28.41-
SĂRURI ALE OXIACIZILOR METALICI SAU PERMETALICI.
2841.10 - Aluminaţi
2841.20 - Cromaţi de
zinc sau de plumb
2841.30 - Dicromat de
sodiu
2841.50 - Alţi
cromaţi şi dicromaţi; percromaţi
-
Manganiţi, manganaţi şi permanganaţi:
2841.61 - - Permanganat de potasiu
2841.69 - - Altele
2841.70 - Molibdaţi
2841.80 - Tungstenaţi (wolframaţi)
2841.90 – Altele
NOTE EXPLICATIVE LA
SISTEMUL ARMONIZAT
Poziţia cuprinde sărurile
oxiacizilor metalici sau permetalici (corespunzând cu oxizii metalelor care
constituie anhidridele).
Principalele categorii de compuşi
clasificaţi aici:
1) Aluminaţi.
Derivaţi ai hidroxizilor de aluminiu.
a)
Aluminat de sodiu. Rezultă din tratarea
bauxitei cu soluţie de hidroxid de sodiu. Praf alb (solubil în apă), soluţii
apoase sau paste. Utilizat ca mordant în vopsitorie (mordant alcalin), pentru
obţinerea lacurilor, pentru încleierea hârtiei, ca material de
umplutură a săpunului, întăritor pentru ipsos, prepararea
sticlelor opace, epurarea apelor industriale etc.
b)
Aluminat de potasiu. Preparat prin dizolvarea
bauxitei în potasă caustică. Masă albă,
microcristalină, higroscopică, solubilă în apă.
Utilizările lui sunt aceleaşi ca cele ale aluminatului de sodiu.
c)
Aluminat de calciu. Obţinut prin topirea în
cuptor electric a bauxitei şi a oxidului de calciu. Praf alb, solubil în
apă. Utilizat în vopsitorie (mordant), pentru epurarea apelor industriale
(schimbător de ioni), fabricarea hârtiei (încleiere), la fabricarea
sticlei, a săpunurilor, a cimenturilor speciale, a produselor de polizat
sau a altor aluminaţi.
d)
Aluminat de crom. Obţinut prin
încălzirea unui amestec de oxid de aluminiu, fluorură de calciu
şi dicromat de amoniu, este un colorant pentru ceramică.
e)
Aluminat de cobalt. Preparat din aluminat de sodiu
şi o sare de cobalt. Pur sau în amestec cu oxidul de aluminiu, el
reprezintă albastrul de cobalt sau albastrul Thenard.
Utilizat la prepararea albastrului ceruleum (cu aluminat de zinc), a
albastru azur, de smalţ, de Saxonia sau de Sevres etc.
f)
Aluminat de zinc. Praf alb, utilizat ca
aluminatul de sodiu.
g)
Aluminat de bariu. Preparat pornind de la
bauxită, baritină şi cărbune. Mase albe sau brune. Utilizat
la epurarea apelor industriale sau ca dezincrustant.
h)
Aluminat de plumb. Obţinut prin
încălzirea unui amestec de oxid de plumb (litarga) şi oxid de
aluminiu. Este un solid foarte puţin fuzibil, utilizat ca pigment alb
solid şi la fabricarea cărămizilor şi a acoperirilor
refractare.
Poziţia nu cuprinde aluminatul natural de beriliu (chrisoberil)
(poziţiile 25.30, 71.03 sau 71.05, după caz).
2) Cromaţi. Cromaţii neutri sau
acizi (dicromaţii), tri- şi tetracromaţii şi
percromaţii derivă din diverşi acizi cromici, în particular din
acidul normal (H2CrO4) sau din acidul dicromic sau
pirocromic (H2Cr2O7), neizolat în stare
pură.
Cele mai importante dintre aceste săruri,
majoritatea toxice, sunt:
a)
Cromatul de zinc. Tratând o sare de zinc cu
un dicromat alcalin, se obţine un cromat hidratat sau bazic de zinc, sub
forma unui praf insolubil în apă. Este un pigment care, singur sau în
amestec constituie galbenul de zinc. Asociat cu albastrul de Prusia,
formează verdele de zinc.
b)
Cromat de plumb. Cromatul neutru artificial
de plumb rezultă din acţiunea acetatului de plumb asupra dicromatului de sodiu. Praf galben,
uneori portocaliu sau roşu, funcţie de modul de precipitare. Singur
sau în amestec, acest pigment reprezintă galbenul de crom, foarte
întrebuinţat în industria emailului, în ceramică, în lacuri şi
vopsele etc.
