29.18 - ACIZI CARBOXILICI CONŢINÂND FUNCŢII OXIGENATE SUPLIMENTARE ŞI ANHIDRIDELE, HALOGENURILE, PEROXIZII ŞI PEROXIACIZII LOR; DERIVAŢII LOR HALOGENAŢI, SULFONAŢI, NITRAŢI SAU NITROZAŢI.

- Acizi carboxilici cu funcţie alcool dar fără altă funcţie oxigenată, anhidridele, halogenurile, peroxizii, peroxiacizii lor, şi derivaţii lor:

2918.11 - - Acid lactic, sărurile şi esterii lui

2918.12 - - Acid tartric

2918.13 - - Sărurile şi esterii acidului tartric

2918.14 - - Acid citric

2918.15 - - Sărurile şi esterii acidului citric

2918.16 - - Acid gluconic, sărurile şi esterii lui

2918.19 - - Altele

- Acizi carboxilici cu funcţie fenolică dar fără alte funcţii oxigenate, anhidridele, halogenurile, peroxizii, peroxiacizii lor şi derivaţii lor:

2918.21 - - Acid salicilic şi sărurile lui

2918.22 - - Acid o-acetilsalicilic, sărurile şi esterii lui

2918.23 - - Alţi esteri ai acidului salicilic şi sărurile lor

2918.29 - - Altele

2918.30 - Acizi carboxilici cu funcţie aldehidă sau cetonă dar fără alte funcţii oxigenate; anhidridele, halogenurile, peroxizii, peroxiacizii şi derivaţii lor

2918.90 – Altele

NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT

Poziţia cuprinde acizii carboxilici conţinând funcţii oxigenate suplimentare şi anhidridele, halogenurile, peroxizii, peroxiacizii, esterii şi sărurile lor, precum şi derivaţii (inclusiv derivaţii micşti) halogenaţi, sulfonaţi, nitraţi sau nitrozaţi ai acestor produse.

Acizii conţinând funcţii oxigenate suplimentare, sunt compuşi ce conţin în moleculele lor, în afara funcţiei acide, una sau mai multe funcţii oxigenate vizate în subcapitolele precedente (funcţii alcool, eter, fenol, acetal, aldehidă, cetonă, etc.).

A.- ACIZI CARBOXILICI CU FUNCŢIE ALCOOLICĂ ŞI ESTERII ŞI SĂRURILE LOR ŞI ALŢI DERIVAŢI

Aceştia sunt compuşi, care, în moleculele lor includ simultan funcţia alcool (-CH₂OH, >CHOH, ÒCOH) şi funcţia acid (-COOH). Aceste două funcţii pot reacţiona fiecare conform proprietăţilor specifice, astfel, ca alcoolii, ei pot forma eteri, esteri sau alţi compuşi, iar ca acizi, ei pot forma săruri, esteri, etc. Pot fi citaţi următorii:

1) Acid lactic (CH₃-CHOH.COOH). Se prepară prin fermentarea glucozei sau a zaharozei invertite în prealabil, provocată de fermentul lactic. Apare în mase cristaline foarte higroscopice sau sub forma unui lichid siropos, incolor sau uşor gălbui. Este utilizat în medicină, în vopsitorii sau pentru îndepărtarea părului de pe piei. Acidul lactic clasificat la această poziţie poate fi tehnic, comercial sau farmaceutic. Acidul tehnic are culoarea gălbuie până la brună, cu un miros foarte acid, neplăcut. Acidul comercial şi cel farmaceutic conţin în general minim 75 % acid lactic.

Printre sărurile acidului lactic sunt lactaţii de calciu (utilizaţi în medicină), de stronţiu, de magneziu, de zinc, de antimoniu, de fier, de mercur, de bismut.

Printre esterii săi, pot fi citaţi lactaţii de etil sau de butil (solvenţi pentru vopsele).

2) Acid tartric (COOH.CHOH.CHOH.COOH). Se prezintă în cristale incolore, transparente. Utilizat în vopsitorie, în fotografie, la prepararea prafului de copt, în oenologie, în medicină etc.

Sărurile sale includ:

a) Tartratul de sodiu.

b) Tartratul de potasiu.

c) Hidrogentartratul acid de potasiu sau cremă de tartru (tartru rafinat).

Poziţia nu cuprinde tartrul brut (poziţia 23.07).

d) Tartratul de calciu în cristale mici.

Poziţia nu cuprinde tartratul de calciu brut (poziţia 38.24).

e) Tartraţii dubli de antimoniu şi de potasiu (emetic), de sodiu şi de potasiu (sare Seignette), de fier şi de potasiu.

Printre esterii lor se includ:

l°) Tartraţi de etil.

2°) Tartraţi de butil.

3°) Tartraţi de pentil.

3) Acid citric. Foarte răspândit în regnul vegetal, se găseşte în stare liberă în sucul fructelor din genul citrus. Se mai poate obţine prin fermentarea glucozei sau a zaharozei, provocată de unii citromiceţi. Se cristalizează în prisme mari incolore, transparente, sau în praf alb, cristalin, inodor. Utilizat la prepararea băuturilor, în industria textilă, în oenologie sau în farmacie, la fabricarea citraţilor etc.

