28.41- SĂRURI ALE OXIACIZILOR METALICI SAU PERMETALICI.

2841.10 - Aluminaţi

2841.20 - Cromaţi de zinc sau de plumb

2841.30 - Dicromat de sodiu

2841.50 - Alţi cromaţi şi dicromaţi; percromaţi

- Manganiţi, manganaţi şi permanganaţi:

2841.61 - - Permanganat de potasiu

2841.69 - - Altele

2841.70 - Molibdaţi

2841.80 - Tungstenaţi (wolframaţi)

2841.90 – Altele

NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT

Poziţia cuprinde sărurile oxiacizilor metalici sau permetalici (corespunzând cu oxizii metalelor care constituie anhidridele).

Principalele categorii de compuşi clasificaţi aici:

1) Aluminaţi. Derivaţi ai hidroxizilor de aluminiu.

a) Aluminat de sodiu. Rezultă din tratarea bauxitei cu soluţie de hidroxid de sodiu. Praf alb (solubil în apă), soluţii apoase sau paste. Utilizat ca mordant în vopsitorie (mordant alcalin), pentru obţinerea lacurilor, pentru încleierea hârtiei, ca material de umplutură a săpunului, întăritor pentru ipsos, prepararea sticlelor opace, epurarea apelor industriale etc.

b) Aluminat de potasiu. Preparat prin dizolvarea bauxitei în potasă caustică. Masă albă, microcristalină, higroscopică, solubilă în apă. Utilizările lui sunt aceleaşi ca cele ale aluminatului de sodiu.

c) Aluminat de calciu. Obţinut prin topirea în cuptor electric a bauxitei şi a oxidului de calciu. Praf alb, solubil în apă. Utilizat în vopsitorie (mordant), pentru epurarea apelor industriale (schimbător de ioni), fabricarea hârtiei (încleiere), la fabricarea sticlei, a săpunurilor, a cimenturilor speciale, a produselor de polizat sau a altor aluminaţi.

d) Aluminat de crom. Obţinut prin încălzirea unui amestec de oxid de aluminiu, fluorură de calciu şi dicromat de amoniu, este un colorant pentru ceramică.

e) Aluminat de cobalt. Preparat din aluminat de sodiu şi o sare de cobalt. Pur sau în amestec cu oxidul de aluminiu, el reprezintă albastrul de cobalt sau albastrul Thenard. Utilizat la prepararea albastrului ceruleum (cu aluminat de zinc), a albastru azur, de smalţ, de Saxonia sau de Sevres etc.

f) Aluminat de zinc. Praf alb, utilizat ca aluminatul de sodiu.

g) Aluminat de bariu. Preparat pornind de la bauxită, baritină şi cărbune. Mase albe sau brune. Utilizat la epurarea apelor industriale sau ca dezincrustant.

h) Aluminat de plumb. Obţinut prin încălzirea unui amestec de oxid de plumb (litarga) şi oxid de aluminiu. Este un solid foarte puţin fuzibil, utilizat ca pigment alb solid şi la fabricarea cărămizilor şi a acoperirilor refractare.

Poziţia nu cuprinde aluminatul natural de beriliu (chrisoberil) (poziţiile 25.30, 71.03 sau 71.05, după caz).

2) Cromaţi. Cromaţii neutri sau acizi (dicromaţii), tri- şi tetracromaţii şi percromaţii derivă din diverşi acizi cromici, în particular din acidul normal (H₂CrO₄) sau din acidul dicromic sau pirocromic (H₂Cr₂O₇), neizolat în stare pură.

Cele mai importante dintre aceste săruri, majoritatea toxice, sunt:

a) Cromatul de zinc. Tratând o sare de zinc cu un dicromat alcalin, se obţine un cromat hidratat sau bazic de zinc, sub forma unui praf insolubil în apă. Este un pigment care, singur sau în amestec constituie galbenul de zinc. Asociat cu albastrul de Prusia, formează verdele de zinc.

b) Cromat de plumb. Cromatul neutru artificial de plumb rezultă din acţiunea acetatului de plumb asupra dicromatului de sodiu. Praf galben, uneori portocaliu sau roşu, funcţie de modul de precipitare. Singur sau în amestec, acest pigment reprezintă galbenul de crom, foarte întrebuinţat în industria emailului, în ceramică, în lacuri şi vopsele etc.