Cromatul bazic, singur sau în
amestec, constituie roşul de crom sau roşul de
Adrianopole.
c)
Cromaţi de sodiu. Cromatul de sodiu (Na2CrO4.10H2O)
obţinut în cursul fabricării cromului prin prăjirea oxidului
natural de fier şi crom (cromit, fier cromat), amestecat cu cărbune
şi carbonat de sodiu, formează cristale mari galbene, delicvescente,
foarte solubile în apă. Utilizat în vopsitorie (ca mordant), în
tăbăcărie, la fabricarea cernelurilor, a pigmenţilor sau a
altor cromaţi sau dicromaţi. Amestecat cu sulfura de stibiu, el
serveşte la prepararea unui praf pentru flash în fotografie.
Dicromatul de sodiu (Na2Cr2O7.2
H2O), preparat pornind de la cromatul de sodiu, apare sub forma unor
cristale roşii, delicvescente, solubile în apă. Căldura îl
transformă în dicromat anhidru, mai puţin delicvescent; dicromatul
topit este acela, care deseori conţine puţin sulfat de sodiu. Este
utilizat în tăbăcărie (tăbăcăria cu crom), în
vopsitorie (ronjant şi oxidant) şi în industria coloranţilor, în
sinteze organice (ca oxidant), în fotografie sau în artele fotografice, în
industria uleiului (pentru purificarea sau decolorarea grăsimilor), în
pirotehnie, la fabricarea pilelor electrice din dicromat, în operaţiile de
flotare, la rafinarea petrolului, la prepararea gelatinelor dicromate (care,
sub influenţa luminii devin insolubile în apă caldă) sau ca
antiseptic.
d)
Cromaţi de potasiu. Cromatul de potasiu (K2CrO4)
(cromat galben), preparaţi pornind de la cromit. Cristale galbene,
solubile în apă, toxice.
Dicromatul de potasiu (K2Cr2O7)
(cromat roşu) obţinut pornind de la cromit. Cristale
portocalii, solubile în apă. Produsul este foarte toxic; praful şi
vaporii lui distrug cartilajele şi septul nazal; soluţiile lui
infectează zgârieturile.
Cromatul şi dicromatul
de potasiu au aceleaşi utilizări ca şi cromatul şi dicromatul
de sodiu.
e)
Cromaţi de amoniu. Cromatul de amoniu (NH4)2CrO4),
preparat prin saturarea cu amoniac a unei soluţii de anhidridă
cromică. Cristale galbene, solubile în apă. Utilizat în fotografie
şi în vopsitorie.
Dicromatul de amoniu (NH4)2Cr2O7),
obţinut pornind de la oxidul natural de fier şi de crom (cromit).
Cristale roşii, solubile în apă. Este utilizat în fotografie, în
vopsitorie (mordant) sau în tăbăcărie, pentru purificarea
grăsimilor sau a uleiurilor, în sinteze organice etc.
f)
Cromat de calciu (CaCrO4.2H2O).
Această sare, care este preparată pornind de la dicromatul de sodiu
şi cretă, devine anhidră şi se îngălbeneşte sub
acţiunea căldurii. Singură sau în amestec, el formează galbenul
ultramarin.
g)
Cromat de mangan. Cromatul neutru de mangan (MnCrO4),
preparat pornind de la oxidul manganos şi anhidrida cromică. Cristale
brune, solubile în apă; mordant în vopsitorie.
Cromatul bazic, praf brun, este insolubil în apă; este
utilizat drept culoare pentru acuarele.
h)
Cromaţi de fier. Cromatul feric (Fe2(CrO4)3),
preparat cu ajutorul soluţiilor de clorură ferică şi de
cromat de potasiu, este un praf galben, insolubil în apă.
Există şi un cromat bazic de fier, care singur sau în
amestec, este utilizat în pictură sub numele de galben siderin;
asociat cu albastrul de Prusia, el dă un verde care imită verdele de
zinc. Este utilizat şi în metalurgie.
ij) Cromat de stronţiu (SrCrO4).
Produs analog cu cromatul de calciu, care, singur sau în amestec, constituie
galbenul de stronţiu, utilizat în pictura artistică.
k) Cromat de bariu (BaCrO4). Obţinut prin precipitarea
soluţiilor de clorură de bariu şi de cromat de sodiu, se prezintă sub
forma unui praf de culoare galben viu, insolubil în apă Este toxic. Singur
sau în amestec constituie galbenul de bariu (denumit uneori galben
ultramarin, ca produsul
similar pe bază de cromat de calciu), utilizat în pictura artistică,
în industria emailului, în sticlărie. Se mai întrebuinţează în
fabricaţia chibriturilor sau ca ronjant în vopsitorie.
