28.36 – CARBONAŢI; PERCARBONAŢI ; CARBONAT DE AMONIU COMERCIAL CONŢINÂND CARBAMAT DE AMONIU.

                2836.10 - Carbonat de amoniu comercial şi alţi carbonaţi de amoniu.

                2836.20 - Carbonat disodic

                2836.30 - Hidrogenocarbonat de sodiu (bicarbonat de sodiu)

                2836.40 - Carbonaţi de potasiu

                2836.50 - Carbonat de calciu

                2836.60 - Carbonat de bariu

                2836.70 - Carbonaţi de plumb

                - Altele:

                2836.91 - - Carbonaţi de litiu

                2836.92 - - Carbonat de stronţiu

                2836.99 - - Altele

 

NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT

 

      Poziţia cuprinde, sub rezerva excluderilor menţionate în introducerea la acest Subcapitol:

I.      Carbonaţii (carbonaţi neutri, hidrogenocarbonaţi sau bicarbonaţi, carbonaţi bazici), săruri metalice ale acidului carbonic (H2CO3), neizolat, a cărui anhidridă (CO2) este clasificată la poziţia 28.11.

II.    Percarbonaţii, carbonaţi conţinând un exces de oxigen, cum sunt (Na2CO4) (permonocarbonaţii) sau (Na2C2O6) (dipercarbonaţii), care rezultă din acţiunea anhidridei carbonice (dioxid de carbon) asupra peroxizilor metalici.

A.- CARBONAŢI

1)     Carbonaţi de amoniu. Obţinuţi încălzind un amestec de cretă şi de sulfat (sau de clorură) de amoniu sau din reacţia dioxidului de carbon (anhidrida carbonică) şi amoniacul gazos în prezenţa vaporilor de apă.

      Prin aceste procedee se obţine carbonatul de amoniu comercial, care în afară de diversele impurităţi (cloruri, sulfaţi, substanţe organice), conţine bicarbonat de amoniu şi carbamat de amoniu (NH4COO.NH2). Carbonatul de amoniu comercial este o masă cristalină albă sau sub formă de praf; este solubil în apă caldă; se deteriorează în aer umed formând la suprafaţă acid carbonic. Poate fi utilizat în această stare.

      Carbonaţii de amoniu sunt utilizaţi ca mordanţi în vopsitoria sau în imprimeria de textile, ca detergenţi pentru lână, ca expectoranţi în medicină, pentru fabricarea sărurilor mirositoare sau revulsive (săruri englezeşti) sau a prafului de copt, în tăbăcării sau industria cauciucului, în metalurgia cadmiului, în sinteze organice, etc.

2)     Carbonaţi de sodiu.

a)     Carbonat disodic sau carbonat neutru (Na2CO3) (sarea Solvay). Această sare este impropriu denumită carbonat de sodiu sau chiar sodă comercială; ea nu trebuie să fie confundată cu hidroxidul de sodiu (sodă caustică) de la poziţia 28.15. Poate fi obţinută tratând o saramură amoniacală (soluţie de clorură de sodiu în amoniac) cu anhidrida carbonică (dioxid de carbon) şi prin descompunerea prin încălzire a carbonatului acid de sodiu astfel format.

             Praf în stare anhidră sau deshidratată sau cristale în stare hidratată (sodă cristal sau sodă de rufe) cu 10 H2O, eflorescente în aer pentru a se transforma în monohidrat (cu 1 H20). Este utilizat în numeroase industrii: ca fondant în sticlărie sau ceramică, în industria textilă, pentru prepararea leşiilor, pentru vopsele, pentru apretarea mătăsurilor (cu clorură stanică), ca dezinfectant (vezi Nota explicativă de la poziţia 38.23), pentru fabricarea sodei caustice, a sărurilor de sodiu, a indigoului, în metalurgia tungstenului, bismutului, stibiului, vanadiului, în fotografie, pentru epurarea apelor industriale (procedeul Neckar) sau (în amestec cu var), pentru epurarea gazului de iluminat.

b)    Hidrogenocarbonat de sodiu (bicarbonat de sodiu sau carbonat acid de sodiu) (NaHCO3). În general praf cristalin sau cristale albe, solubile în apă, mai ales la cald şi susceptibil de a se descompune la umiditate. Se foloseşte în medicină (impotriva litiazei), la fabricarea pastilelor digestive, la gazeificarea băuturilor, la prepararea prafului de copt, în industria porţelanului, etc.

                Carbonatul de sodiu natural (natron, trona, urao) este clasificat la poziţia 25.30.

