28.42 - ALTE SĂRURI ALE ACIZILOR SAU PERACIZILOR ANORGANICI (INCLUSIV ALUMINOSILICAŢI CU COMPOZIŢIE CHIMICĂ DEFINITĂ SAU NU), ALTELE DECÂT AZIDELE.

2842.10 - Silicaţi dubli sau complecşi, inclusiv aluminosilicaţi cu compoziţie chimică definită sau nu

2842.90 – Altele

NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT

Sub rezerva excluderilor menţionate la începutul acestui Subcapitol, poziţia cuprinde:

I.- SĂRURI ALE ACIZILOR ANORGANICI AI ELEMENTELOR NEMETALICE SAU PERACIZII NECLASIFICAŢI ÎN ALTĂ PARTE

Acestea sunt, în particular, următoarele:

A) Arseniţi şi arsenaţi.

Aceştia sunt săruri metalice ale acizilor de arsen: arseniţii, săruri ale acizilor arsenoşi şi arsenaţii, săruri ale acizilor arsenici clasificaţi la poziţia 28.11. Sunt otrăvuri violente. Aceştia sunt:

1) Arsenitul de sodiu (NaAsO₂). Preparat prin topirea carbonatului de sodiu şi a oxidului arsenios. Praf sau plăci, alb sau gri, solubil în apă. Se foloseşte în viticultură (insecticid), pentru conservarea pieilor, în medicină, la fabricarea săpunurilor şi a produselor antiseptice etc.

2) Arsenitul de calciu (CaHAsO₃). Praf alb, insolubil în apă. Insecticid.

3) Arsenitul de cupru (CuHAsO₃). Obţinut pornind de la arsenitul de sodiu şi sulfatul de cupru. Praf verde, insolubil în apă, folosit ca insecticid şi drept colorant, sub numele de verde de Scheele. Utilizat la fabricarea anumitor culori verzi (vezi Nota explicativă a poziţiei32.06).

4) Arsenitul de zinc (Zn(AsO₂)₂). Are acelaşi aspect şi aceleaşi utilizări ca arsenitul de calciu.

5) Arsenitul de plumb (Pb(AsO₂)₂). Praf alb, foarte puţin solubil în apă, utilizat în viticultură (insecticid).

6) Arsenaţii de sodiu (orto-, meta- şi piroarsenat). Aceşti arsenaţi, dintre care cei mai importanţi sunt ortoarsenatul disodic (Na₂HAsO₄) (cu 7 sau 12 H₂O; în funcţie de temperatura de cristalizare) şi ortoarsenatul trisodic (anhidru sau cu 12 H₂O), sunt preparaţi pornind de la oxidul arsenos şi nitratul de sodiu. Cristale incolore sau sub formă de praf verzui. Utilizaţi la prepararea anumitor medicamente (soluţia Pearson), a antisepticelor, a insecticidelor, a altor aresenaţi; mai sunt utilizaţi la imprimarea textilelor.

7) Arsenaţii de potasiu. Ortoarsenaţii mono- şi dipotasici, preparaţi în acelaşi mod ca arsenaţii de sodiu. Cristale incolore, solubile în apă. Sunt folosiţi ca antiseptice sau insecticide, pentru conservarea pieilor în tăbăcărie, la imprimarea textilelor etc.

8) Arsenaţii de calciu. Diortoarsenatul tricalcic (Ca₃(AsO₄)₂), conţinând deseori arsenaţi bi- şi tetracalcici ca impurităţi, se obţine prin acţiunea clorurii de calciu asupra arsenatului de sodiu. Este un praf alb, insolubil în apă, utilizat în special în agricultură ca insecticid.

9) Arsenaţii de cupru. Ortoarsenatul tricupric (Cu₃(AsO₄)₂). Obţinut pornind de la ortoarsenatul de sodiu şi sulfatul (sau clorura) de cupru, este un praf verde, insolubil în apă, utilizat ca paraziticid în viticultură sau la fabricarea culorilor, a vopselelor submarine antivegetative etc.

10) Arsenaţii de mercur. Ortoarsenatul trimercuric (Hg₃(AsO₄)₂, preparat pornind de la ortoarsenatul de sodiu şi clorura mercurică, este un praf galben-deschis, insolubil în apă, utilizat în special la vopselele submarine antivegetative.

11) Arsenaţii de plumb. Diortoarsenatul triplumbic (Pb₃(AsO₄)₂) şi ortoarsenatul acid, foarte puţin solubil în apă, sunt prafuri, paste sau emulsii albe, utilizate în special la prepararea produselor insecticide.

12) Alţi arsenaţi. De menţionat arsenaţii de aluminiu (insecticid) sau de cobalt (praf roz, utilizat în ceramică).

Poziţia nu cuprinde:

a) Arsenaţii naturali de nichel (annabergit etc.) (poziţia 25.30).

b) Arsenurile (poziţia 28.51).

c) Acetoarseniţii (Capitolul 29).

B) Săruri ale acizilor de seleniu: seleniuri, seleniţi, selenaţi

1) Seleniura de cadmiu. Utilizată la fabricarea sticlelor protectoare împotriva orbirii şi la prepararea vopselelor.