Poziţia nu
cuprinde:
a)
Cromatul
natural de plumb (crocoit) (poziţia 25.30).
b)
Pigmenţii
pe bază de cromaţi (poziţia 32.06).
3) Manganaţi, permanganaţi.
Aceste săruri corespund acidului manganic (H2MnO4)
(neizolat) şi respectiv, acidului permanganic (HMnO4) (care
există numai în soluţii apoase).
a) Manganaţi. Manganatul de
sodiu (Na2MnO4), preparat prin topirea unui amestec
de dioxid natural de mangan (poziţia 26.02) (pirolusită) şi de
hidroxid de sodiu; Cristale verzi, solubile în apă rece, descompuse în
apă caldă; este utilizat în metalurgia aurului.
Manganatul
de potasiu (K2MnO4). Cristale mici de culoare
neagru-verzui, utilizat la prepararea permanganatului.
Manganatul
de bariu (BaMnO4). Obţinut încălzind dioxidul de mangan
amestecat cu nitrat de bariu, apare ca un praf verde ca smaraldul; amestecat cu
sulfatul de bariu, constituie albastru de mangan, utilizat în pictura
artistică.
b) Permanganaţi. Permanganatul
de sodiu (NaMnO4.3H2O). Preparat cu ajutorul
manganatului, este format din cristale negre roşiatice, delicvescente,
solubile în apă. Este întrebuinţat ca dezinfectant, în sinteze
organice sau pentru albirea lânii.
Permanganatul
de potasiu (KMnO4). Preparat pornind de la manganat sau oxidând un
amestec de dioxid de mangan şi de potasă caustică. Cristale
violete, cu reflexe metalice, solubile în apă, colorând pielea, sau
soluţii apoase de un roşu-violaceu sau pastile. Este un oxidant
foarte energic, utilizat în chimie ca reactiv, în sinteza organică
(fabricarea zaharinei), în metalurgie (rafinarea nichelului), pentru albirea
grăsimilor, a răşinilor, a firelor sau a ţesăturilor
de mătase sau a paielor, la epurarea apei, ca antiseptic, drept colorant
(pentru lână, lemn, prepararea vopselelor capilare), ca absorbant în
măştile de gaz sau în medicină.
Permanganatul
de calciu (Ca(MnO4)2.5H2O). Preparat prin
electroliza soluţiilor de manganaţi alcalini şi de clorură
de calciu, formează cristale violete închise, solubile în apă.
Oxidant şi dezinfectant, întrebuinţat în vopsitorie, în sinteze
organice, pentru epurarea apelor, pentru albirea pastelor de hârtie.
4) Molibdaţi. Molibdaţii,
paramolibdaţii şi polimolibdaţii (di-, tri-, tetra-),
derivă din acidul molibdenic normal (H2MoO4) sau din
alţi acizi molibdenici. Prezintă unele analogii cu cromaţii.
Cele mai importante dintre aceste
săruri sunt:
a) Molibdatul de amoniu. Obţinut în
metalurgia molibdenului, apare sub forma unor cristale hidratate, cu
uşoară nuanţă de verde sau galben, se descompune la
căldură. Utilizat ca reactiv în chimie şi la prepararea
pigmenţilor, a ignifuganţilor, în sticlărie etc.
b) Molibdatul de sodiu. Cristale
hidratate, lucioase, solubile în apă. Este întrebuinţat ca reactiv,
pentru fabricarea pigmenţilor şi în medicină.
c) Molibdatul de calciu. Praf alb,
insolubil în apă, este utilizat în metalurgie.
d) Molibdatul de plumb. Molibdatul de
plumb artificial coprecipitat cu cromatul de plumb dă roşul de
molibden.
Poziţia
nu cuprinde molibdatul natural de plumb (wulfenit) (poziţia
26.13).
5) Tungstenaţi (wolframaţi).
Tungstenaţii, paratungstenaţii şi pertungstenaţii
derivă din acidul tungstenic normal (H2WO4) şi
din alţi acizi tungstenici.