3)   Carbonaţi de potasiu.

a)     Carbonat de potasiu sau carbonat neutru (K2CO3). Denumit impropriu carbonat de potasă sau potasă, el nu trebuie confundat cu hidroxidul de potasiu (potasă caustică) (poziţia 28.15). Se obţine pornind de la cenuşă vegetală, de la apa reziduală de spălare a sfeclei sau a seurilor şi mai ales pornind de la clorura de potasiu. Mase albe cristaline, foarte delicvescente, solubile în apă. Utilizat în sticlărie, industria cristalului (sticlă optică), sau în ceramică, în industria textilă, la curăţarea vopselelor, prepararea sărurilor de potasiu, a cianurilor, a albastrului de Prusia, ca dezincrustant etc.

b)    Hidrogenocarbonat de potasă sau carbonat acid de potasiu (bicarbonat de potasiu) (KHCO3). Preparat prin acţiunea anhidridei carbonice (dioxid de carbon) asupra carbonatului neutru de potasiu. Cristale albe, solubile în apă, puţin delicvescente. Este folosit în extinctoare de incendiu, la prepararea prafului de copt, în medicină sau în oenologie (antiacid).

4)   Carbonat de calciu precipitat. Carbonatul de calciu precipitat (CaCO3) clasificat aici rezultă din tratamentul soluţiilor de săruri de calciu cu anhidridă carbonică (dioxid de carbon). Este utilizat ca material de umplutură la prepararea pastelor dentare, şi a pudrelor numite de orez, în medicină (ca medicament antirahitic) etc.

         Poziţia nu cuprinde calcanul natural (Capitolul 25), creta (carbonatul de calciu natural) chiar spălată şi sub formă de praf (poziţia 25.09) şi carbonatul de calciu sub formă de praf, ale cărui particule sunt acoperite cu o peliculă hidrofugă de acizi graşi (de exemplu acid stearic) (poziţia 38.24).

5)     Carbonat de bariu precipitat. Cabonatul de bariu precipitat (BaCO3) clasificat aici este obţinut pornind de la sulfură de bariu şi carbonat de sodiu. Masă albă insolubilă în apă. Utilizat la epurarea apelor industriale, la fabricarea paraziticizilor, la fabricarea sticlei optice. Mai este utilizat ca pigment sau fondant în industria emailului, în industria cauciucului, în papetărie, în industria săpunului, în industria zahărului, la obţinerea baritei, în pirotehnie (focuri verzi).

      Poziţia nu cuprinde carbonatul de bariu natural (witerit) (poziţia 25.11).

6)   Carbonaţi de plumb.

      Carbonaţii artificiali de plumb clasificaţi aici sunt:

a)     Carbonat neutru de plumb (PbCO3). Praf alb cristalin sau amorf, insolubil în apă, folosit în ceramică sau la fabricarea pigmenţilor, a masticurilor, a indigoului etc.

b)    Carbonaţi bazici de plumb (sau hidrocarbonaţi) de tipul (2PbCO3.Pb(OH)2). Praf, calupuri, solzi sau paste, cunoscuţi sub numele de ceruză sau plumb alb. Plumbul alb este obţinut pornind de la acetatul de plumb rezultat în urma atacării lamelor de plumb sau de litargă cu acid acetic; este un pigment sicativ. Se foloseşte la prepararea vopselelor de ulei, a compoziţiilor vitrifiabile, a fondanţilor, a masticurilor speciale (de exemplu pentru îmbinările conductelor de abur) şi pentru obţinerea miniului portocaliu. Singur sau în amestec cu sulfatul de bariu, oxidul de zinc, gipsul sau cu  caolinul), plumbul alb dă albul de plumb (alb de argint), albul de Krem, albul de Veneţia, albul de Hamburg etc.

                Poziţia nu cuprinde carbonatul natural de plumb, (ceruzita) (poziţia 26.07).

7)     Carbonaţi de litiu. Carbonatul de litiu (Li2CO3), obţinut precipitând sulfatul de litiu cu carbonatul de sodiu, este un praf alb cristalin, fără miros, care nu se alterează în aer, este puţin solubil în apă. Este utilizat în medicină (diateză urică) sau la fabricarea produselor care permit obţinerea apelor minerale artificiale.

8)     Carbonat de stronţiu precipitat (SrCO3). Praf alb foarte fin, insolubil în apă, care este utilizat în pirotehnică (lumină roşie) sau pentru prepararea sticlelor irizate, a vopselelor luminescente, a oxidului de stronţiu sau a sărurilor de stronţiu.

         Poziţia nu cuprinde carbonatul de stronţiu natural (stronţianitul) (poziţia 25.30).

9)     Carbonat de bismut. Carbonatul artificial de bismut clasificat aici este în esenţă carbonatul bazic de bismut ((BiO)2CO3) (carbonat de bismutil), praf amorf, alb sau gălbui, insolubil în apă, utilizat în medicină sau la fabricarea fardurilor.

