29.22 - AMINOCOMPUŞI CU FUNCŢII OXIGENATE (+).

-  Amino-alcooli, alţii decāt cei conţinānd mai mult de un tip de funcţie oxigenată, eterii şi esterii lor; sărurile lor:

2922.11 - - Monoetanolamina şi sărurile ei

2922.12 - - Dietanolamina şi sărurile ei

2922.13 - - Trietanolamina şi sărurile ei

2922.14 - - Dextropropoxifen (DCI) şi sărurile lui

2922.19 - - Altele

- Amino-naftoli şi alţi amino-fenoli, alţii decāt cei conţinānd mai mult de un tip de funcţie oxigenată, eterii şi esterii lor; sărurile lor:

2922.21- - Acizi aminonaftolsulfonici şi sărurile lor

2922.22 - - Anisidine, dianisidine, fenetidine şi sărurile lor

2922.29 - - Altele

                -  Amino-aldehide, amino-cetone şi amino-chinone, altele decāt cele cu funcţii oxigenate diferite; sărurile lor

2922.31 - - Amfepramonă (DCI), metadonă (DCI) şi normetadonă (DCI); sărurile lor

2922.39 - - Altele

 - Aminoacizii, alţii decāt cei conţinānd mai mult de un tip de funcţie oxigenată, şi esterii lor; sărurile lor:

2922.41 - - Lizina şi esterii ei; sărurile lor

2922.42 - - Acid glutamic şi sărurile lui

2922.43 - - Acid antranilic şi sărurile lui

2922.44 - - Tilidină (DCI) şi sărurile ei

2922.49 - - Altele

2922.50 – Amini-alcooli-fenoli; amino-acizi-fenoli şi alţi amino-compuşi cu funcţii oxigenate

 

NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT

 

      Aminocompuşii cu funcţii oxigenate sunt compuşii aminici care posedă, īn afară de funcţia aminică, una sau mai multe funcţii oxigenate definite īn Nota 4 a Capitolului 29 (funcţii alcool, fenol, eter, aldehidă, acetal, cetone) ca şi esterii lor cu acizi organici şi anorganici. Poziţia cuprinde deci compuşii aminici care sunt derivaţi de substituţie conţinānd funcţiile oxigenate menţionate īn poziţiile de la 29.05 pānă la 29.20 şi esterii şi sărurile lor.

      Aminele diazotabile şi sărurile lor din această poziţie, īn forma standard pentru producţia de coloranţi azoici, sunt de asemenea cuprinse aici.

      Poziţia nu cuprinde coloranţii organici (Capitolul 32).

A.- AMINO-ALCOOLI, ETERII ŞI ESTERII LOR, SĂRURILE ACESTOR PRODUSE

      Sunt compuşi care conţin una sau mai multe grupe hidroxil alcoolice şi una sau mai multe grupări aminice legate de atomii de carbon. Aceşti compuşi nu conţin ca funcţii oxigenate decāt alcoolii, eterii sau esterii lor sau o combinaţie a acestor funcţii. Orice funcţie oxigenată prezentă īntr-un segment suplimentar ataşat moleculei unui amino-alcool de bază nu este luată īn considerare īn vederea clasificării.

1)     Monoetanolamina (NH2(CH2CH2OH)). Lichid incolor deseori vāscos, care este utilizat la prepararea produselor farmaceutice, īn industria săpunului etc.

2)     Dietanolamina (NH(CH2CH2OH)2). Cristale incolore sau de lichid slab colorat. Utilizat ca absorbant pentru gaze acide, īn tăbăcărie pentru obţinerea supleţei pieilor sau īn sinteze organice.

3)     Trietanolamina (N(CH2CH2OH)3). Lichid vāscos. Este o bază utilizată īn industria săpunului, a emulsiilor, folosit pentru apretarea sau finisarea ţesăturilor.

4)     Clorura de (2-benzoiloxi-2-metilbutil) dimetilamoniu. Praf cristalin alb, utilizat ca anestezic local.