Cromatul bazic, singur sau în amestec, constituie roşul de crom sau roşul de Adrianopole.

c) Cromaţi de sodiu. Cromatul de sodiu (Na₂CrO₄.10H₂O) obţinut în cursul fabricării cromului prin prăjirea oxidului natural de fier şi crom (cromit, fier cromat), amestecat cu cărbune şi carbonat de sodiu, formează cristale mari galbene, delicvescente, foarte solubile în apă. Utilizat în vopsitorie (ca mordant), în tăbăcărie, la fabricarea cernelurilor, a pigmenţilor sau a altor cromaţi sau dicromaţi. Amestecat cu sulfura de stibiu, el serveşte la prepararea unui praf pentru flash în fotografie.

Dicromatul de sodiu (Na₂Cr₂O₇.2 H₂O), preparat pornind de la cromatul de sodiu, apare sub forma unor cristale roşii, delicvescente, solubile în apă. Căldura îl transformă în dicromat anhidru, mai puţin delicvescent; dicromatul topit este acela, care deseori conţine puţin sulfat de sodiu. Este utilizat în tăbăcărie (tăbăcăria cu crom), în vopsitorie (ronjant şi oxidant) şi în industria coloranţilor, în sinteze organice (ca oxidant), în fotografie sau în artele fotografice, în industria uleiului (pentru purificarea sau decolorarea grăsimilor), în pirotehnie, la fabricarea pilelor electrice din dicromat, în operaţiile de flotare, la rafinarea petrolului, la prepararea gelatinelor dicromate (care, sub influenţa luminii devin insolubile în apă caldă) sau ca antiseptic.

d) Cromaţi de potasiu. Cromatul de potasiu (K₂CrO₄) (cromat galben), preparaţi pornind de la cromit. Cristale galbene, solubile în apă, toxice.

Dicromatul de potasiu (K₂Cr₂O₇) (cromat roşu) obţinut pornind de la cromit. Cristale portocalii, solubile în apă. Produsul este foarte toxic; praful şi vaporii lui distrug cartilajele şi septul nazal; soluţiile lui infectează zgârieturile.

Cromatul şi dicromatul de potasiu au aceleaşi utilizări ca şi cromatul şi dicromatul de sodiu.

e) Cromaţi de amoniu. Cromatul de amoniu (NH₄)₂CrO₄), preparat prin saturarea cu amoniac a unei soluţii de anhidridă cromică. Cristale galbene, solubile în apă. Utilizat în fotografie şi în vopsitorie.

Dicromatul de amoniu (NH₄)₂Cr₂O₇), obţinut pornind de la oxidul natural de fier şi de crom (cromit). Cristale roşii, solubile în apă. Este utilizat în fotografie, în vopsitorie (mordant) sau în tăbăcărie, pentru purificarea grăsimilor sau a uleiurilor, în sinteze organice etc.

f) Cromat de calciu (CaCrO₄.2H₂O). Această sare, care este preparată pornind de la dicromatul de sodiu şi cretă, devine anhidră şi se îngălbeneşte sub acţiunea căldurii. Singură sau în amestec, el formează galbenul ultramarin.

g) Cromat de mangan. Cromatul neutru de mangan (MnCrO₄), preparat pornind de la oxidul manganos şi anhidrida cromică. Cristale brune, solubile în apă; mordant în vopsitorie.

Cromatul bazic, praf brun, este insolubil în apă; este utilizat drept culoare pentru acuarele.

h) Cromaţi de fier. Cromatul feric (Fe₂(CrO₄)₃), preparat cu ajutorul soluţiilor de clorură ferică şi de cromat de potasiu, este un praf galben, insolubil în apă.

Există şi un cromat bazic de fier, care singur sau în amestec, este utilizat în pictură sub numele de galben siderin; asociat cu albastrul de Prusia, el dă un verde care imită verdele de zinc. Este utilizat şi în metalurgie.

ij) Cromat de stronţiu (SrCrO₄). Produs analog cu cromatul de calciu, care, singur sau în amestec, constituie galbenul de stronţiu, utilizat în pictura artistică.

k) Cromat de bariu (BaCrO₄). Obţinut prin precipitarea soluţiilor de clorură de bariu şi de cromat de sodiu, se prezintă sub forma unui praf de culoare galben viu, insolubil în apă Este toxic. Singur sau în amestec constituie galbenul de bariu (denumit uneori galben ultramarin, ca produsul similar pe bază de cromat de calciu), utilizat în pictura artistică, în industria emailului, în sticlărie. Se mai întrebuinţează în fabricaţia chibriturilor sau ca ronjant în vopsitorie.

