29.15 -   ACIZI MONOCARBOXILICI ACICLICI SATURAŢI ŞI ANHIDRIDELE HALOGENURILE, PEROXIZII ŞI PEROXIACIZII LOR; DERIVAŢII LOR HALOGENAŢI, SULFONAŢI, NITRAŢI SAU NITROZAŢI.

 

- Acid formic, sărurile şi esterii lui:

2915.11- - Acid formic

2915.12 - - Sărurile acidului formic

2915.13 - - Esterii acidului formic

- Acid acetic şi sărurile lui; anhidrida acetică:

2915.21- - Acid acetic

2915.22 - - Acetat de sodiu

2915.23 - - Acetaţi de cobalt

2915.24 - - Anhidrida acetică

2915.29 - - Altele

- Esteri ai acidului acetic:

 2915.31- - Acetat de etil

2915.32 - - Acetat de vinil

2915.33 - - Acetat de n-butil

2915.34 - - Acetat de izobutil

2915.35 - - Acetat de 2-etoxietil

2915.39 - - Altele

2915.40 - Acizi mono-, di- sau tricloracetici, sărurile şi esterii lor

2915.50 - Acid propionic, sărurile şi esterii lui

2915.60 - Acizi butanoici, acizi pentanoici, sărurile şi esterii lor

2915.70 - Acid palmitic, acid stearic, sărurile şi esterii lor

2915.90 – Altele

 

NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT

 

   Poziţia cuprinde acizii monocarboxilici aciclici saturaţi şi anhidridele, halogenurile, peroxizii şi peroxiacizii, esterii şi sărurile lor, precum şi derivaţii (inclusiv derivaţii micşti) halogenaţi, sulfonaţi, nitraţi sau nitrozaţi ai acestor compuşi.

I) Acidul formic (H.COOH), sărurile şi esterii lui.

a)  Acidul formic se găseşte în natură sau se obţine pe cale sintetică. Este un lichid nestabil, incolor, fumegând slab la aer, are un miros iritant, caustic. Utilizat în vopsitorii, tăbăcării, la coagularea latexului, în medicină ca antiseptic, în sinteze organice etc.

b)  Principalele săruri ale acidului formic sunt:

1)     Formiatul de sodiu (H.COO.Na) Praf alb cristalin delicvescent, utilizat în farmacie, în tăbăcărie sau în sinteza organică.

2)     Formiatul de calciu (H.COO)2Ca).Cristale.

3)     Formiatul de aluminiu (H.COO)3Al). Praf alb, utilizat în industria textilă ca mordant sau la impermeabilizare. Există şi un formiat bazic prezent mai ales în soluţii apoase.

4)     Formiatul de nichel ((H.COO)2 Ni). Utilizat drept catalizator la hidrogenarea uleiurilor.

c)  Principalii esteri ai acidului formic sunt:

1)     Formiatul de metil (H.COO.CH3). Lichid incolor, cu miros agreabil.

2)     Formiatul de etil (H.COO.C2H5). Lichid incolor, instabil, volatil, inflamabil, cu un miros de rom.

3)     Formiaţii de benzil, de bornil, de citronelil, de geranil de izobornil, de linolil, de mentil, de fenil-etil, de rodinil, de terpenil. Utilizaţi mai ales în parfumerie.

II)  Acidul acetic (CH3COOH), sărurile şi esterii lui.

a)     Acidul acetic este produsul distilării uscate a lemnului, se obţine şi prin sinteză. Lichid cu caracter puternic acid, cu miros caracteristic şi penetrant de oţet; este corosiv. La rece se solidifică în cristale incolore (acid acetic glacial). Este un solvent pentru fosfor, sulf şi un mare număr de substanţe organice.

   Acidul acetic comercial este de culoare uşor gălbuie, având deseori un miros uşor înţepător. Utilizat în industria textilă, în tăbăcărie, drept coagulant al latexului, la fabricarea acetaţilor, a materialelor plastice, a produselor farmaceutice etc.

b)   Principalele săruri ale acidului acetic sunt:

1)     Acetatul de sodiu (CH3COO.Na). Cristale incolore şi inodore sau în stare anhidră, sub forma unui praf alb sau uşor gălbui. Utilizat ca mordant sau la numeroase preparate chimice.

