28.33 - SULFAŢI; ALAUNI; PERSULFAŢI.

- Sulfaţi de sodiu:

2833.11- - Sulfat de disodiu

2833.19 - - Altele

- Alţi sulfaţi:

2833.21- - De magneziu

2833.22 - - De aluminiu

2833.23 - - De crom

2833.24 - - De nichel

2833.25 - - De cupru

2833.26 - - De zinc

2833.27 - - De bariu

2833.29 - - Altele

2833.30 - Alauni

2833.40 – Persulfaţi

NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT

A.- SULFAŢI

Sunt clasificaţi aici sulfaţii, sărurile metalice ale acidului sulfuric (H₂SO₄) de la poziţia 28.07, cu excepţiile menţionate în introducerea acestui subcapitol şi cu excluderea printre altele a sulfatului de amoniu care, chiar pur, se clasifică la poziţia 31.02 sau 31.05 şi a sulfatului de potasiu care, chiar pur, se clasifică la poziţia 31.04 sau 31.05.

1) Sulfaţii de sodiu:

a) Sulfatul de disodiu (sulfat neutru) (Na₂SO₄). Se prezintă în stare anhidră sau hidratată sub formă de praf sau de cristale transparente mari, eflorescente în aer şi care se dizolvă în apă provocând scăderea temperaturii. În stare hidratată (Na₂SO₄.10H₂O), este denumit sare Glauber. Aici se clasifică şi anumite forme impure de sulfat de disodiu (grad de puritate 90 până la 99 %), obţinute în general ca subproduse de la fabricarea a diferite materiale. Sulfatul de disodiu este utilizat ca adjuvant în vopsitorie, în sticlărie ca fondant pentru obţinerea amestecurilor vitrifiabile (fabricarea sticlei pentru butelii, a cristalului, a sticlei optice); în tăbăcărie pentru conservarea pieilor; în papetărie (prepararea anumitor paste chimice de lemn); în industria textilă ca material de încărcare pentru apretarea ţesăturilor; în medicină ca purgativ etc.

Poziţia nu cuprinde sulfaţii naturali de sodiu (glauberitul, polihalitul, bloeditul, reusinul, astrakanitul) (poziţia 25.30).

b) Hidrogenosulfatul (sulfat acid) (NaHSO₄). Sare care este un reziduu de la fabricaţia acidului clorhidric. Se prezintă în mase albe topite, delicvescente. Înlocuitor al acidului sulfuric, este utilizat în special pentru decaparea metalelor, pentru regenerarea cauciucului, în metalurgia stibiului sau a tantalului, ca erbicid.

c) Disulfatul (pirosulfat de sodiu) (Na₂S₂O₇).

2) Sulfatul de magneziu. Sulfatul artificial de magneziu cuprins aici (sarea de Epsom sau Sedlitz) (MgSO₄.7H₂O) este obţinut prin purificarea kiseritului sau prin acţiunea acidului sulfuric asupra dolomitei. Cristale incolore, uşor eflorescente la aer, solubile în apă. Utilizat ca material de încărcare la apretarea textilelor, în tăbăcărie, ca ignifug sau ca purgativ.

Poziţia nu cuprinde sulfatul natural de magneziu (kiserit) (poziţia 25.30).

3) Sulfatul de aluminiu (Al₂(SO₄)₃). Această sare provine de la tratarea cu acid sulfuric a bauxitei, purificată sau nu, sau a diferiţilor aluminosilicaţi naturali; impurităţile constau mai ales din compuşii de fier. În stare hidratată (cu 18H₂O), se prezintă sub forma unor cristale albe, solubile în apă şi care, funcţie de concentraţia soluţiei utilizate, sunt, fie friabile şi susceptibile de a fi crestate cu unghia, fie dure şi casante; sub acţiunea căldurii se topesc în apa lor de cristalizare dând în final sulfatul anhidru. Este utilizat în vopsitorie ca mordant, în tăbăcărie pentru conservarea pieilor sau pentru tanarea cu alaun (argăsire), în industria hârtiei pentru încleierea pastelor, în industria coloranţilor pentru obţinerea lacurilor, pentru fabricarea albastrului de metilen sau a altor coloranţi tiazinici. Utilizat şi la limpezirea seurilor, la epurarea apelor industriale, în extinctoarele de incendiu etc.

Aici se clasifică şi sulfatul bazic de aluminiu, utilizat în vopsitorie.