         Poziţia nu cuprinde hidrocarbonatul natural de bismut (bismutitul) (poziţia 26.17).

10)  Carbonat de magneziu precipitat. Este mai mult sau mai puţin bazic şi hidratat. Obţinut prin dubla descompunere a carbonatului de sodiu şi a sulfatului de magneziu. Produs alb, inodor, practic insolubil în apă. Carbonatul uşor este magnezia albă a farmaciştilor, produs laxativ, prezentat deseori în blocuri cubice. Carbonatul greu este un praf alb, granulos. Este utilizat ca material de umplutură în industria hârtiei sau a cauciucului; utilizat şi la fabricarea parfumurilor sau ca termoizolant.

         Poziţia nu cuprinde carbonatul de magneziu natural (giobertitul, magnezita) (poziţia 25.19).

11)  Carbonaţi de mangan. Carbonatul artificial (MnCO3), anhidru sau hidratat (cu 1 H2O), clasificat aici, este un praf fin galben, roz sau maroniu, insolubil în apă; utilizat ca pigment în vopsitorii, în industria cauciucului, în ceramică şi în medicină.

         Poziţia nu cuprinde carbonatul natural de mangan (dialogitul, rodocrositul (poziţia 26.02).

12)  Carbonaţi de fier. Carbonatul artificial (FeCO3) anhidru sau hidratat (cu l H2O), cuprins aici, este preparat prin dubla descompunere a sulfatului de fier şi a carbonatului de sodiu; cristale gri, insolubile în apă, oxidându-se uşor la aer, mai ales la umiditate. Utilizat la prepararea sărurilor de fier şi a anumitor medicamente.

         Poziţia nu cuprinde carbonatul natural de fier (fier spatic sau siderit, şalibit) (poziţia 26.01).

13)  Carbonaţi de cobalt. Carbonatul de cobalt (CoCO3) anhidru sau hidratat (cu 6H2O), este un praf cristalin, roz, roşu sau verzui, insolubil în apă. Este folosit ca pigment în industria emailului; este utilizat şi la prepararea oxizilor sau a sărurilor de cobalt.

14)  Carbonaţi de nichel. Carbonatul artificial normal de nichel (NiCO3) este un praf verde, clar, insolubil în apă, utilizat cu pigment în ceramică sau la prepararea oxidului de nichel. Carbonatul bazic hidratat în cristale verzui, este utilizat în ceramică, sticlărie, în electroliză, etc.

         Poziţia nu cuprinde carbonatul natural bazic de nichel (zarotit, texacit) (poziţia 25.30).

15)  Carbonaţi de cupru. Carbonaţii artificiali, denumiţi şi malachit artificial, azurit artificial, sunt prafuri albastru-verzui, toxice, insolubile în apă, consistând din carbonat neutru (CuCO3) sau din carbonaţi bazici de diverse tipuri. Sunt preparaţi pornind de la carbonatul de sodiu şi sulfatul de cupru. Utilizaţi ca pigmenţi, puri sau în amestec (cenuşă albastră sau verde, albastru sau verde de munte), ca insecticid sau fungicid, în medicină (astringent şi ca antidot al otrăvirii cu fosfor), în galvanoplastie, în pirotehnie, etc.

         Poziţia nu cuprinde malachitul şi azuritul, carbonaţi bazici naturali ai cuprului hidrataţi sau nu (poziţia 26.03).

16)  Carbonatul de zinc precipitat. Carbonatul de zinc precipitat (ZnCO3) cuprins aici şi care se prepară prin dubla descompunere a carbonatului de sodiu şi a sulfatului de zinc, este un praf alb cristalin, practic insolubil în apă. Utilizat ca pigment în vopsitorie, în industria cauciucului, în ceramică sau în cosmetică.

         Poziţia nu cuprinde carbonatul de zinc natural (smithsoratul) (poziţia 26.08).

 

          B.- PERCARBONAŢI

1)     Percarbonaţi de sodiu. Preparaţi prin tratarea peroxidul de sodiu sau hidratul acestuia cu anhidridă carbonică lichidă; diverşii percarbonaţi de sodiu sunt prafuri albe, care se dizolvă în apă dând oxigen şi carbonat neutru de sodiu. Utilizaţi la albire, pentru prepararea leşiilor menajere şi în fotografie.

2)     Percarbonaţi de potasiu. Obţinuţi prin electroliză la -l0°C sau -l5°C a unei soluţii saturate de carbonat neutru de potasiu. Cristale albe, foarte higroscopice, devenind albăstrui la umiditate, solubile în apă. Constituie oxidanţi energici, utilizaţi uneori la albire.

3)     Alţi percarbonaţi. De menţionat percarbonatul de amoniu sau de bariu.

SUS