29.39 -   ALCALOIZI VEGETALI, NATURALI SAU REPRODUŞI PRIN SINTEZĂ, SĂRURILE, ETERII, ESTERII LOR ŞI ALŢI DERIVAŢI.

- Alcaloizii opiului şi derivaţii lor; sărurile acestor produse:

2939.11 - - Concentrat din tulpini de mac; buprenorfină (DCI), codeină, dihidrocodeină (DCI), etilmorfină, etorfină (DCI), heroină, hidrocodonă (DCI), hidromorfonă (DCI), morfină, nicomorfină (DCI), oxicodonă (DCI), oximorfonă (DCI), folcodină (DCI), tebaconă (DCI) şi tebaină; sărurile acestor produse

2939.19 - - Altele

- Alcaloizii arborelui de chinină şi derivaţii lor; sărurile acestor produse:

2939.21- - Chinină şi sărurile ei

2939.29 - - Altele

2939.30 - Cafeină şi sărurile ei

              - Efedrinele şi sărurile lor:

2939.41 - - Efedrină şi sărurile ei

2939.42 - - Pseudoefedrină (DCI) şi sărurile ei

2939.43 - - Catină (DCI) şi sărurile ei

2939.49 - - Altele

 - Teofilină şi aminofilină (teofilin-etilendiamină) şi derivaţii lor; sărurile acestor produse:

2939.51 - - Fenetilină (DCI) şi sărurile ei

2939.59 - - Altele

              - Alcaloizii cornului de secară şi derivaţii lor; sărurile acestor produse:

2939.61 - - Ergometrină (DCI) şi sărurile ei

2939.62 - - Ergotamină (DCI) şi sărurile ei

2939.63 - - Acidul lisergic şi sărurile lui

2939.69 - - Altele

- Altele:

2939.91 - - Cocaină, ecgonină, levometamfetamină, metamfetamină (DCI), racemat de metamfetamină; sărurile, esterii şi alţi derivaţi ai acestor produse

2939.99 - - Altele

 

NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT

 

      Poziţia acoperă în mod exclusiv alcaloizii vegetali, care sunt baze organice cu compoziţie complexă, elaborate de plante sau în anumite cazuri obţinute pe cale sintetică; au o acţiune fiziologică energică, ele sunt mai mult sau mai puţin toxice.

      Sunt clasificaţi aici alcaloizii în stare neamestecată şi alcaloizii formaţi din amestecuri naturale de alcaloizi (de exemplu, veratrina sau alcaloizii totali ai opiului). Amestecurile intenţionate sau preparatele sunt excluse de la această poziţie. Sucurile şi extractele vegetale, cum este sucul uscat al opiului, se clasifică la poziţia 13.02.

      Trebuie să fie consideraţi ca alţi derivaţi ai alcaloizilor vegetali, în sensul acestei poziţii, derivaţii hidrogenaţi, dehidrogenaţi, oxigenaţi şi dezoxigenaţi şi, în general, toţi derivaţii care şi-au păstrat, într-o mare măsură, scheletul alcaloizilor naturali din care derivă.

A.- ALCALOIZII OPIULUI ŞI DERIVAŢII LOR; SĂRURILE ACESTOR PRODUSE

1)     Morfina. Conţinută în opiu. Cristale incolore. Narcotic puternic. Foarte toxică.

2)     Dihidromorfina, dezomorfina (DCI) (dihidrodezoximorfină), hidromorfona (DCI) (dihidromorfinonă) şi metoponul (DCI) (5-metil-dihidromorfinonă).

3)     Diacetilmorfină (heroină). Praf cristalin alb, utilizat drept calmant ca înlocuitor al codeinei sau al morfinei.

4)     Etilmorfina. Praf cristalin alb, inodor, utilizat pentru uz intern ca hipnotic sau analgezic, sau pentru uz extern ca anestezic local.

5)     Codeina (metilmorfină). Conţinută în opiu ca şi morfina, al cărui eter mono-metilic este. Cristale mici. Se utilizează ca înlocuitor al morfinei, ca sedativ.

6)     Dihidrocodeina (DCI), hidrocodona (DCI) (dihidrocodeinona) şi oxicodona (DCI) (dihidrohidroxicodeinona).

7)     Narceina. Alcaloid secundar al opiului. Cristale. Utilizată ca substanţă hipnotică sau analgezică.

8)     Noscapina (DCI) (narcotină). Alcaloid secundar al opiului. Cristale. Mai puţin activă decât morfina şi puţin toxică.

9)     Cotarnina şi hidrocotarnina, derivaţi ai narcotinei .

10)  Papaverina. Alcaloid secundar al opiului. Cristale. Are o acţiune narcotică şi sedativă, dar mai    puţin intensă decât cea a morfinei.

11)  Clorhidratul de etaverină (DCIM) (clorhidrat de 1-(3,4-dietoxibenzil)-6,7-dietoxi-izochinoleină).

12)  Tebaina. Alcaloid secundar al opiului. Cristale inodore. Foarte toxică .

13)  Concentrate din tulpini de mac. Amestec natural de alcaloizi obţinut din planta de mac (Papaver somniferum) prin extracţie, urmată de purificare şi care conţine minimum 50% în greutate alcaloizi.

      Derivaţii alcaloizilor de opiu sunt clasificaţi la această poziţie chiar dacă prezintă structura morfinei cu punte epoxi, hidrogenată sau nu.