4) Sulfaţii de crom. Cel mai cunoscut dintre aceşti sulfaţi este sulfatul cromic (Cr₂(SO₄)₃), preparat pornind de la azotat şi acid sulfuric. Praf cristalin, violet sau verde sau în soluţii apoase. Este folosit ca mordant în vopsitorie (mordansarea cu crom) sau în tăbăcărie (tăbăcăria cu crom). Pentru aceasta din urmă utilizare, se folosesc în principal soluţii puţin stabile de sulfaţi bazici de crom, derivaţi fie din sulfatul cromic, fie din sulfatul cromos (CrSO₄), care sunt şi ei clasificaţi aici.

5) Sulfaţii de nichel. Cel mai cunoscut dintre aceşti sulfaţi este sulfatul de nichel (NiSO₄). Cristale galbene în stare anhidră şi cristale verzi-smarald (cu 7H₂O) sau albăstrui (cu 6H₂O) în stare hidratată; este solubil în apă. Se foloseşte la nichelarea electrolitică, în vopsitorie ca mordant, la fabricarea măştilor de gaz sau în calitate de catalizator în anumite sinteze.

6) Sulfaţii de cupru.

a) Sulfatul cupros (Cu₂SO₄). Această sare este un catalizator utilizat la prepararea alcoolului etilic de sinteză.

b) Sulfatul cupric (CuSO₄.5H₂O). Este un subprodus al rafinării electrolitice a cuprului; se obţine şi tratând deşeurile de cupru cu acid sulfuric diluat. Se prezintă în cristale sau în praf cristalin de culoare albastră, este solubil în apă. Se transformă prin calcinare în sulfat anhidru alb, foarte avid de apă. Este utilizat ca fungicid în agricultură (vezi Nota explicativă de la poziţia 38.08) pentru tratarea grâului şi pentru prepararea soluţiilor anticriptogamice, la prepararea oxidului cupros sau a culorilor minerale de cupru la vopsitorie (negru, violet sau lila, pentru lână sau mătase), pentru cuprarea electrolitică sau rafinarea electrolitică a cuprului ca regulator de flotabilitate (restabileşte flotabilitatea naturală), ca antiseptic, etc.

Poziţia nu cuprinde sulfatul natural de cupru (broncantit) (poziţia 26.03).

7) Sulfatul de zinc (ZnSO₄.7H₂O). Sare obţinută prin dizolvarea zincului, a oxidului de zinc, a carbonatului de zinc sau a blendei prăjite în acid sulfuric diluat. Se prezintă ca o masă sticloasă albă, sau în cristale în formă de ace. Utilizat la diminuarea flotabilităţii naturale a minereurilor, la fabricarea sicativilor, ca mordant în vopsitorie, pentru zincarea metalelor prin electroliză; ca antiseptic; pentru conservarea lemnului; pentru fabricarea diverşilor compuşi ai zincului; la fabricarea litoponilor, (poziţia 32.06) sau a luminoforilor (sulfat de zinc activat prin cupru) (poziţia 32.06).

8) Sulfat de bariu. Se clasifică aici sulfatul artificial sau precipitat (BaSO₄) obţinut prin precipitarea unei soluţii de clorură de bariu cu acid sulfuric sau cu un sulfat alcalin. El este un praf alb foarte dens (densitate cca. 4,4), insolubil în apă, sau o pastă groasă. Este pigment alb şi material de încărcare utilizat pentru apretarea ţesăturilor, fabricarea cauciucului, a hârtiilor stratificate sau a cartonului, pentru obţinerea chiturilor, lacurilor sau vopselelor etc. În stare pură, este opac faţă de razele X şi de aceea se utilizează în radiografie, pentru obţinerea preparatelor opacifiante.

Poziţia nu cuprinde sulfatul natural de bariu (barita sau spat greu) (poziţia 25.11).

9) Sulfaţii de fier.

a) Sulfatul feros (FeSO₄). Este obţinut prin acţiunea acidului sulfuric diluat asupra piliturii de fier sau ca subprodus de la fabricarea albului de titan (dioxid de titan); conţine deseori sulfaţi de cupru, fier şi arsen ca impurităţi. Această sare, foarte solubilă în apă, se prezintă mai ales în stare hidratată (în general cu 7H₂O), în cristale de un verde clar, care devine brun la aer oxidându-se. Se transformă sub acţiunea căldurii în sulfat anhidru, alb. Soluţiile apoase sunt verzi şi devin brune la aer. Sulfatul feros este utilizat la obţinerea cernelurilor stabile (cerneluri de fier), a culorilor (fabricarea albastrului de Prusia), la prepararea (cu var stins şi cu rumeguş) amestecului (Laming) care serveşte la purificarea gazului de huilă, în vopsitorie, ca dezinfectant, ca antiseptic sau ca erbicid.