2) Selenitul de sodiu. Utilizat la mascarea coloraţiei verzui a sticlei sau la colorarea acesteia în roşu.

3) Selenatul de amoniu şi selenatul de sodiu. Utilizaţi ca insecticide; cel din urmă mai este utilizat în medicină.

4) Selenatul de potasiu. Utilizat în fotografie.

Poziţia nu cuprinde zorgitul, seleniura dublă naturală de plumb şi de cupru, (poziţia 25.30).

C) Săruri ale acizilor de telur: telururi, teluriţi, teluraţi

1) Telurura de bismut . Semiconductor pentru baterii termoelectrice (termopile).

2) Teluraţii de sodiu sau de potasiu. Utilizaţi în medicină.

II.- SĂRURI DUBLE SAU COMPLEXE

Sunt cuprinse aici sărurile duble sau complexe cu excepţia acelora care sunt denumite la alte poziţii.

Principalele săruri duble sau complexe clasificate aici sunt:

A. Cloruri duble sau complexe (clorosăruri).

1) Clorura de amoniu şi:

a) De magneziu. Cristale delicvescente, utilizate în sudură.

b) De fier (clorură feroasă amoniacală şi clorură ferică amoniacală). Mase informe sau cristale higroscopice. Este utilizată la metalizare sau în medicină.

c) De nichel. Praf galben sau în stare hidratată, cristale verzi. Utilizat ca mordant sau în galvanoplastie.

d) De cupru (clorură cuprică amoniacală). Cristale albastre sau verzui, solubile în apă. Utilizată drept colorant sau în pirotehnie.

e) De zinc (clorură de zinc amoniacală). Praf cristalin alb, solubil în apă. Este utilizată în sudură (sare de sudură), în bateriile uscate, în galvanoplastie (depunerea electrolitică a zincului).

f) De staniu. În particular clorura amoniacostanică sau clorstanatul de amoniu. Cristale albe sau roz, sau în soluţii apoase. Uneori denumit sare roz, acest compus este utilizat în vopsitorie sau pentru apretarea mătăsurilor.

g) De mercur (clorura mercurică amoniacală) sau cloromercuratul de amoniu. Praf cristalin alb, relativ solubil în apă caldă, toxic. Este utilizat în medicină sau în pirotehnie.

2) Clorura de sodiu şi de aluminiu. Praf cristalin alb, higroscopic. Folosit în tăbăcărie.

3) Clorura de calciu şi de magneziu. Cristale albe delicvescente. Acest compus este utilizat în industria hârtiei, textilă, a amidonului sau a vopselelor.

4) Clorosăruri. Principalele clorosăruri sunt clorobromurile, cloroiodurile, cloroiodaţii, clorofosfaţii, clorocromaţii, clorovanadaţii.

Clorocromatul de potasiu (sare Peligot). Cristale roşii, descompuse prin apă, oxidant utilizat în sinteze organice.

Poziţia nu cuprinde piromorfitul (clorofosfatul natural de plumb) şi vanadinitul (clorovanadatul de plumb) (poziţia 26.07, respectiv poziţia 26.15) .

B. Ioduri duble sau complexe (iodosăruri).

1) Iodura dublă de sodiu şi de bismut. Cristale roşii, descompuse de apă. Este utilizată în medicină.

2) Iodura dublă de potasiu şi de cadmiu. Praf alb, delicvescent, devenind galben la aer. Este utilizat în medicină.

3) Iodura dublă de cupru şi de mercur. Praf roşu închis, toxic, insolubil în apă. Utilizat în termoscopie.

C. Săruri duble sau complexe conţinând sulf (tiosăruri).

1) Sulfat de amoniu şi:

a) de fier (sulfat feroso-amoniacal, sarea Mohr) (FeSO₄.(NH₄)₂SO₄.6H₂O). Cristale verzi deschis, solubile în apă. Este utilizat în metalurgie sau în medicină.

b) de cobalt (CoSO₄.(NH₄)₂SO₄.6H₂O). Cristale roşii, solubile în apă. Utilizat în acoperiri cu cobalt (cobaltare) sau în ceramică.

c) de nichel (NiSO₄.(NH₄)₂SO₄.6H₂O). Cristale verzi care se descompun la căldură, foarte solubile în apă. Este utilizat în principal la nichelare.

d) de cupru. Praf cristalin albastru, solubil în apă, eflorescent. Este utilizat ca paraziticid, la imprimarea şi prelucrarea textilelor, la prepararea arsenatului de cupru etc.

2) Sulfat de sodiu şi de zirconiu. Solid alb, utilizat în metalurgia zincului.

3) Tiosăruri şi alte săruri duble sau complexe conţinând sulf; tioseleniuri, selenosulfuri, selenosulfaţi, tioteluraţi, tioarsenaţi, tioarseniţi, arsenosulfuri, tiocarbonaţi, germanosulfuri, tioantimoniaţi, tiomolibdaţi, tiostanaţi, reineckaţi.

