91.14 - ALTE
FURNITURI DE CEASORNICĂRIE.
9114.10 - Resorturi, inclusiv
spirale
9114.20 - Rubine
9114.30 - Cadrane
9114.40 - Platine şi
punţi
9114.90 – Altele
NOTE
EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT
Poziţia cuprinde toate părţile aparatelor de ceasornicărie de la acest Capitol, cu excepţia:
a) Părţilor şi furniturilor
vizate la Nota 1 de la acest Capitol, cum ar fi:
1) Greutăţile
de ceasornicărie, sticlele de ceasornicărie, lanţurile de
ceasuri, bilele de rulmenţi (pentru ceasuri cu remontare automată, de
exemplu) şi rulmenţii cu bile.
2) Părţile şi furniturile de folosire generală în sensul Notei 2 de la Secţiunea XV, cum ar fi şuruburile (de punţi, de coroană, de cadran, de roată, de clichet, de croşet, de basculă, de agăţător etc.), ştifturi, lanţuri, cifre pentru cadrane (de ceasuri, de pendule etc.), din metale comune (Secţiunea XV) ca şi articolele asemănătoare din material plastic (Capitolul 39) sau din metal preţios sau placate sau suflate cu metal preţios (în general de la poziţia 71.15).
Aceste articole urmează regimul lor propriu. Cu toate acestea, resorturile de ceasornicărie (resorturi motoare, spirale etc.) rămân cuprinse în această poziţie.
b) Părţile reluate în mod expres în
alte poziţii de la acest Capitol, cum ar fi mecanismele complete şi
asamblate de la poziţiile 91.08 sau 91.09, şabloane, eboşe şi mecanisme incomplete, de
la poziţia 91.10, cutiile,
coliviile şi cutiile de protecţie de la poziţiile 91.11 sau
91.12 şi
brăţările de la poziţia
91.13.
Sub rezerva dispoziţiilor paragrafelor a) sau b) de mai sus, piesele susceptibile de a fi utilizate în acelaşi timp în ceasornicărie şi pentru alte utilizări, în mod special în calculatoare, jucării şi instrumente de măsură sau de precizie (resorturi, mecanisme cu roţi, pietre, ace etc.) sunt clasificate în această poziţie. Din contră, nu sunt clasificate la aceasta piesele care nu sunt tipic de domeniul ceasornicăriei, cum ar fi cele care echipează unele aparate de la poziţiile 91.06 sau 91.07 (de exemplu, dispozitive imprimante ale ceasornicelor de pontare, totalizatoare etc.).
Eboşele urmează în principiu acelaşi regim ca şi piesele finisate. Cu toate acestea, piesele brute pentru debitare, ca şi piesele ştanţate (pentru platine şi punţi, de exemplu), fără găuri sau crestături, care nu sunt posibil de recunoscut ca piese de ceasornicărie, sunt clasificate în poziţiile aferente materiei constitutive.
Furniturile de ceasornicărie pot să fie brute, lustruite, nichelate, rodiate, argintate, aurite, lăcuite etc. sau cu pietre.
Ţinând cont de cele de mai sus, principalele furnituri de ceasornicărie clasificate la această poziţie sunt următoarele:
A.- PIESELE DE MECANISME DE CEASURI
(indiferent de complexitatea sistemului)
Printre acestea, se pot enumera:
1) Colivia: platină, platine suplimentare, eventual, punte pentru caseta arcului, roată centrală sau mijlocie, roată secundar, coroane, punte de balansier, de dispozitivul care transmite impulsurile, roată de transmisie etc.
2) Organul-motor: arc de casetă sau arc motor, părţi ale casetei arcului (tambur, capac, arbore) clichet sau greutăţi, arc de clichet sau pentru greutăţi.
3) Angrenajul: roată centrală sau mijlocie, roată secundar, coroane, roată de transmisie, roţi şi pinioane intermediare.
4) Mecanism de ceasornic (angrenajul de sub cadran): pinionul şi roata minutarului, pinionul şi roata secundar , roata orară.