2)     Acetatul de cobalt ((CH3.COO)2.Co). Cristale delicvescente, de un roşu violet, cu miros de acid acetic.

3)     Acetatul de calciu ((CH3.COO)2Ca). În stare pură el apare în cristale incolore.

4)     Acetatul bazic de cupru (CH3.COO.Cu.OH). Cristale în formă de ace sau în solzi mici de culoare albastră, care expuse la aer se dezintegrează şi devin verzui.

5)     Acetatul neutru de cupru ((CH3.COO)2.Cu). Praf sau cristale bleu-verzui, care la aer se dezagreghează transformându-se într-un praf albicios.

6)     Acetatul de plumb. Poate fi neutru ((CH3.COO)2Pb) sau bazic, de exemplu Pb(CH3COO)2.3PbO.H2O). Acetatul neutru se prezintă în cristale incolore sau uşor galbene sau azurii. Toxic. Acetatul bazic este un praf alb, dens, utilizat în farmacie, şi ca reactiv în analizele chimice.

7)     Acetaţii de litiu şi de potasiu (utilizaţi în medicină); acetaţii de crom, de aluminiu, de fier utilizaţi ca mordanţi.

c)   Principalii esteri ai acidului acetic sunt:

1)     Acetatul de metil (CH3.COO.CH3). Se găseşte printre produsele de distilare uscată a lemnului. Lichid cu miros de fructe. Se utilizează pentru prepararea esenţelor artificiale de fructe ca solvent al grăsimilor, al răşinilor, al nitrocelulozei etc.

2)     Acetatul de etil (CH3.COO.C2H5). Lichid incolor, foarte mobil, foarte inflamabil, cu miros agreabil de fructe. Poate fi conţinut în alcoolul etilic ca impuritate. Se utilizează ca solvent pentru nitroceluloză şi vopsele etc. În medicină se utilizează ca antispasmolitic sau analgezic.

3)     Acetatul de vinil (CH3.COO.CH=CH2). Lichid incolor cu un miros caracteristic; monomer, utilizat la prepararea poli(acetatului de vinil), (care constituie un polimer clasificat la poziţia 39.05).

4)     Acetaţi de n-propil sau de izopropil, utilizaţi la prepararea esenţelor artificiale de fructe.

5)     Acetatul de n-butil. Lichid incolor, utilizat pentru prepararea esenţelor artificiale de fructe sau ca solvent.

6)     Acetatul de izobutil. Lichid incolor, utilizat la prepararea esenţelor artificiale de fructe sau ca solvent.

7)     Acetaţii de n-pentil (n-amil) sau de izopentil (izo-amil) utilizaţi la prepararea esenţelor artificiale de fructe.

8)     Acetatul de 2-etoxietil.

9)     Acetaţii de benzil, de terpenil, de linalil, de geranil, de citronelil, de anisil, de paracrezil, de cinamil, de feniletil, de bornil, de izobornil (utilizaţi în parfumerie).

10)  Acetaţii de glicerină (mono-, di-, triacetin).

          Poziţia cuprinde de asemenea anhidrida acetică ((CH3.CO)2.O). Lichid incolor cu miros puternic iritant, corosiv. Utilizat în sinteze chimice.

III) Acizi mono-, di-, sau tricloracetici, sărurile şi esterii lor.

a)     Acidul monocloracetic (Cl.CH2 COOH). Cristale incolore.

b)    Acidul dicloracetic (Cl2.CH.COOH). Lichid incolor.

c)     Acidul tricloracetic (Cl3.C.COOH). Cristale incolore cu miros penetrant. Utilizat în sinteza organică sau în medicină.

IV) Acid propionic (CH3.CH2.COOH), sărurile şi esterii lui. Acidul propionic este un lichid cu  miros asemănător cu al acidului acetic.

V) Acizi butanoici, sărurile şi esterii lor.

a)     Acidul butiric (acid butanoic) este un lichid dens, cu miros neplăcut de râncezeală, incolor, uleios şi care este utilizat în special la decalcificarea pieilor.

b)    Acidul izobutiric (acid 2-metilpropanoic).