Cele mai importante săruri sunt:
a)
Tungstenatul de amoniu. Obţinut dizolvând
acidul tungstenic în amoniac. Praf cristalin alb, hidratat, solubil în
apă, utilizat la ignifugarea
ţesăturilor sau la prepararea altor tungstenaţi.
b)
Turgstenatul de sodiu. Obţinut în metalurgia
tungstenului, pornind de la wolframitul clasificat la poziţia 26.11
şi de la carbonatul de sodiu. Lamele sau cristale albe hidratate, cu
reflexe sidefii, solubile în apă. Are aceleaşi utilizări ca
tungstenatul de amoniu; utilizat în plus, ca mordant pentru imprimarea
textilelor şi la prepararea vopselelor, lacurilor, a catalizatorilor sau
în chimia organică.
c) Tungstenatul de calciu. Solzi albi, lucioşi,
insolubili în apă, este utilizat la fabricarea ecranelor de radioscopie
sau a tuburilor fluorescente.
d) Tungstenatul de bariu. Praf alb, utilizat în pictură
artistică, singur sau în amestec, sub denumirea de alb de tungsten
sau tungstenat alb.
e) Alţi tungstenaţi. De menţionat
tungstenaţii de potasiu (pentru ignifugarea ţesăturilor), de
magneziu (pentru ecranele radioscopice), de crom (pigment verde), de plumb
(pigment alb).
Poziţia
nu cuprinde:
a)
Tungstenatul
de calciu nativ (scheelitul), un minereu de tungsten (poziţia 26.11).
b)
Tungstenaţii
naturali de mangan (hubneritul) sau de fier (ferberitul) (poziţia
26.11).
c)
Tungstenaţii - în special cei de calciu
sau de magneziu - deveniţi luminescenţi în urma unor tratamente
adecvate care le dau o structură cristalină particulară,
intră în categoria luminoforilor anorganice (poziţia 32.06).
6) Titanaţi. Titanaţii (orto-,
meta- şi pertitanaţi, neutri sau acizi) derivă din diverşi
acizi titanici, hidroxizi bazaţi pe dioxidul de titan (TiO2 ).
Titanaţii de bariu sau de
plumb sunt prafuri albe, utilizate ca pigmenţi.
Poziţia
nu cuprinde titanatul natural de fier (ilmenitul) (poziţia 26.14)
şi fluorotitanaţii anorganici (poziţia 28.26).
7)
Vanadaţi. Vanadaţii (orto-,
meta-, piro-, hipo-, vanadaţii neutri sau acizi) derivă din
diverşi acizi vanadici proveniţi de la pentaoxidul de vanadiu (V2O5)
sau de la alţi oxizi de vanadiu.
a) Vanadat de amoniu (metavanadat) (NH4VO3).
Praf cristalin alb gălbui, puţin solubil în apă rece, foarte
solubil în apă caldă, cu care formează o soluţie
galbenă. Este folosit drept catalizator sau ca mordant la vopsirea sau
imprimarea textilelor, ca sicativ la vopsele şi lacuri, colorant în
ceramică, la fabricarea cernelurilor pentru scris sau pentru tipografii
etc.
b) Vanadaţi de sodiu (orto- şi
meta-). Prafuri albe, cristaline hidratate, solubile în apă. Utilizate la
vopsirea sau imprimarea cu negru de anilină.
8) Feraţi şi
feriţi. Feraţii şi feriţii derivă respectiv din
hidroxidul feric (Fe(OH)3) şi din hidroxidul feros (Fe(OH)2).
Feratul de potasiu este un praf negru, care se dizolvă în apă
dând un lichid roşu.
Amestecurile simple de oxizi de
fier şi de alţi oxizi metalici constituind culori ceramice, clasificate
la poziţia 32.07 sunt denumite greşit sub numele de
feraţi.
Poziţia
nu cuprinde magnetitas care nu este altceva decât oxidul
fero-feric Fe3O4, (poziţia 26.01) şi zgurile
de fier (oxizii de zgură) (poziţia 26.19).
9) Zincaţi. Compuşi
derivând din hidroxidul de zinc amfoter (Zn(OH)2).
a) Zincat de sodiu. Obţinut prin
acţiunea carbonatului de sodiu asupra oxidului de zinc sau prin
acţiunea hidroxidului de sodiu (soda caustică) asupra zincului.
Folosit la prepararea sulfurii de zinc, utilizată în vopsitorie.
b) Zincat de fier. Este utilizat drept
colorant în ceramică.
c) Zincat de cobalt, pur sau în amestec
cu oxidul de cobalt sau alte săruri, el constituie verdele de cobalt
sau verdele Rinman.
d) Zincat de bariu. Preparat precipitând
o soluţie apoasă de hidroxid de bariu cu o soluţie
amoniacală de sulfat de zinc. Praf alb, solubil în apă, utilizat la
fabricarea sulfurii de zinc şi care este utilizat în industria vopselelor.