5) Dispozitivul care transmite impulsurile (cu ancoră, ştift, cilindru, declanşator etc.): roată şi pinion de dispozitivul care transmite impulsurile, ancora, tijă de ancoră, plăci, manete, ştift de platou balansier (elipsă), cilindru.
6) Regulator: balansier, ax de balansier, spiral (plat, cotit sau Bréguet, cilindric), piton, diapazon, virolă, compasul de reglare al spiralului, port-rubin pentru balansier, cheie şi arc de compas, placă de contra-pivot, inclusiv piesele speciale pentru dispozitive antişoc.
7) Mecanismul de remontoar şi punere la oră: coroană, tijă şi pinion de remontoar, pinion alunecător al remontoarului, dispozitive de transmisie, clichet de coroană, miez de coroană, basculă, pârghie de punere la oră, arcuri de pârghie şi de basculă.
8) Părţile de mecanisme electronice: circuite pentru ceasuri formate, de exemplu, dintr-un suport izolant pe care sunt imprimate conexiunile şi dispuse componentele discrete obţinute altfel decât prin imprimare (de exemplu, bobine, condensatori, rezistenţe, diode şi tranzistori) ca şi, eventual un circuit integrat.
9) Port-eşapamentele, care cuprind platina, punţile, dispozitivul care transmite impulsurile, balansierul - spiral şi compasul de reglare a spiralului unui mecanism de ceasornic cu sau fără mecanism cu roţi dinţate, rămân cuprinse în această poziţie, indiferent că sunt sau nu asamblate (brute) sau terminate, adică montate (în stare de funcţionare, cu dispozitivul care transmite impulsurile reglat).
Port-eşapamentele montate sunt destinate adesea să fie încorporate în aparatele cu mecanism de ceasornic (aparate înregistratoare, întrerupătoare orare, ceasornice de comutare etc.) uneori la pendule, pendule mici sau ceasuri deşteptătoare.
B.- PIESE DE MECANISME DE CEASURI
DEŞTEPTĂTOARE, PENDULE MICI,
PENDULE,
CEASURI ŞI ALTE APARATE DE CEASORNICĂRIE
Un număr mare de piese constitutive ale acestor mecanisme sunt în principiu analoge cu cele ale mecanismelor de ceasornic, dar sunt de dimensiuni mai mari.
Printre piesele caracteristice ale mecanismelor de pendule sau de ceasuri, se află: tamburii pentru greutăţi, pendulele, inclusiv pendulele compensatoare (cu mercur, cu tijă de invar etc.), furcile, vergelele, roţile cu vergea, dispozitivele care transmite impulsurile cu recul sau cu roată de întâlnire, de repaus (al lui Graham) etc., cheile de remontare independente, şi cele ale ceasurilor deşteptătoare sau ale pendulelor mici, cheile fixe de remontare şi butoanele de punere la oră.
C.- PIESE DE SONERII
1) Sonerie de ceas deşteptător: proeminenţă, placă cu crestătură, roată de declanşare cu dulie, roată de regulator a soneriei, axul indicelui, ancoră, ciocan de sonerie etc.
2) Sonerie de ceasuri, de pendule sau de pendule mici (cu roata care împarte orele, cu sector dinţat etc.): tambur sau caseta arcului, roată secundar ce înregistrează durata, roata care împarte orele, roata cu ştift de pană, roata de totaluri, roata de întârziere, volant, declanşatoare, pârghii, cremaliere, melc, ciocan, timpan, dispozitiv de prindere, arbore de oprire, roata de volant, bara, virgula, sector dinţat, clopot, gong, mecanism cu muzică etc.
D.- PIETRE PREŢIOASE
ŞI SEMIPREŢIOASE PENTRU CEASORNICĂRIE
Nu sunt clasificate aici decât pietrele preţioase şi semipreţioase prelucrate, adică turnate, tăiate, lustruite, găurite, goale în interior etc., sau montate (într-un inel de fixare sau într-un şurub). Pietrele brute sau doar tăiate sunt clasificate la Capitolul 71. Pietrele de ceasornicărie sunt în general de dimensiuni foarte mici; diametrul lor depăşeşte rar 2 mm şi grosimea lor 0,5 mm.