Poziţia nu cuprinde:

a) Cromatul natural de plumb (crocoit) (poziţia 25.30).

b) Pigmenţii pe bază de cromaţi (poziţia 32.06).

3) Manganaţi, permanganaţi. Aceste săruri corespund acidului manganic (H₂MnO₄) (neizolat) şi respectiv, acidului permanganic (HMnO₄) (care există numai în soluţii apoase).

a) Manganaţi. Manganatul de sodiu (Na₂MnO₄), preparat prin topirea unui amestec de dioxid natural de mangan (poziţia 26.02) (pirolusită) şi de hidroxid de sodiu; Cristale verzi, solubile în apă rece, descompuse în apă caldă; este utilizat în metalurgia aurului.

Manganatul de potasiu (K₂MnO₄). Cristale mici de culoare neagru-verzui, utilizat la prepararea permanganatului.

Manganatul de bariu (BaMnO₄). Obţinut încălzind dioxidul de mangan amestecat cu nitrat de bariu, apare ca un praf verde ca smaraldul; amestecat cu sulfatul de bariu, constituie albastru de mangan, utilizat în pictura artistică.

b) Permanganaţi. Permanganatul de sodiu (NaMnO₄.3H₂O). Preparat cu ajutorul manganatului, este format din cristale negre roşiatice, delicvescente, solubile în apă. Este întrebuinţat ca dezinfectant, în sinteze organice sau pentru albirea lânii.

Permanganatul de potasiu (KMnO₄). Preparat pornind de la manganat sau oxidând un amestec de dioxid de mangan şi de potasă caustică. Cristale violete, cu reflexe metalice, solubile în apă, colorând pielea, sau soluţii apoase de un roşu-violaceu sau pastile. Este un oxidant foarte energic, utilizat în chimie ca reactiv, în sinteza organică (fabricarea zaharinei), în metalurgie (rafinarea nichelului), pentru albirea grăsimilor, a răşinilor, a firelor sau a ţesăturilor de mătase sau a paielor, la epurarea apei, ca antiseptic, drept colorant (pentru lână, lemn, prepararea vopselelor capilare), ca absorbant în măştile de gaz sau în medicină.

Permanganatul de calciu (Ca(MnO₄)₂.5H₂O). Preparat prin electroliza soluţiilor de manganaţi alcalini şi de clorură de calciu, formează cristale violete închise, solubile în apă. Oxidant şi dezinfectant, întrebuinţat în vopsitorie, în sinteze organice, pentru epurarea apelor, pentru albirea pastelor de hârtie.

4) Molibdaţi. Molibdaţii, paramolibdaţii şi polimolibdaţii (di-, tri-, tetra-), derivă din acidul molibdenic normal (H₂MoO₄) sau din alţi acizi molibdenici. Prezintă unele analogii cu cromaţii.

Cele mai importante dintre aceste săruri sunt:

a) Molibdatul de amoniu. Obţinut în metalurgia molibdenului, apare sub forma unor cristale hidratate, cu uşoară nuanţă de verde sau galben, se descompune la căldură. Utilizat ca reactiv în chimie şi la prepararea pigmenţilor, a ignifuganţilor, în sticlărie etc.

b) Molibdatul de sodiu. Cristale hidratate, lucioase, solubile în apă. Este întrebuinţat ca reactiv, pentru fabricarea pigmenţilor şi în medicină.

c) Molibdatul de calciu. Praf alb, insolubil în apă, este utilizat în metalurgie.

d) Molibdatul de plumb. Molibdatul de plumb artificial coprecipitat cu cromatul de plumb dă roşul de molibden.

Poziţia nu cuprinde molibdatul natural de plumb (wulfenit) (poziţia 26.13).

5) Tungstenaţi (wolframaţi). Tungstenaţii, paratungstenaţii şi pertungstenaţii derivă din acidul tungstenic normal (H₂WO₄) şi din alţi acizi tungstenici.