b) Sulfatul feric (Fe₂(SO₄)₃). Preparat pornind de la sulfatul feros. Praf sau plăci de culoare brună. Foarte solubil în apă, el formează cu aceasta un hidratat alb (cu 9H₂O). Este utilizat la epurarea apelor naturale sau a apelor uzate, pentru coagularea sângelui la abatoare, pentru tăbăcirea cu fier, ca fungicid. Micşorează flotabilitatea minereurilor şi serveşte drept regulator de flotaţie. Se mai utilizează ca mordant în vopsitorie sau la fabricarea electrolitică a cuprului sau a zincului .

10) Sulfatul de cobalt (CoSO₄.7H₂O). Preparat pornind de la oxidul cobaltos şi acidul sulfuric. Cristale roşii, solubile în apă. Utilizat la depunerea electrolitică a cobaltului, drept colorant pentru ceramică, catalizator sau la prepararea rezinaţilor de cobalt precipitaţi (sicativi).

11) Sulfatul de stronţiu. Sulfatul artificial de stronţiu (SrSO₄). Precipitat al soluţiilor de clorură, este un praf alb, puţin solubil în apă. Este utilizat în pirotehnie, în ceramică sau pentru prepararea diverselor săruri de stronţiu.

Poziţia nu cuprinde sulfatul de stronţiu nativ (celestina) (poziţia 25.30).

12) Sulfatul de cadmiu (CdSO₄). Cristale incolore, solubile în apă, anhidre sau hidratat (cu 8H₂O). El este utilizat pentru fabricarea galbenului de cadmiu (sulfura de cadmiu) sau a altor coloranţi sau produse medicinale, electrotehnice (baterii etalon Weston), în galvanotehnie, în vopsitorie.

13) Sulfaţii de mercur.

a) Sulfatul mercuros (Hg₂SO₄). Preparat prin încălzirea sulfatului mercuric şi a mercurului. Praf cristalin alb, descompus de apă în sulfat bazic. Este utilizat în special pentru prepararea calomelului sau a bateriilor de curent constant.

b) Sulfatul mercuric (HgSO₄). Obţinut prin dizolvarea mercurului în acid sulfuric, el se prezintă în stare anhidră sub forma unei mase cristaline albe, care devine neagră la lumină sau în stare hidratată (cu 1H₂O) în fulgi cristalini. Utilizat la prepararea sublimatului sau a altor săruri mercurice, în metalurgia aurului sau a argintului etc.

c) Dioxisulfatul de trimercur (HgSO₄.2HgO) (sulfat bazic mercuric). Praf galben deschis, insolubil în apă, se descompune la lumină; se foloseşte în farmacie.

14) Sulfaţii de plumb.

a) Sulfatul neutru artificial de plumb (PbSO₄). Obţinut pornind de la nitratul sau acetatul de plumb, precipitaţi cu acid sulfuric. Praf sau cristale albe, insolubile în apă. Utilizat în special la fabricarea sărurilor de plumb.

b) Sulfatul bazic de plumb. Preparat prin încălzirea litargei cu acid sulfuric; praf gri. Poate fi obţinut şi printr-un procedeu metalurgic, în care caz este un praf alb. Este utilizat la prepararea pigmenţilor, a masticurilor, a amestecurilor în industria cauciucului etc.

Poziţia nu cuprinde sulfatul de plumb natural (anglezitul) (poziţia 26.07).

B.- ALAUNI

Produsele denumite alauni sunt sulfaţi dubli hidrataţi conţinând, pe de o parte, un sulfat al unui metal trivalent (aluminiu, crom, mangan, fier sau indiu) şi pe de altă parte, un sulfat al unui metal monovalent (alcalin sau amoniacal). Sunt utilizaţi în vopsitorie, ca antiseptice sau la prepararea produselor chimice, dar se tinde spre înlocuirea lor cu sulfaţi simpli.