5)     Meclofenoxat.

6)     Arnolol.

7)     Sarpogrelat.

8)     Ariletanolamine.

9)     Tetrametil- şi tetraetildiaminobenzhidrol.

10)  Nitrat de aminoetil

B.- AMINO-NAFTOLI ŞI ALŢI AMINO-FENOLI, ETERII ŞI ESTERII LOR; SĂRURILE LOR

      Sunt compuşi fenolici īn care unul sau mai mulţi atomi de hidrogen au fost īnlocuiţi printr-o grupă aminică (-NH2). Aceşti compuşi nu conţin ca funcţii oxigenate decāt funcţii fenolice, eterii sau esterii lor sau combinaţia acestor funcţii. Orice funcţie oxigenată prezentă īntr-o legătură ulterioară a unui amino-naftol iniţial sau a unui amino-fenol iniţial nu este luat īn considerare īn vederea clasificării.

1) Acizi aminonaftolsulfonici. Aceştia sunt īn special:

a) acidul 7-amino-1-naftol-3-sulfonic (acid gamma);

b) acidul 8-amino-1-naftol-3, 6-disulfonic (acid H).

2) orto-, meta- şi para-aminofenoli.

3) orto-, meta- şi para-aminocrezoli.

4) Diaminofenoli.

      Printre eterii aminofenolilor cuprinşi aici, se includ:

a) Anisidinele.

b) Dianisidinele (bianisidinele).

c) Fenetidinele.

d) Crezidinele.

e) 5-Nitro-2-propoxianilina (eter-n-propilic al 2-amino-4-nitrofenolului).

      Derivaţii hidroxilaţi ai difenilaminei şi sărurile lor sunt de asemenea cuprinşi aici.

C.- AMINO-ALDEHIDE, AMINO-CETONE, AMINO-CHINONE; SĂRURILE ACESTOR PRODUSE

      Sunt compuşi care conţin īn moleculele lor, īn plus faţă de gruparea aminică, fie gruparea aldehidică (-CHO), fie gruparea cetonică ( >C=O), fie funcţia chinonică (vezi Nota explicativă de la poziţia 29.14).

1) Aminobenzaldehide.

2) Tetrametil- şi tetraetildiaminobenzofenone.

3) Amino- şi diamino-antrachinone.

4) Antrimide.

D.- AMINOACIZI ŞI ESTERII LOR; SĂRURILE ACESTOR PRODUSE

      Aceşti compuşi conţin una sau mai multe funcţii acide carboxilice şi una sau mai multe funcţii aminice. Anhidridele, halogenurile, peroxizii şi peroxiacizii acizilor carboxilici sunt consideraţi ca funcţii acide.

      Aceşti compuşi nu conţin ca funcţii oxigenate decāt acizi, esterii sau anhidridele  lor, halogenurile, peroxizii şi peroxiacizii  sau una din combinaţiile acestor funcţii. Orice funcţie oxigenată prezentă īntr-o catenă laterală a unui aminoacid iniţial nu este luată īn considerare īn vederea clasificării.

Printre aminoacizi, esterii lor, sărurile lor şi derivaţii lor de substituţie, care sunt clasificaţi la această poziţie se includ:

1)   Lisina (acid diamino-n-hexanoic). Cristale incolore. Produs de sciziune al diverselor proteine animale sau vegetale.

2)   Acid glutamic. Produs de sciziune al proteinelor. Se extrage din gluten. Cristale utilizate īn medicină sau la prepararea produselor alimentare.

3)   Glicina (acid aminoacetic, glicocol). (NH2.CH2.COOH). Cristale mari regulate, incolore. Utilizat īn sinteza organică etc.

4)   Sarcosina (CH3.NH.CH2.COOH). Derivat metilic al glicinei. Se cristalizează īn prisme.

5)   Alanina (acid 2-aminopropionic); ace dure.

6)   b - Alanina (acid 3-aminopropionic) ; cristale.

