29.05 -   ALCOOLI ACICLICI ŞI DERIVAŢII LOR HALOGENAŢI, SULFONAŢI, NITRAŢI SAU NITROZAŢI.

                - Alcooli monohidroxilici saturaţi:

2905.11- - Metanol (alcool metilic)

2905.12 - - Propan 1-ol (alcool propilic) şi propan 2-ol (alcool izopropilic)

2905.13 - - Butan 1-ol (alcool n-butilic)

2905.14 - - Alţi butanoli

2905.15 - - Pentanol (alcool amilic) şi izomerii lui

2905.16 - - Octanol (alcool octilic) şi izomerii lui

2905.17 - - Dodecan‑1‑ol (alcool lauric), hexadecan-1-ol (alcool cetilic) şi octadecan‑1‑ol (alcool stearic)

2905.19 - - Altele

                                - Alcooli monohidroxilici nesaturaţi:

2905.22 - - Alcooli terpenici aciclici

2905.29 - - Altele

                                - Dioli:

2905.31- - Etilenglicol (etandiol)

2905.32 - - Propilen glicol (propan-l,2-diol)

2905.39 - - Altele

                                - Alţi polialcooli:

2905.41- - 2-Etil-2-(hidroximetil) propan-1,3-diol (trimetilolpropan)

2905.42 - - Pentaeritritol

2905.43 - - Manitol

2905.44 - - D-glucitol (sorbitol)

2905.45- - Glicerină

2905.49 - - Altele

        - Derivaţi halogenaţi, sulfonaţi, nitraţi sau nitrozaţi ai alcoolilor aciclici:

2905.51 - - Etclorvinol (DCI)

2905.59 - - Altele

 

NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT

 

      Alcoolii aciclici sunt compuşi organici derivaţi ai hidrocarburilor aciclice, obţinuţi prin substituirea unuia sau mai multor atomi de hidrogen prin gruparea hidroxil. Aceştia sunt compuşi oxigenaţi care reacţionează cu acizi dând naştere la compuşi numiţi esteri.

      Aceşti alcooli pot fi primari, dacă conţin gruparea caracteristică monovalentă (-CH2.OH), secundari, dacă conţin gruparea caracteristică bivalentă (>CH.OH), terţiari, dacă conţin gruparea caracteristică trivalentă (     C.OH).

      Se clasifică aici de asemenea derivaţii halogenaţi, sulfonaţi, nitraţi, nitrozaţi, sulfohalogenaţi, nitrohalogenaţi, nitrosulfonaţi, nitrosulfohalogenaţi sau alţi compuşi ai alcoolilor aciclici: este cazul monoclorhidrinei de glicerină şi al monoclorhidrinei de etilenglicol. Sunt consideraţi ca derivaţi sulfonaţi ai alcoolilor, compuşii bisulfitici ai aldehidelor şi ai cetonelor, cum ar fi bisulfitul acetaldehidei sodice, bisulfitul formaldehidei sodice, bisulfitul valeraldehidei sodice şi bisulfitul acetonei sodice. Poziţia cuprinde de asemenea alcoolaţii metalici ai alcoolilor clasaţi aici ca şi cei ai etanolului .

      Poziţia nu cuprinde alcoolul etilic (etanol) chiar pur care se clasifică la poziţiile 22.07 sau 22.08, după caz (vezi Notele explicative corespunzătoare).

A.- ALCOOLII MONOHIDROXILICI SATURAŢI

1)     Metanol (alcool metilic). Se obţine prin distilarea uscată a lemnului sau prin sinteză. Alcoolul metilic pur este un lichid mobil, incolor, inflamabil, cu un miros caracteristic. Întrebuinţat în sinteză organică, ca solvent, în industria substanţelor colorante, a explozivilor, a produselor farmaceutice etc. Poziţia nu cuprinde metilenul, care este alcool metilic brut care provine de la distilarea uscată a lemnului (poziţia 38.07).

2)     Propan-1-ol (alcool propilic) şi propan-2-ol (alcool izopropilic). Lichide incolore. Alcoolul izopropilic, obţinut prin sinteză provenind de la propilenă, serveşte în particular la prepararea acetonei, a metacrilaţilor, sau ca solvent etc.

3)     Butan-1-ol (alcool n-butilic) şi alţi butanoli (4 izomeri). Lichide incolore, utilizate în sinteză organică sau ca solvenţi.

4)     Pentanol (alcool amilic) şi izomerii lui. Aceşti alcooli prezintă 8 izomeri. Alcoolul amilic de fermentaţie, care rămâne cuprins aici, se obţine în principal din uleiul de mucilagiu sau de fuzel (poziţia 38.24) provenind de la rectificarea alcoolului etilic (uleiul de mucilagiu al cerealelor, de melasă, de cartofi, etc.). Alcoolii amilici pot fi obţinuţi din hidrocarburi prin sinteză, sau din hidrocarburile gazoase obţinute la cracarea petrolului.

5)     Hexanoli şi heptanoli (alcool hexilic şi heptilic).

6)     Octanol (alcool octilic) şi izomerii lui.