Cele mai importante săruri sunt:

a) Tungstenatul de amoniu. Obţinut dizolvând acidul tungstenic în amoniac. Praf cristalin alb, hidratat, solubil în apă, utilizat la ignifugarea ţesăturilor sau la prepararea altor tungstenaţi.

b) Turgstenatul de sodiu. Obţinut în metalurgia tungstenului, pornind de la wolframitul clasificat la poziţia 26.11 şi de la carbonatul de sodiu. Lamele sau cristale albe hidratate, cu reflexe sidefii, solubile în apă. Are aceleaşi utilizări ca tungstenatul de amoniu; utilizat în plus, ca mordant pentru imprimarea textilelor şi la prepararea vopselelor, lacurilor, a catalizatorilor sau în chimia organică.

c) Tungstenatul de calciu. Solzi albi, lucioşi, insolubili în apă, este utilizat la fabricarea ecranelor de radioscopie sau a tuburilor fluorescente.

d) Tungstenatul de bariu. Praf alb, utilizat în pictură artistică, singur sau în amestec, sub denumirea de alb de tungsten sau tungstenat alb.

e) Alţi tungstenaţi. De menţionat tungstenaţii de potasiu (pentru ignifugarea ţesăturilor), de magneziu (pentru ecranele radioscopice), de crom (pigment verde), de plumb (pigment alb).

Poziţia nu cuprinde:

a) Tungstenatul de calciu nativ (scheelitul), un minereu de tungsten (poziţia 26.11).

b) Tungstenaţii naturali de mangan (hubneritul) sau de fier (ferberitul) (poziţia 26.11).

c) Tungstenaţii - în special cei de calciu sau de magneziu - deveniţi luminescenţi în urma unor tratamente adecvate care le dau o structură cristalină particulară, intră în categoria luminoforilor anorganice (poziţia 32.06).

6) Titanaţi. Titanaţii (orto-, meta- şi pertitanaţi, neutri sau acizi) derivă din diverşi acizi titanici, hidroxizi bazaţi pe dioxidul de titan (TiO₂ ).

Titanaţii de bariu sau de plumb sunt prafuri albe, utilizate ca pigmenţi.

Poziţia nu cuprinde titanatul natural de fier (ilmenitul) (poziţia 26.14) şi fluorotitanaţii anorganici (poziţia 28.26).

7) Vanadaţi. Vanadaţii (orto-, meta-, piro-, hipo-, vanadaţii neutri sau acizi) derivă din diverşi acizi vanadici proveniţi de la pentaoxidul de vanadiu (V₂O₅) sau de la alţi oxizi de vanadiu.

a) Vanadat de amoniu (metavanadat) (NH₄VO₃). Praf cristalin alb gălbui, puţin solubil în apă rece, foarte solubil în apă caldă, cu care formează o soluţie galbenă. Este folosit drept catalizator sau ca mordant la vopsirea sau imprimarea textilelor, ca sicativ la vopsele şi lacuri, colorant în ceramică, la fabricarea cernelurilor pentru scris sau pentru tipografii etc.

b) Vanadaţi de sodiu (orto- şi meta-). Prafuri albe, cristaline hidratate, solubile în apă. Utilizate la vopsirea sau imprimarea cu negru de anilină.

8) Feraţi şi feriţi. Feraţii şi feriţii derivă respectiv din hidroxidul feric (Fe(OH)₃) şi din hidroxidul feros (Fe(OH)₂). Feratul de potasiu este un praf negru, care se dizolvă în apă dând un lichid roşu.

Amestecurile simple de oxizi de fier şi de alţi oxizi metalici constituind culori ceramice, clasificate la poziţia 32.07 sunt denumite greşit sub numele de feraţi.

Poziţia nu cuprinde magnetitas care nu este altceva decât oxidul fero-feric Fe₃O₄, (poziţia 26.01) şi zgurile de fier (oxizii de zgură) (poziţia 26.19).

9) Zincaţi. Compuşi derivând din hidroxidul de zinc amfoter (Zn(OH)₂).

a) Zincat de sodiu. Obţinut prin acţiunea carbonatului de sodiu asupra oxidului de zinc sau prin acţiunea hidroxidului de sodiu (soda caustică) asupra zincului. Folosit la prepararea sulfurii de zinc, utilizată în vopsitorie.

b) Zincat de fier. Este utilizat drept colorant în ceramică.

c) Zincat de cobalt, pur sau în amestec cu oxidul de cobalt sau alte săruri, el constituie verdele de cobalt sau verdele Rinman.

d) Zincat de bariu. Preparat precipitând o soluţie apoasă de hidroxid de bariu cu o soluţie amoniacală de sulfat de zinc. Praf alb, solubil în apă, utilizat la fabricarea sulfurii de zinc şi care este utilizat în industria vopselelor.