Sărurile principale ale lui sunt:

a) Citraţi de litiu.

b) Citraţi de calciu.

Poziţia nu cuprinde citratul de calciu brut, poziţia 38.24.

c) Citraţi de aluminiu (utilizaţi ca mordanţi în vopsitorie).

d) Citraţi de fier (utilizaţi în fotografie).

Esterii săi includ:

l°) Citraţi de etil.

2°) Citraţi de butil.

4) Acid gluconic şi sărurile lui. Acidul gluconic se prezintă în mod obişnuit sub forma unei soluţii apoase. Sarea lui de calciu este utilizată în special în farmacie, ca agent de curăţire în farmacie şi ca aditiv pentru beton.

5) Acid glucoheptonic şi sărurile lui, de exemplu glucoheptonatul de calciu.

6) Acid fenilglicolic (acid mandelic).

7) Acid malic (COOH.CHOH.CH₂.COOH). Mase cristaline, incolore, delicvescente; utilizat în sinteze organice, în medicină etc.

B.- ACIZI CARBOXILICI CU FUNCŢIE FENOLICĂ, ESTERII LOR, SĂRURILE LOR ŞI ALŢI DERIVAŢI

Acizii fenolici sunt acizi ciclici (aromatici), care în moleculele lor, conţin simultan funcţia acidă (-COOH) şi una sau mai multe funcţii (-OH) în moleculă. Acidfenolul cel mai simplu are deci formula (OH.C₆H₄.COOH).

I) Acid salicilic (acid ortohidroxibenzoic) (OH.C₆H₄.COOH). Se cristalizează în ace albe voluminoase sau în praf alb, uşor, fără miros. Foarte utilizat în medicină, şi la prepararea coloranţilor azoici etc.

Printre sărurile lui cele mai importante sunt:

a) Salicilatul de sodiu. Praf cristalin sau lamele albe, fără miros. Utilizat în medicină.

b) Salicilatul de bismut. Praf alb, fără miros, utilizat în medicină.

Printre esterii lui principali, sunt:

a) Salicilatul de metil. Constituent al uleiului winter green. Lichid uleios, incolor, cu miros aromatic persistent. Utilizat în medicină.

b) Salicilatul de fenil (salol) - cristalizează în lamele incolore cu miros agreabil aromatic slab. Utilizat ca medicament sau ca antiseptic.

c) Salicilaţii de etil, de naftil, de butil, de amil, de benzil, de bornil, de citronelil, de geranil, de mentil, de rodinil.

II) Acid o-acetilsalicilic (CH₃.COOC₆H₄.COOH). Praf alb cristalin, inodor. Utilizat în medicină.

III) Acid sulfosalicilic (acid salicilsulfonic).

IV)Acid p-hidroxibenzoic. Cristale.

Printre principalii esteri ai lui sunt:

1) p-Hidroxibenzoatul de metil.

2) p-Hidroxibenzoatul de etil.

3) p-Hidroxibenzoatul de propil.

Esterii lui sunt utilizaţi ca agenţi de conservare.

V) Acizi crezotinici.

VI) Acizi acetil-orto-crezotinici.

VII) Acid galic ((OH)₃.C₆H₂.COOH). Se obţine din nuca galică. Cristale mătăsoase, strălucitoare, incolore sau uşor gălbui, inodore. Este utilizat în fotografie, la prepararea substanţelor colorante, a tananţilor sintetici, a cernelurilor, ca mordant etc.

Printre sărurile şi esterii lui cele mai importante sunt:

1) Galatul bazic de bismut. Praf amorf, galben-lămâie, inodor, astringent, absorbant, utilizat în medicină.

2) Galatul de metil. Cristale. Utilizat ca dezinfectant sau astringent sau în oftalmologie.

3) Galatul de propil.

VIII)Acizi hidroxinaftoici.

IX) Acizii hidroxiantracencarboxilici.

C.- ACIZI CARBOXILICI CU FUNCŢIE ALDEHIDICĂ SAU CETONICĂ, ESTERII ŞI SĂRURILE LOR ŞI ALŢI DERIVAŢI

1) Acid-aldehidele sunt compuşi care în moleculele lor au simultan funcţia aldehidă (-CHO) şi funcţia acidă (-COOH).

2) Acid-cetonele sunt compuşi care în moleculele lor au simultan funcţia cetonică (>C=O) şi funcţia acidă (-COOH).

Printre esterii acestor acizi, cel mai important este acetilacetatul de etil şi derivatul său sodic.

D.- ALŢI ACIZI CARBOXILICI CONŢINÂND FUNCŢII OXIGENATE SUPLIMENTARE, ESTERII, SĂRURILE ŞI ALŢI DERIVAŢI

1) Acidul anisic (CH₃.O.C₆H₄.COOH). Se obţine prin oxidarea aldehidei anisice, a anetolului şi a uleiului esenţial de anason. Cristale incolore, cu miros slab de anetol. Este utilizat ca antiseptic în medicină sau în industria coloranţilor.

SUS