28.34 – NITRIŢI (AZOTIŢI), NITRAŢI (AZOTAŢI) .

             2834.10 – Nitriţi (azotiţi)

                            - Nitraţi (azotaţi):

             2834.21  - - De potasiu 

            2834.29 - - Altele

 

NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT

 

A.- NITRIŢI

      Sunt clasificaţi aici, sub rezerva excepţiilor menţionate în introducerea acestui Subcapitol, nitriţii (azotiţii), sărurile metalice ale acidului nitros (azotos) (HNO2) clasificat la poziţia 28.11.

1)     Nitrit de sodiu (sare pentru diazotare) (NaNO2). Sare obţinută reducând nitratul de sodiu cu plumb sau în  cursul fabricaţiei litargei. Cristale incolore, higroscopice, foarte solubile în apă. Este utilizat ca oxidant în vopsirea în cuvă sau în sintezele organice. Este utilizat împotriva clorului (anticlor) la albirea textilelor, în fotografie, împotriva şobolanilor, pentru conservarea cărnii etc.

2)     Nitrit de potasiu (KNO2). Preparat în acelaşi mod ca nitritul de sodiu sau prin acţiunea gazului sulfuros (dioxid de sulf) asupra unui amestec de oxid de calciu şi azotat de potasiu; praf alb cristalin sau  batonaşe gălbui; deseori este amestecat cu alte săruri. Este solubil în apă, foarte delicvescent şi alterabil la aer. Are aceleaşi utilizări ca şi nitritul de sodiu.

3)     Nitrit de bariu (Ba(NO2) 2). Cristale octoedrice utilizate în pirotehnie.

4)     Alţi nitriţi. De menţionat nitritul de amoniu, puţin stabil şi exploziv, utilizat în soluţii pentru producţia azotului în laboratoare.

             Poziţia nu cuprinde cobaltnitriţii (azotiţii de cobalt), (poziţia 28.42).

B.- NITRAŢI

      Sunt clasificaţi aici nitraţii (azotaţii), sărurile metalice ale acidului nitric (HNO3) clasificat la poziţia 28.08, cu excepţiile menţionate în introducerea acestui Subcapitol şi cu excluderea nitratului de amoniu şi a nitratului de sodiu chiar puri, care sunt clasificaţi la poziţia 31.02 sau 31.05 (vezi şi excluderile de mai jos).

      Nitraţii bazici sunt clasaţi, de asemenea, la această poziţie.

1)     Nitrat de potasiu (KNO3). Această sare denumită nitru sau salpetru, este obţinută pornind de la nitratul de sodiu şi clorura de potasiu. Cristale incolore, sau mase sticloase sau praf alb cristalin (nitrat de zăpadă), solubil în apă şi higroscopic dacă  este impur.

      În afară de utilizările menţionate pentru nitratul de sodiu, este utilizat la prepararea prafului de puşcă şi a explozivilor, a focoaselor chimice, a artificiilor, a chibriturilor, ca fondant în metalurgie, etc.

2)     Nitraţi de bismut.

a)     Nitrat de bismut (Bi(NO3)3.5H2O). Preparat prin acţiunea acidului nitric asupra bismutului, el apare în cristale mari incolore, delicvescente. Utilizat la prepararea oxizilor sau a sărurilor de bismut sau a anumitor vopsele.

b)    Dihidroxinitrat de bismut (nitrat bazic de bismut, subnitrat) (BiNO3(OH)2). Obţinut pornind de la nitratul neutru de bismut. Praf alb, sidefiu, insolubil în apă. Este folosit în medicină (contra tulburărilor gastro-intestinale), în ceramică (vopsele cu nuanţe irizate), în parfumerie (farduri), la prepararea focoaselor cu fulminat, etc.

3)   Nitrat de magneziu (Mg(NO3)2.6H2O). Cristale incolore, solubile în apă. Se foloseşte în pirotehnie, la fabricarea produselor refractare (asociate cu oxid de magneziu), în iluminatul incandescent, etc.

4)   Nitrat de calciu (Ca(NO3)2. Se obţine tratând piatră de var măcinată cu acid nitric, şi se prezintă ca o masă delicvescentă albă, solubilă în apă, alcool şi acetonă. Este utilizat în pirotehnie şi în fabricarea explozivilor, chibriturilor, îngrăşămintelor, etc.

5)   Nitrat feric (Fe(NO3)3.6 sau 9H2O) Cristale albastre. Utilizat ca mordant în vopsitorie sau imprimerie (singur sau asociat cu acetat). Soluţia apoasă pură serveşte în medicină.