7)   Fenilalanina.

8)   Valina (acid a-aminoizovaleric); cristale.

9)   Leucina (acid a-aminoizocaproic), care rezultă din hidroliza proteinelor; cristale albe opalescente şi izoleucina.

10) Acid aspartic; cristale.

11) Acid orto-aminobenzoic (acid antranilic). Se obţine prin sinteză. Utilizat la fabricarea indigoului sintetic. Printre derivaţii acestui acid este antranilatul de metil.

12) Acid meta-aminobenzoic.

13) Acid para-aminobenzoic. Utilizat īn industria coloranţilor, pentru prepararea produselor de parfumerie, anestezice sau īn medicină pe baza puterii lui vitaminice. Printre derivaţii acestui acid, pot fi citaţi para-aminobenzoatul de etil şi para-aminobenzoatul de butil. Clorhidratul de para-aminobenzoildietilaminoetanol (clorhidrat de procaină), īn cristale mici incolore şi inodore, este un anestezic local, utilizat īn oftalmologie sau stomatologie.

14) Fenilglicina.

15) Lisadimat.

E.- AMINO-ALCOOLI-FENOLI, AMINO-ACIZI-FENOLI ŞI ALŢI COMPUŞI AMINO CU FUNCŢII OXIGENATE

 

      Sunt cuprinse īn mod special īn această grupă:

1)   Tirosina (para-hidroxifenil-alanină).

2)   Serina (acid a-amino-b-hidroxipropionic). Conţinută īn sericină şi īn numeroase substanţe proteice.

3)   Acizi aminosalicilici (inclusiv acizii 4-aminosalicilic şi 5-aminosalicilic). Praf cristalin. Acidul 5-aminic este utilizat īn sinteza organică (la fabricarea coloranţilor azoici sau a sulfului etc.). Sarea de sodiu a acidului 4-aminic este utilizată īn medicină pentru tratarea tuberculozei pulmonare.

4) Medifoxamina (N,N-dimetil-2,2-difenoxietilamina), compus amino cu funcţie acetal.

5) Propoxicaina

*

* *

      Substanţele clasificate la această poziţie, care pe baza actelor internaţionale, sunt considerate ca stupefiante sau ca substanţe psihotrope, sunt cuprinse pe lista inserată la sfārşitul Capitolului 29.

o

o o

 

Note explicative de Subpoziţii

Subpoziţiile de la 2922.11 pānă la 2922.50

      Īn vederea clasificării la anumite subpoziţii, funcţiile eter sau ester ale unui acid organic sau anorganic sunt considerate ca o funcţie alcool, fenol sau acid, decizia fiind dependentă de poziţia funcţiei oxigenate īn raport cu grupa aminică. Īn aceste situaţii nu vor fi luate īn consideraţie decāt funcţiile oxigenate prezente īn partea de moleculă situată īntre funcţia aminică şi atomul de oxigen al funcţiei eter sau ester. Dacă compusul conţine două sau mai multe funcţii ester sau eter, īn scopul clasificării molecula este spartă īn părţi diferite la nivelul atomului de oxigen al fiecărei funcţii eter sau ester şi  singurele funcţii oxigenate luate īn consideraţie sunt cele aflate de aceeaşi parte cu funcţia aminică. Toată partea conţinānd o funcţia aminică este considerată ca parte iniţială. Astfel, la acidul 3-(2-aminoetoxi)propionic, partea iniţială este aminoetanolul şi se face abstracţie, īn vederea clasificării, de grupa acidă carboxilică. Referitor la eterul unui aminoalcool, compusul este clasificat la poziţia 2922.19.

      Dacă compusul conţine două sau mai multe funcţii aminice legate la aceeaşi funcţie ester sau eter el va fi clasificat la subpoziţia plasată ultima, īn ordine numerică; această subpoziţie se obţine considerānd funcţia ester sau eter ca o funcţie alcool, fenol sau acid şi aceasta īn raport cu fiecare funcţie aminică.

SUS