1) Alauni de aluminiu.

a) Alaun comun sau alaun de potasiu. Sulfat dublu hidratat de aluminiu şi de potasiu (A1₂(SO₄)₃ .K₂SO₄ .24H₂O). Se poate obţine pornind de la alaunitul natural (piatră de alaun) (poziţia 25.30), care este un sulfat dublu bazic de aluminiu şi de potasiu amestecat cu hidrat de alumină). Alaunul se mai fabrică pornind de la cei doi sulfaţi care îl constituie. Solid alb, cristalizat, solubil în apă; calcinat, el dă un praf alb, uşor, anhidru şi cristalizat (alaun calcinat). Se utilizează în aceleaşi scopuri ca sulfatul de aluminiu, în particular la fabricarea lacurilor, în vopsitorie, în tăbăcărie (tăbăcire cu alaun). Utilizat şi în fotografie, în parfumerie etc.

b) Alaun amoniacal. Sulfat dublu de aluminiu şi de amoniu (A1₂(SO₄)₃.(NH₄)₂SO₄.24H₂O). Cristale incolore, solubile în apă, mai ales la cald. Se utilizează în special la fabricarea aluminei pure şi este folosit în medicină.

c) Alaun de sodă (A1₂(SO₂)₃.Na₂SO₄.24H₂O)· Asemănător cu alaunul de potasiu. Cristale foarte eflorescente, solubile în apă. Este folosit ca mordant în vopsitorie.

2) Alauni de crom.

a) Alaunul de crom propriu-zis. Sulfat dublu de crom şi de potasiu (Cr₂(SO₄)₃. K₂SO₄. 24H₂O). Este obţinut prin reducerea cu ajutorul gazului sulfuros (dioxid de sulf) a unei soluţii de dicromat de potasiu adiţionat cu acid sulfuric. Formează cristale de un roşu violaceu, solubile în apă şi eflorescent în aer. Este folosit în vopsitorie ca mordant, în tăbăcărie (tăbăcire cu crom), în fotografie etc.

b) Alaun de crom amoniacal. Produs sub formă de praf albastru cristalin, utilizat în vopsitorie sau în industria ceramică.

3) Alaun de fier. Alaunul de fier amoniacal (Fe₂(SO₄)₃.(NH₄)₂SO₂.24H₂O). Cristale de culoare violet, se deshidratează şi se albeşte sub acţiunea aerului. Alaunul de fier (III) potasic. Cristale de culoare violet. Ambii sunt utilizaţi în vopsitorie.

C.- PERSULFAŢI

Denumirea de persulfaţi este rezervată sărurilor acizilor persulfurici de la poziţia 28.11. Ei sunt destul de stabili în stare uscată, dar soluţiile apoase ale lor se descompun sub acţiunea căldurii. Sunt oxidanţi puternici.

1) Peroxidisulfatul de amoniu ((NH₄)₂S₂0₈). Preparat prin electroliza soluţiilor concentrate de sulfat de amoniu adiţionat cu acid sulfuric; cristale incolore, solubile în apă, descompunându-se spontan la căldură şi umiditate. Este folosit în fotografie, la albirea textilelor sau vopsirea ţesăturilor, la prepararea amidonului solubil, la fabricarea altor persulfaţi sau a anumitor băi electrolitice, în sintezele organice etc.

2) Peroxidsulfatul de sodiu (Na₂S₂O₈). Cristale incolore, foarte solubile în apă, se foloseşte ca dezinfectant, ca decolorant, depolarizator (la baterii) sau pentru gravarea pe aliaje de cupru.

3) Peroxidslfatul de potasiu (K₂S₂O₈). Cristale incolore, foarte solubile în apă, este folosit la albire, la fabricarea săpunului, în fotografie, ca antiseptic etc.

Poziţia nu cuprinde sulfaţii naturali de calciu (ghips, anhidrit, karstenit) (poziţia 25.20).

NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA COMBINATĂ

28.33

Sulfaţi; alauni; persulfaţi

2833.29.30

De cobalt; de titan La acest cod tarifar se clasifică: 1. trisulfatul de dititan [Ti2(SO4)3]. În formă anhidră se prezintă sub formă de pudră insolubilă în apă dar solubilă în acizi diluaţi cu care formează soluţii violete. În formă hidratată formează un compus stabil, cristalin, solubil în apă. Se utilizează ca agent reducător în industria textilă; 2. oxisulfatul de titan (sulfatul de titanil) [(TiO)SO4]. Poate fi prezentat în formă anhidră, pudră albă hidroscopică sau în forme hidratate, dihidratul fiind cel mai stabil. Este utilizat ca mordant în vopsitorie; 3. bisulfatul de titan [Ti(SO4)2] este o pudră albă, foarte hidroscopică, puţin stabilă.

SUS