7)     Dodecan-1-ol (alcool lauric), hexadecan-1-ol (alcool cetilic) şi octadecan-1-ol (alcool stearic).

      Poziţia nu cuprinde alcooli graşi cu o puritate mai mică de 90% (calculată în raport cu greutatea produsului uscat) (poziţia 38.23).

B.- ALCOOLI MONOHIDROXILICI NESATURAŢI

1)     Alcool alilic.

2)     Alcool etilpropilalilic (2-etil-2-hexenă-1-ol).

3)     Alcool oleic.

4)     Alcooli terpenici aciclici, de exemplu fitol. Alcoolii terpenici au tendinţa de a se transforma în derivaţi hidroaromatici. Se găsesc în câteva uleiuri volatile, de exemplu geraniol, linalol, citronelol,  rodinol, nerol, utilizaţi în parfumerie.

C.- DIOLI ŞI ALŢI ALCOOLI  POLIHIDROXILICI

I. Dioli

1)     Etilenglicolul (etandiol). Lichid incolor siropos, având un uşor miros picant, utilizat în fabricarea nitroglicolului (exploziv), ca solvent al vopselelor, ca agent anticongelant sau în sinteze organice.

2)     Propilenglicolul (propan-1,2-diol). Lichid incolor, vâscos şi higroscopic.

II. Alţi alcooli polihidroxilici

1)     Glicerină (glicerol) (propan-1,2,3-triol). Glicerina poate fi obţinută prin purificarea glicerinei brute (de exemplu distilare, purificarea prin schimbare de ioni) sau pe calea sintezei din propilenă.

      Glicerina are un gust dulceag. Este în general incoloră şi fără miros, dar poate fi uneori uşor gălbuie.

      Pentru a se clasifica la această poziţie, glicerina trebuie să aibă un grad de puritate de minim 95% (calculată la greutatea produsului în stare uscată). Glicerina cu un grad de puritate inferior ( glicerina brută ) este exclusă (poziţia 15.20).

2)     2-Etil-2-(hidroximetil)propan-l,3-diol (trimetilolpropan). Utilizat la fabricarea vopselelor sau a răşinilor alchidice, a uleiurilor sicative sintetice, a spumelor şi a depunerilor poli-uretanice.

3)     Pentaeritritol. Praf alb cristalin. Utilizat la fabricarea explozivelor şi a materialelor plastice.

4)     Manitol. Praf sau granule de culoare albă cristalină, foarte răspândit în regnul vegetal (sucul de  Fraxinus ornus), acest produs, astăzi obţinut mai ales prin sinteză, este utilizat ca laxativ uşor sau la fabricarea anumitor explozive (hexanitromanitol).

5)     D-glucitol (sorbitol). Praf alb cristalin, higroscopic, utilizat în parfumerie, la fabricarea acidului ascorbic (folosit în medicină), la prepararea agenţilor tensioactivi, ca înlocuitor al glicerinei, ca agent de umezire (agent de condiţionare a umidităţii) etc.

6)     Pentanetriol, hexanetriol etc.

      Poziţia nu cuprinde sorbitolul de la poziţia 38.24 .

D.- DERIVAŢI HALOGENAŢI, SULFONAŢI, NITRAŢI

SAU NITROZAŢI AI ALCOOLILOR ACICLICI

1)     Hidratul de cloral sau (2,2,2-tricoloretan-1,1-diol) sau tricloretilidenglicol (CCl3CH(OH)2). Cristale incolore, toxice. Utilizat ca somnifer şi în sinteze organice.

2)     Alcoolul triclorbutilic terţiar; utilizat în medicină.

3)     Etclorvinolul. Substanţă psihotropă - vezi lista de la sfârşitul Capitolului 29.

 

NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA COMBINATĂ

 

29.05

Alcooli aciclici şi derivaţii lor halogenaţi, sulfonaţi, nitraţi sau nitrozaţi

 

 

2905.14.90

Altele

La acest cod tarifar se clasifică numai următorii compuşi: secbutil alcool (butan-2-ol) şi izobutil alcool (2-metilpropan-2-ol)

 

 

2905.15.00

Pentanol (alcool amilic) şi izomerii lui

La acest cod tarifar se clasifică numai următorii compuşi: alcooli: n-amilic (pentan-1-ol), sec-amilic (pentan-2-ol), terţ-amilic (2-metilbutan-2-ol, amilenă hidrat), izoamilic (3-metilbutan-1-ol), sec-izoamilic (3-metilbutan-2-ol), 2-metilbutan-1-ol, neopentilic (neoamilic, 2,2-dimetilpropan-1-ol), pentan-3ol.

 

 

2905.44.11

până la

2905.44.99

D-glucitol (sorbitol)

La acest cod tarifar se clasifică numai D-glucitol (sorbitol) care corespunde prevederilor Notei 1 a Capitolului. Varietăţile de D-glucitol (sorbitol) care nu îndeplinesc aceste prevederi se clasifică la unul din codurile tarifare 3824.60.11 până la 3824.60.99. 

SUS