epruvete speciale de argilă etc., care sunt scoase dintr-un cuptor de ceramică în timpul coacerii, în vederea determinării comportării acestei coaceri. Aceste instrumente sunt asemănătoare calibrelor, dar sunt gradate în unităţi arbitrare.

23) Aparatele pentru măsurarea suprafeţelor neregulate (de exemplu piei) prin metoda fotoelectrică (diferenţa de curent debitat de o celulă fotoelectrică în funcţie de cât este sau nu acoperită o suprafaţă opacă de măsurat de o placă de sticlă luminată uniform).

24) Aparatele de măsurat diametrul firelor prin metoda fotoelectrică descrisă la alineatul 23).

25) Aparatele pentru măsurarea continuă a grosimii foiţelor sau tablelor în laminoare.

26) Aparatele cu ecou pentru a aprecia, prin sondare în masă, grosimea sau adâncimea obiectelor sau materialelor la care este accesibilă numai o singură latură.

27) Aparatele pentru detectarea faliilor, fisurilor sau altor defecte în materiale (bare, tuburi, profile, piese prelucrate cum sunt şuruburile, acele), prin observarea unei imagini catodice care rezultă din diferenţele de caracteristici magnetice, sau prin măsurarea directă, pe cadranul gradat, al diferenţelor de permeabilitate, sau bazate pe folosirea ultrasunetelor. Sunt clasificate aici aparatele cu ultrasunete pentru examenul, cercetarea acustică a sudurilor, bazate în general pe principiul după care orice discontinuitate în mediul de propagare a ultrasunetelor (în cazul particular, sudura) se traduce printr-o reflexie a fasciculului, reflexie care permite măsurarea fie în funcţie de energia transmisă sau reflectată, fie în funcţie de timpul parcurs (ecou) al undei reflectate; poate să existe înregistrare sau observare a unei imagini catodice.

28) Instrumentele şi aparatele speciale pentru controlul pieselor de ceasuri în timpul montării şi reglarea ceasurilor terminate. Printre aceste aparate, se pot menţiona:

l°) Spirametrele pentru controlul balansierului-spiral.

2°) Amplitudimetrele pentru controlul amplitudinii oscilaţiilor balansierului cu ajutorul unei celule fotoelectrice care primeşte un fascicul luminos tăiat de către balansier.

3°) Oscilometrele sau înregistratoarele de abatere, pentru controlul general al mişcării, în care fiecare tic şi fiecare tac al mişcării instalate la un microfon produc o tensiune care, amplificată, este aplicată la doi electrozi din care unul este un disc mobil prevăzut cu vârfuri destinate să perforeze o bandă de hârtie.

4°) Amplitudiscoapele pentru controlul final al ceasului, bazate pe acelaşi principiu ca şi aparatele precedente (tic-tac-ul ceasului instalat la un microfon), dar care pot să aibe un oscilograf catodic.

29) Aparatele pentru măsurarea contracţiilor, eforturilor, deformărilor etc. la care sunt supuse materialele la care se aplică tensiuni sau presiuni variabile. Aceste aparate sunt bazate pe principiul:

l°) Variaţiei rezistenţei unui fir întins între membrana sensibilă a distributorului şi suport (distributoarele sau manometrele cu fir). Rezistenţele electrice denumite "mărci tensiometrice " se clasifică la poziţia 85.33.

2°) Sau variaţiei capacităţii electrice, a fluctuaţiilor unei membrane plate (sau pastile) a cărei feţe constituie armături cu o capacitate care informează prin abaterile presiunii aplicate materialelor, abateri care pot să fie citite pe un oscilograf.

3°) Sau oscilaţiilor, tensiunilor electrice care sunt produse de cristalele piezo-electrice, de cuarţ sau materiale similare.

Se clasifică aici dinamometrele, care permit să se măsoare eforturile de comprimare sau la tracţiune în prese hidraulice, laminoare, maşini de încercări etc. şi eventual, să se cântărească (avioanele în mod special). Sunt constituite în mod obişnuit dintr-un corp metalic deformabil (cilindru, inel etc.) pe care acţionează presiunea sau tracţiunea şi un aparat de măsură, gradat în unităţi de greutate, care înregistrează deformarea.

Dinamometrele pentru încercările materialelor (textile, hârtie etc.) sunt clasificate la poziţia 90.24.

30) Celulele cu dispozitiv electric care transformă variaţiile de forţă (inclusiv de greutate) care le sunt aplicate în variaţii proporţionale ale tensiunii electrice. Aceste variaţii ale tensiunii electrice sunt în general detectate prin instrumente de măsură, de control, de cântărire etc., care le traduc în mărimea căutată.

₃₁₎ Cronografele şi cronoscoapele electronice care permit măsurarea duratei unui contact, şi constituite dintr-un voltmetru de debit mic şi dintr-un condensator care, în timpul contactului, se încarcă printr-o rezistenţă puternică

B)

Poziţia cuprinde aparatele şi instrumentele optice de măsură sau de control, cum sunt:

1) Comparatoarele numite "optice", cu ocular sau cu scală gradată, care permit să se controleze o cotă de prelucrare faţă de o piesă-etalon şi în care mişcarea palpatorului este amplificată cu ajutorul unui dispozitiv optic (principiul oglinzii rotative).