10) Stanaţi. Stanaţii (orto- şi meta-) derivă din acizii stanici.

a) Stanat de sodiu (Na₂SnO₃.3H₂O). Obţinut prin topirea unui amestec de staniu, de sodă caustică, de clorură şi nitrat de sodiu, se prezintă ca o masă dură sau în bucăţi neregulate, solubile în apă, albe sau colorate, în funcţie de proporţia impurităţilor (săruri sodice sau feroase). Utilizat în vopsitorie sau în imprimarea textilelor (mordant), în industria sticlei sau a ceramicii, la separarea plumbului de arsen, la apretarea cu staniu a mătăsurilor sau în sinteze organice.

b) Stanat de aluminiu. Preparat prin încălzirea unui amestec de sulfat de staniu şi de sulfat de aluminiu. Praf alb utilizat ca opacizant în industria emailului sau a ceramicii.

c) Stanat de crom. Este constituantul principal a culorilor roz în ceramică sau în pictura artistică numite pink colours. Mai este utilizat pentru apretarea cu staniu a mătăsurilor.

d) Stanat de cobalt. Singur sau în amestec, el constituie albastrul ceruleum, folosit în pictură.

e) Stanat de cupru. Singur sau în amestec, constituie verdele de staniu.

11) Antimoniaţi (stibiaţi), aceştia sunt săruri ale diverşilor acizi corespunzând oxidului antimonic (Sb₂O₅); ei prezintă unele asemănări cu arseniaţii.

a) Metaantimoniat de sodiu (leuconina). Preparat pornind de la soda caustică şi de la pentaoxidul de stibiu. Praf cristalin alb, puţin solubil în apă. Opacizant în industria emailului sau a sticlei. Utilizat la prepararea tioantimoniatului de sodiu (sulfoantimoniat de sodiu) (sarea Schlippe) (poziţia 28.42).

b) Antimoniaţi de potasiu. Cel mai important este antimoniatul acid de potasiu, obţinut prin calcinarea metalului amestecat cu salpetru (nitrat de potasiu). Praf alb cristalin, care se foloseşte (ca purgativ) în medicină sau drept colorant în ceramică.

c) Antimoniat de plumb. Obţinut prin topirea pentaoxidului de stibiu cu miniu (plumb roşu). Praf galben, insolubil în apă. Singur sau în amestec cu oxiclorura de plumb, el constituie galbenul de Neapole (galben de stibiu), pigment utilizat în ceramică, sticlărie sau în pictura artistică.

Poziţia nu cuprinde stibiurile (poziţia 28.51).

12) Plumbaţii. Aceştia sunt derivaţi din dioxidul de plumb amfoter (PbO₂).

Plumbatul de sodiu este utilizat drept colorant. Plumbaţii de calciu (galben), de stronţiu (maron) sau de bariu (negru) se utilizează la fabricarea chibriturilor.

13) Alte săruri ale oxiacizilor metalici sau permetalici. Se pot cita:

a) Tantalaţi şi niobiaţi.

b) Germanaţi.

c) Reniaţi şi perreniaţi.

d) Zirconiaţi.

e) Bismutaţi.

Poziţia nu cuprinde:

a) Compuşi ai metalelor preţioase provenind, fie din acizi al căror anion conţine aceste metale (de exemplu auraţii, platinaţii), fie din alţi acizi conţinând un element metalic al cărui cation este format din aceste metale (de exemplu cromatul de argint) (poziţia 28.43).

b) Compuşi ai elementelor chimice radioactive (sau izotopi radioactivi) (poziţia 28.44).

c) Compuşi de scandiu, ytriu sau ai metalelor de pământuri rare (poziţia 28.46).

Sărurile complexe ale fluorului, ca fluorotitanaţii (poziţia 28.26).

NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA COMBINATĂ

28.41

Săruri ale oxiacizilor metalici sau permetalici

2841.69.00

Altele Manganitele sunt săruri ale acidului manganos (H2MnO3) în care manganul este tetravalent. Sunt practic insolubile în apă şi hidrolizează cu uşurinţă. Manganita de cupru (CuMnO3) este utilizată la măştile de gaze pentru a oxida oxidul de carbon la bioxid de carbon; bihidrogenomanganita [Cu(HMnO3)] este mai eficace. Pe lângă manganitele enumerate în Notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziţia 28.41, (3)(a), la acest cod tarifar se clasifică manganaţii în care manganul este pentavalent, de exemplu Na3MnO4.10H2O.

SUS