Această grupă conţine:

a) Tritiocarbonatul de potasiu. Cristale galbene, solubile în apă, este utilizat în agricultură (antifiloxeric) sau în chimia analitică.

b) Tiomolibdaţii alcalini. Utilizaţi ca acceleratori în băile de fosfatare a metalelor.

c) Tetratiocianatdiaminocromatul de amoniu sau tetrackis (tiocianato) diaminocromatul de amoniu (reineckaţii de amoniu sau sarea Reinnecke) (NH₄[Cr(NH₃)₂(SCN)₄].H₂O). Praf cristalin sau cristale de culoare închisă; este un reactiv de laborator.

d) Tiocianatul feropotasic şi tiocianatul feripotasic.

Poziţia nu cuprinde arseniosulfura naturală de cobalt (cobaltină) şi germanosulfura de cupru naturală (germanit) (poziţia 26.05 respectiv 26.17).

D. Săruri duble sau complexe de seleniu (selenocarbonaţi şi selenocianat etc.).

E. Săruri duble sau complexe de telur (telurocarbonaţi, telurocianaţi etc.).

F. Cobaltiazotiţi (nitrocobaltaţi).

Cobaltiazotitul de potasiu (hexanitrocobaltatul (III) de potasiu, azotitul dublu de potasiu şi de cobalt, sarea Fischer (K₃Co(NO₂)₆). Praf microcristalin destul de solubil în apă, este un pigment care, singur sau în amestec, este denumit galben de cobalt.

G. Azotaţi dubli sau complecşi (azotaţii de tetra- şi hexaaminonichel etc.).

Azotaţi amoniacali de nichel. Cristale albastre sau verzi, solubile în apă. Sunt utilizaţi ca oxidanţi sau pentru fabricarea catalizatorului de nichel pur.

H. Fosfaţi dubli sau complecşi (fosfosăruri).

1) Ortofosfat dublu de amoniu şi de sodiu (NaNH₄HPO₄.4H₄O) (sare de fosfor). Cristale incolore, eflorescente, solubile în apă. Utilizat ca fondant pentru dizolvarea oxizilor metalici.

2) Ortofosfat amoniacal de magneziu. Praf alb, foarte puţin solubil în apă. Se utilizează pentru ignifugarea textilelor şi în medicină.

3) Săruri complexe: molibdofosfaţii, silicofosfaţii, tungstofosfaţii, stanofosfaţii, în special.

Această grupă cuprinde:

a) Molibdofosfaţii. Utilizaţi în cercetări microscopice.

b) Silicofosfaţii şi stanofosfaţii. Utilizaţi pentru apretarea mătăsurilor.

IJ. Tungstoboraţi (borotungstenaţi).

Borotungstenatul de cadmiu. Cristale galbene sau soluţii apoase, Utilizat la separarea mineralelor prin metoda densităţii.

K. Silicaţi dubli sau complecşi.

În această grupă sunt cuprinşi aluminosilicaţii cu compoziţie chimică definită sau nu, prezentaţi izolat. Sunt utilizaţi în sticlărie sau ca izolanţi, schimbători de ioni, catalizatori, site moleculare etc.

Sunt cuprinşi în această categorie zeoliţii sintetici cu formula generică M_2/nO.Al₂O₃.ySiO₂.wH₂O unde M este un cation de valenţă n (de obicei sodiu, potasiu, magneziu sau calciu), y un număr egal cu minimum 2 şi w numărul de molecule de apă.

Aluminosilicaţii care conţin lianţi (de exemplu zeoliţii care conţin argilă pe bază de siliciu) sunt excluşi (poziţia 38.24). Dimensiunile particulelor (de obicei peste 5 microni) permit în general identificarea zeoliţilor care conţin lianţi.

L. Săruri duble sau complexe de oxizi metalici.

Grupa cuprinde săruri de tipul cromatului dublu de potasiu şi de calciu.

Poziţia nu cuprinde:

a) Sărurile complexe de fluor de la poziţia 28.26.

b) Alaunii de la poziţia 28.33.

c) Cianurile complexe de la poziţia 28.37.

d) Sărurile acidului azothidric (azidele) (poziţia 28.50).

e) Sulfatul dublu de magneziu şi de potasiu, chiar pur (Capitolul 31).

NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA COMBINATĂ

28.42	Alte săruri ale acizilor sau peracizilor anorganici (inclusiv aluminosilicaţi cu compoziţie chimică definită sau nu), altele decât azidele
2842.10.00	Silicaţi dubli sau complecşi, inclusiv aluminosilicaţi cu compoziţie chimică definită sau nu A se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziţia 28.42, (II), al doilea paragraf, (K).
2842.90.10	Săruri simple, duble sau complexe ale acizilor seleniului sau telurului Pe lângă produsele menţionate în Notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziţia 28.42, (I) (B) şi (C), şi (II), al doilea paragraf, (D) şi (E), şi pe lângă selenosulfuri, selenosulfaţi şi tioteluraţii, la acest cod tarifar se clasifică: 1. selenura de mercur (HgSe) şi selenura de indiu (InSe), utilizate ca semiconductori; 2. telurura de plumb (PbTe) utilizată pentru tranzistori, termocuple, lămpi cu vapori de mercur, etc.

SUS