2) Bancurile comparatoare de alungire, de lungimi, de suprafeţe etc. cu batiu, sanie, şi două microscoape micrometrice montate.

3) Bancurile de măsurare pentru piesele de dimensiuni mari, calibrele de filetare, frezele de tăiat angrenajele, arborii filetaţi de strunguri, antretoazele etc. cu batiu, microscoapele de observare, două microscoape micrometrice de măsură şi un dispozitiv de proiecţie.

4) Interferometrele pentru controlul planeităţii suprafeţelor bazate pe fenomenul interferenţelor luminoase şi care cuprind un etalon-plan optic şi lunete cu reticule micrometrice care să permită să se măsoare franjele de interferenţă. Calele-etalon optice se clasifică la poziţia 90.01 şi interferometrele cu utilizări de laborator la poziţia 90.27.

5) Surfascoapele (numite şi portmetre) pentru a stabili starea suprafeţelor cu ajutorul unei prisme şi a unei lunete.

6) Aparatele cu palpator diferenţial cu impulsuri rapide şi lunete de observaţie, pentru înregistrarea fotografică şi măsurarea profilelor sau starea suprafeţelor.

7) Lunetele de aliniere, utilizate pentru controalele de rectiliniaritate a bancurilor sau a glisierelor maşinilor, pentru măsurările construcţiilor metalice etc., care funcţionează prin colimare sau autocolimare şi care cuprind o lunetă şi un colimator sau o oglindă.

8) Riglele optice, pentru măsurarea defectelor de planeitate prin mărirea denivelării şi constituite dintr-o riglă crestată care are la fiecare extremitate un sistem optic cu prisme şi lentile, şi o lunetă-palpator micrometric.

9) Cititorii micrometrici, pentru a controla deplasările mesei maşinii-unelte şi care are un dispozitiv micrometric pentru citirea diviziunilor milimetrice ale riglelor gradate.

10) Goniometrele optice, pentru controlul unghiului de fugă, şi care au, fie un dispozitiv optic cu lentilă şi oglinzi şi un cadran pentru citirea unghiului de incidenţă, fie un sistem cu oglinzi convergente şi un ocular înclinabil.

11) Focometrele, pentru a efectua măsurătorile lentilelor de ochelari.

Aparatele şi instrumentele mai sus menţionate se clasifică la această poziţie, chiar dacă sunt realizate pentru a fi montate pe maşini.

Sunt clasificate la poziţia 84.66, dispozitivele pentru punerea la loc a pieselor de prelucrat sau a sculei pe maşinile unelte, care au elemente optice pentru citirea scărilor, vernierelor etc. în timpul operaţiei (de exemplu: divizoare numite optice, mese port-piese cu cititoare optice de reglare).

II.- PROIECTOARE DE PROFILE

Proiectoarele de profile, utilizate pentru controlul formei sau a dimensiunilor elementelor foarte variate (produse de decupaj, angrenaje şi pinioane de mecanică fină, şuruburi, filete, piepteni de filetat etc.) sau pentru examenul suprafeţelor. La majoritatea aparatelor de această categorie, un fascicol luminos care este emis de la o lampă este concentrat printr-un condensator înainte de a cădea pe obiectul de examinat aşezat pe o platină. Piesa se decupează în profil în fasciculul astfel format, care este supus la mai multe reflexii înainte de a fi retrimis, printr-un joc de prisme, pe ecranul de observare încorporat la aparat. Dintre aceste aparate unele sunt echipate cu o platină intermediară care conţine o piesă etalon.

PĂRŢI ŞI ACCESORII

Sub rezerva dispoziţiilor de la Notele 1 şi 2 de la acest Capitol (vezi Consideraţiile generale de mai sus) această poziţie cuprinde, părţile şi accesoriile de la maşinile, aparatele sau instrumentele descrise mai sus, în măsura în care ele sunt net recognoscibile ca atare, de exemplu: braţele de planimetre, suporturile şi mesele de control pentru comparatoare.

°

° °

Note explicative de subpoziţii.

Subpoziţia 9031.49.

Această subpoziţie cuprinde nu numai instrumentele şi aparatele care uşurează direct sau ameliorează vederea umană, dar şi alte instrumente şi aparate care funcţionează cu ajutorul elementelor sau procedeelor optice.

NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA COMBINATĂ

9031.20.00	Bancuri de încercări Bancurile de încercări pentru controlul pompelor de injecţie ale motoarelor diesel au ca principale componente, fixate pe acelaşi batiu, un motor electric şi un dispozitiv ce conţine injectoare şi ţevi din sticlă gradată pentru controlul debitului elementelor pompei de injecţie; pot fi, de asemenea, echipate cu un aparat auxiliar (stroboscop) ce permite controlul momentului exact de injecţie a carburantului.
9031.80.32 şi 9031.80.34	Pentru măsurarea sau controlul mărimilor geometrice Mărimile geometrice sunt, de exemplu: lungimea, distanţa, diametrul, raza, curbura, unghiul, panta, volumul, rugozitatea unei suprafeţe. Nu se clasifică la acest cod interferometrele pentru controlul planeităţii suprafeţelor folosite în laboratoare (9027.50.00)
9031.80.91	Pentru măsurarea sau controlul mărimilor geometrice Vezi Notele explicative de la codurile 9031.80.32 şi 9031.80.34. Se clasifică la acest cod nivela cu bulă de aer.

SUS