6)   Nitrat de cobalt (Co(NO3)2.6H2O). Cristale violet, roşiatice sau maronii, solubile în apă, delicvescente. Utilizat la prepararea albastrului sau galbenului de cobalt sau a cernelurilor simpatice, pentru decorarea ceramicii, pentru depunerea electrolitică a cobaltului, etc.

7)   Nitrat de nichel (Ni(NO3)2.6H2O). Cristale verzi, delicvescente solubile, în apă. Utilizat în industria ceramică (pigmenţi bruni), în vopsitorie ca mordant, la nichelarea electrolitică, pentru obţinerea oxidului de nichel sau la prepararea nichelului pur utilizat drept catalizator.

8)   Nitrat cupric (Cu(NO3)2). Dizolvarea cuprului în acid nitric dă prin cristalizare nitratul (cu 3 sau 6H2O, în funcţie de temperatură. Cristale albastre sau verzi, solubile în apă, higroscopice, otrăvitoare. Această sare este utilizată în pirotehnie, în industria coloranţilor, vopselelor, la imprimarea ţesăturilor (mordant), pentru prepararea oxidului cupric, a hârtiilor fotografice, la acoperiri electrolitice, la patinarea metalelor etc.

9)   Nitrat de stronţiu (Sr(NO3)2. Dizolvând oxidul sau sulfura de stronţiu în acid nitric, se obţine, la cald, sare anhidră şi la rece, sare hidratată (cu 4H2O). Praf cristalin incolor, delicvescent, solubil în apă, se descompune sub acţiunea căldurii; este folosit în pirotehnie pentru colorarea focului în roşu; se mai foloseşte la fabricarea chibriturilor.

10) Nitrat de cadmiu (Cd(NO3)2.4H2O). Preparat pornind de la oxid, el apare sub forma unor ace incolore, solubile în apă, delicvescente. Este utilizat în industria ceramică, în sticlărie sau drept colorant.

11) Nitrat de bariu (Ba(NO3)2). Preparat pornind de la carbonatul natural de la poziţia 25.11 (witherit). Cristale sau praf cristalin, incolor, sau alb, solubil în apă, otrăvitor. Se foloseşte în pirotehnie pentru colorarea focului în verde, la fabricarea explozivilor, a sticlei optice, a glazurii pentru ceramică, a sărurilor de bariu sau a nitraţilor etc.

12)    Nitrat de plumb (Pb(NO3)2). Obţinut pornind de la miniu şi acid nitric, nitratul de plumb este un subprodus la fabricarea bioxidului de plumb. Cristale incolore, solubile în apă, otrăvitoare. Este utilizat în pirotehnie (focuri galbene), la fabricarea chibriturilor, a explozivilor, a anumitor coloranţi, în tăbăcărie, în fotografie şi litografie, la prepararea sărurilor de plumb sau ca oxidant în sinteza organică.

13)    Nitraţi de mercur. Aceşti nitraţi sunt obţinuţi prin acţiunea acidului nitric asupra mercurului.

a)   Nitrat mercur (HgNO3.H2O). Produs otrăvitor, în cristale incolore, utilizat la aurire, în medicină, ca mordant în tăbăcărie, pentru tratarea părului în industria de pălării în vederea realizării fetrului (apa tare a pălărierilor),la fabricarea acetatului de mercur etc.

b)  Nitrat mercuric (Hg(NO3)2). Hidratat (în general cu 2H2O) apare în cristale incolore sau în plăcuţe albe sau gălbui; este delicvescent; este un produs toxic. Se foloseşte în industria confecţionării pălăriilor, în aurire sau în medicină (ca remediu contra sifilisului) sau ca antiseptic. Este şi agent de nitrare şi catalizator în sinteze organice; se mai foloseşte la prepararea fulminatului de mercur, a oxidului mercuric etc.

c)   Nitraţi bazici de mercur. Pudre galbene; utilizaţi în medicină.

      În afară de excluderile menţionate mai sus, sunt excluse următoarele:

a)     Acetonitraţii (Capitolul 29), de exemplu acetonitratul de fier, utilizat ca mordant.

b)     Sărurile duble, chiar pure, de sulfat de amoniu şi de nitrat de amoniu (poziţia 31.02 sau 31.05).

c)     Explozivii constând din amestecuri de nitraţi metalici (poziţia 36.02).

SUS