VI) Acizi pentanoici, sărurile şi esterii lor.

a)     Acidul valeric (acid pentanoic) este un  lichid  uleios, incolor, transparent, cu miros de râncezeală foarte neplăcut.

b)    Acidul izovaleric (acid 3-metilbutanoic).

c)     Acidul pivalic (acid 2,2-dimetil propanoic).

d)    Acidul 2-metilbutanoic.

VII) Acid palmitic (CH3.(CH2)14COOH), sărurile şi esterii lui.

a)     Acidul palmitic se găseşte în corpuri grase cum sunt gliceridele. Mase cristaline sau sub formă de praf alb sau şi sub forma unor cristale strălucitoare sau ace incolore.

b)    Principalele săruri ale lui sunt:

1)     Palmitatul de calciu, utilizat în parfumerie.

2)     Palmitatul de aluminiu utilizat la impermeabilizarea ţesăturilor sau la îngroşarea uleiurilor lubrifiante.

      Sărurile acidului palmitic solubile în apă (palmitaţii de sodiu, de potasiu, de amoniu etc.) constituind săpunuri, rămân clasificate aici.

VIII) Acidul stearic (CH3.(CH2)16.COOH), sărurile şi esterii lui.

a)     Acidul stearic se găseşte în corpuri grase cum sunt gliceridele. Produs alb amorf, asemănător cu ceara.

b)    Principalele săruri ale lui sunt:

1)     Stearatul de calciu, utilizat la impermeabilizarea ţesăturilor.

2)     Stearatul de magneziu, utilizat în industria vopselelor.

3)     Stearatul de zinc, utilizat în medicină, în industria cauciucului sau a materialelor plastice, pentru prepararea pânzelor cerate.

4)     Stearatul de aluminiu, are aceleaşi utilizări ca palmitatul de aluminiu.

5)     Stearatul de cupru, utilizat pentru bronzarea ipsosului sau a suprafeţelor submarine vopsite.

6)     Stearatul de plumb, utilizat ca sicativ.

      Sărurile acidului stearic (stearaţii de sodiu, de potasiu, de amoniu etc.) solubile în apă care constituie săpunuri rămân clasificate aici.

c)     Printre esterii acidului stearic, pot fi citaţi; stearaţii de etil sau de butil, (utilizaţi ca plastifianţi), stearatul de glicol (utilizat ca înlocuitor al cerii naturale).

IX) Alte produse clasificate la această poziţie:

a)     Cloroformiatul de etil denumit şi clorocarbonat de etil, lichid incolor, cu miros sufocant, lacrimogen, inflamabil, utilizat în sinteze organice.

b)    Clorura de acetil (CH3.CO.Cl). Lichid incolor cu miros puternic, în contact cu aerul fumegă, iritând ochii.

c)     Bromura de acetil (CH3CO.Br). Aceleaşi caracteristici ca la clorură. Utilizată în sinteze organice.

d)    Acizii mono-, di- şi tribromacetici, sărurile şi esterii lor.

e)     Acidul hexanoic (caproic) şi acidul 2-etilbutiric, sărurile şi esterii lor.

f)      Acidul octoic (caprilic) şi acidul 2-etilhexanoic, sărurile şi esterii lor.

*

*    *

      Poziţia nu cuprinde:

a)     Soluţiile apoase consumabile ale acidului acetic conţinând, în greutate, mai puţin de 10% din acest acid (poziţia 22.09).

b)     Sărurile şi esterii acidului stearic brut (în general poziţiile 34.01, 34.04 sau 38.24).

c)     Amestecurile de mono-, di-, şi tri-stearaţi de glicerină, emulsionanţi pentru grăsimi (poziţia 34.04 dacă au caracterul de ceară artificială, sau poziţia 38.24 în caz contrar).

d)     Acizii graşi cu o puritate inferioară valorii de 90% (calculată în raport cu masa produsului uscat) (poziţia 38.23).

 

NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA COMBINATĂ

 

29.15

Acizi monocarboxilici aciclici saturaţi şi anhidridele, halogenurile, peroxizii şi peroxiacizii lor; derivaţii lor halogenaţi, sulfonaţi, nitraţi sau nitrozaţi

În ceea ce priveşte gradul de puritate al acizilor graşi şi ai derivaţilor lor a se vedea Notele explicative ale capitolului, Consideraţii generale, Nota 1a), pct. 13 şi 20.

SUS