Principalele pietre utilizate în ceasornicărie sunt rubinul, safirul şi granatul (naturale sau sintetice), uneori diamantul. În ceasornicăria de calitate se utilizează uneori ştrasul sau se înlocuiesc pietrele prin capsule din metal.
Pietrele poartă numele suporturilor mobile pe care stau. În felul acesta se deosebesc pietrele de roată centrală sau de roată mijlocie, pentru roata secundarului, de coroană, de roată de dispozitivele care transmite impulsurile, de ancoră, de balansier etc. Lagărul unui pivot cilindric este realizat dintr-o piatră găurită sau dintr-o piatră găurită şi o piatră plină (contra-pivot). Există lagăre formate din pietre cu cavitate conică.
În afara pietrelor rotunde care se folosesc ca lagăre, aparatele de ceasornicărie cu dispozitivele care transmite impulsurile cu ancoră mai au, în general, trei pietre: două rubine sau ridicătoare de ancoră (pietre tăiate cu faţetă oblică, care sunt fixate la extremităţile ancorei) şi un ştift de platou sau elipsă (rubin-piatră în general de secţiune semirotundă sau triunghiulară destinată plăcii de ancoră.
Montarea pietrelor se efectuează prin sertizare.
E.- CADRANE
Cadranele au în general diviziuni sau cifre pentru indicarea orelor, a minutelor sau a secundelor. Ele pot fi plate sau bombate şi sunt cel mai adesea de alamă argintată, aurită, vopsită, oxidată sau altfel acoperită, de aramă emailată, de aur sau de argint, uneori de hârtie, de sticlă, de ceramică sau de material plastic. Cifrele şi inscripţiile sunt transpuse prin diferite procedee (imprimare, vopsire, ştanţare, aplicare etc.).Cadranele pot să aibă cifre sau indicatori luminoşi.
Cadranele sunt fixate la platină (sau eventual la platina suplimentară, numită port-cadran) prin şuruburi, picioare sau printr-un cerc metalic exterior.
F.- ACE
INDICATOARE
Sunt indicatoarele orare, minutare şi secundare. Sunt clasificate la această poziţie acele speciale pentru cronografie (acul de cronograf, contor, compensare automată a cursei) şi acele pentru sonerii de ceasuri deşteptătoare etc. Acele (plate sau bombate), se fac din oţel, din alamă sau din aramă, adesea lustruit, albăstrit, oxidat, nichelat, cromat, argintat, aurit sau placat, uneori din aur sau din os. Acele luminoase au deschizături umplute cu o compoziţie pe bază de săruri radioactive (radiotoriu, mezotoriu etc.). Există un foarte mare număr de modele de ace, al căror stil se asortează cu cel al cadranului.
____________
NOTE EXPLICATIVE LA
NOMENCLATURA COMBINATĂ
9114.10.00 |
Resorturi, inclusiv spirale Se
clasifică la acest cod toate arcurile utilizate în mecanismul
ceasurilor. De
exemplu, în afară de resortul-motor şi spirale se pot
menţiona: 1. roata minutarului; 2. arcul de readucere; 3. roata cu piedică, arcul spiral, arcul
de tracţiune şi arcul transversal etc. Nu
se clasifică la acest cod arcurile pentru carcase şi cutii ce
constituie furnituri de uz general în sensul Notei 2 de la Secţiunea XV. Resortul-motor montat în
casetă se clasifică la codul 9114.90.00. |
9114.90.00 |
Altele Se clasifică la acest cod: 1.
montajele de piese
electrice sau electronice ce constituie o parte recunoscută a unui
aparat de orologerie, de exemplu o sonerie electronică; 2.
articolele cunoscute sub
denumirea de „balansier cu şurub” sau
„şurub crapodin”; 3.
calele, în general din
material plastic, plasate între mecanismul ceasului şi carcasă; 4.
oscilatoarele cu
cuarţ pentru ceasuri (cutii de rezonanţă cu cuarţ
conectate la un circuit electronic pentru menţinerea oscilaţiilor). |