10) Stanaţi. Stanaţii
(orto- şi meta-) derivă din acizii stanici.
a) Stanat de sodiu (Na2SnO3.3H2O).
Obţinut prin topirea unui amestec de staniu, de sodă caustică,
de clorură şi nitrat de sodiu, se prezintă ca o masă
dură sau în bucăţi neregulate, solubile în apă, albe sau
colorate, în funcţie de proporţia impurităţilor
(săruri sodice sau feroase). Utilizat în vopsitorie sau în imprimarea
textilelor (mordant), în industria sticlei sau a ceramicii, la separarea
plumbului de arsen, la apretarea cu staniu a mătăsurilor sau în
sinteze organice.
b) Stanat de aluminiu. Preparat prin
încălzirea unui amestec de sulfat de staniu şi de sulfat de aluminiu.
Praf alb utilizat ca opacizant în industria emailului sau a ceramicii.
c) Stanat de crom. Este constituantul
principal a culorilor roz în ceramică sau în pictura artistică numite
pink colours. Mai este utilizat pentru apretarea cu staniu a
mătăsurilor.
d) Stanat de cobalt. Singur sau în
amestec, el constituie albastrul ceruleum, folosit în pictură.
e) Stanat de cupru. Singur sau în
amestec, constituie verdele de staniu.
11) Antimoniaţi
(stibiaţi), aceştia sunt săruri ale diverşilor acizi
corespunzând oxidului antimonic (Sb2O5); ei prezintă
unele asemănări cu arseniaţii.
a)
Metaantimoniat de sodiu (leuconina).
Preparat pornind de la soda caustică şi de la pentaoxidul de stibiu.
Praf cristalin alb, puţin solubil în apă. Opacizant în industria
emailului sau a sticlei. Utilizat la prepararea tioantimoniatului de sodiu
(sulfoantimoniat de sodiu) (sarea Schlippe) (poziţia 28.42).
b)
Antimoniaţi de potasiu. Cel mai important este
antimoniatul acid de potasiu, obţinut prin calcinarea metalului amestecat
cu salpetru (nitrat de potasiu). Praf alb cristalin, care se foloseşte (ca
purgativ) în medicină sau drept colorant în ceramică.
c)
Antimoniat de plumb. Obţinut prin topirea
pentaoxidului de stibiu cu miniu (plumb roşu). Praf galben, insolubil în
apă. Singur sau în amestec cu oxiclorura de plumb, el constituie galbenul
de Neapole (galben de stibiu), pigment utilizat în ceramică,
sticlărie sau în pictura artistică.
Poziţia nu cuprinde stibiurile (poziţia
28.51).
12)
Plumbaţii. Aceştia sunt derivaţi din dioxidul de plumb
amfoter (PbO2).
Plumbatul de sodiu este utilizat drept colorant. Plumbaţii de
calciu (galben), de stronţiu (maron) sau de bariu (negru) se
utilizează la fabricarea chibriturilor.
13) Alte săruri ale
oxiacizilor metalici sau permetalici. Se pot cita:
a) Tantalaţi şi niobiaţi.
b) Germanaţi.
c) Reniaţi şi perreniaţi.
d) Zirconiaţi.
e) Bismutaţi.
Poziţia
nu cuprinde:
a)
Compuşi
ai metalelor preţioase provenind, fie din acizi al căror anion
conţine aceste metale (de exemplu auraţii, platinaţii), fie din
alţi acizi conţinând un element metalic al cărui cation este
format din aceste metale (de exemplu cromatul de argint) (poziţia 28.43).
b)
Compuşi
ai elementelor chimice radioactive (sau izotopi radioactivi) (poziţia
28.44).
c)
Compuşi
de scandiu, ytriu sau ai metalelor de pământuri rare (poziţia
28.46).
Sărurile complexe ale fluorului, ca
fluorotitanaţii (poziţia 28.26).
NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA
COMBINATĂ
28.41 |
Săruri
ale oxiacizilor metalici sau permetalici |
|
|
2841.69.00 |
Altele Manganitele sunt săruri ale
acidului manganos (H2MnO3) în care manganul este
tetravalent. Sunt practic insolubile în apă şi hidrolizează cu
uşurinţă. Manganita de cupru (CuMnO3) este
utilizată la măştile de gaze pentru a oxida oxidul de carbon
la bioxid de carbon; bihidrogenomanganita [Cu(HMnO3)] este mai
eficace. Pe lângă manganitele enumerate în
Notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziţia 28.41, (3)(a),
la acest cod tarifar se clasifică manganaţii în care manganul este
pentavalent, de exemplu Na3MnO4.10H2O. |