B.- ALCALOIZII ARBORELUI DE CHININĂ ŞI DERIVAŢII LOR; SĂRURILE ACESTOR PRODUSE

1)     Chinina. Alcaloid conţinut în scoarţa diferitelor genuri de Cinchona şi în special de Cinchona officinalis, Cinchona calisaya sau Cinchona succirubra. Praf alb, cristalin. Chinina şi sărurile ei exercită o acţiune paralizantă asupra protoplasmei protozoarelor care se găsesc în sânge. Din această cauză ea este întrebuinţată în principal ca antitermic sau contra malariei.

2)     Chinidina. Alcaloid conţinut în scoarţa plantelor din genul Cinchona. Cristale. Extrasă din apele de bază ale sulfatului de chinină.

3)     Cinconina. Este, după chinină, cel mai important alcaloid conţinut în scoarţa diferitelor specii de Cinchona. Cristale.

4)     Cinconidina. Ea este de asemenea conţinută în scoarţa diferitelor specii de Cinchona. Cristale.

5)     Tanatul de chinină.

C.- CAFEINA ŞI SĂRURILE EI

      Extrase din cafea sau din diferite plante din genul Thé, din mate, din nuci de cola etc. Obţinute de asemenea şi pe calea sintezei. Cristale mătăsoase. Utilizate în medicină.

D.- EFEDRINELE ŞI SĂRURILE LOR

1)     Efedrina. Conţinută în Ephedra vulgaris. Poate fi obţinută, de asemenea, pe cale sintetică. Cristale incolore. Utilizate în medicină.

2)     Metilefedrina.

3)     Etafederina (DCI).

4)     Norefedrina .

5)     Pseudoefedrina (DCI).

E.- TEOFILINA ŞI AMINOFILINA (TEOFILINA-ETILENDIAMINA) ŞI DERIVAŢII LOR; SĂRURILE ACESTOR PRODUSE

      Teofilina. Se găseşte în ceai, dar se obţine şi prin sinteză. Cristale. Este utilizată ca diuretic. Aminofilina (teofilina-etilendiamină) este diuretică.

F.- ALCALOIZII CORNULUI DE SECARĂ ŞI DERIVAŢII LOR; SĂRURILE ACESTOR PRODUSE

1)     Ergometrina (DCI) (9,10-didehidro-N-[(S)-2-hidroxi-1-metiletil]-6-metilergolin-8b-carbox-amida) (ergonovina).Cristale tetraedrice sau sub formă de ace fine. Utilizată ca oxitocic şi ca precursor la fabricarea lisergidei (DCI) (vezi lista precursorilor de la sfârşitul Capitolului 29). Un derivat important este maleatul de ergometrină; este de asemenea cunoscut sub numele de maleat de ergonovină.

2)     Ergotamina (DCI) (12˘-hidroxi-2˘-metil-5˘a (fenilmetil) ergotaman-3˘, 6˘,18-trionă). Utilizată ca vasoconstrictor şi ca precursor la fabricarea lisergidei (DCI) (vezi lista precursorilor de la sfârşitul  Capitolului 29). Principalii săi derivaţi sunt mai ales succinatul de ergotamină şi tartratul de ergotamină.

3)     Acidul lisergic (acid 9,10-didehidro-6-metilergolin-8-carboxilic). Obţinut prin hidroliza  alcalină a alcaloizilor din cornul secarei .Se fabrică de asemenea pornind de la Claviceps paspali. Cristalele sale se prezintă sub formă de plachete hexagonale sau de solzi. Utilizat ca psihomimetic şi ca precursor la fabricarea lisergidei (DCI) (vezi lista precursorilor de la sfârşitul Capitolului 29 ).

4)     Alţi alcaloizi din cornul secarei (de exemplu ergozina, ergocristina, ergocriptina, ergocornina şi metilergometrina).

G.- NICOTINA ŞI SĂRURILE EI

      Nicotina. Alcaloid conţinut în frunzele de tutun. Se obţine şi pe cale sintetică. Lichid incolor, care devine brun la aer, cu miros caracteristic, penetrant. Este o bază puternică, toxică. Formează săruri cristalizate. Se utilizează ca fungicid şi insecticid pentru plante.

H.- ALŢI ALCALOIZI VEGETALI, DERIVAŢII ŞI SĂRURILE LOR

1)     Arecolina. Alcaloid conţinut în nuca de palmier african (areca).

2)     Aconitina. Una din otrăvurile cele mai violente. Extras din rădăcina uscată a Aconitus napellus. Sedativ energic.

3)     Fizostigmina (ezerina). Alcaloid conţinut în grăunţele boabelor de Calabar. Cristale incolore care la aer devin galben-roşiatic. Se utilizează în medicină.

4)     Pilocarpina. Alcaloidul principal din Pilocarpus jaborandi. Masă incoloră, care devine brună la aer. Pilocarpina şi sărurile ei sunt utilizate în medicină ca stimulent al transpiraţiei şi al salivaţiei, ca şi în oftamologie; de asemenea sunt utilizate pentru prepararea loţiunilor împotriva căderii părului.

5)     Sparteina. Alcaloid conţinut în măturice (Sarothamni herba). Lichid incolor. Sulfatul de sparteină este utilizat ca tonic cardiac.

6)     Atropina. Se găseşte în particular în Datura stramonium. Se obţine şi pe cale sintetică. Cristalizează în ace mici strălucitoare. Este o otravă violentă. Produce dilatarea pupilelor ochilor.

7)     Homatropina. Cristale incolore. Are acelaşi comportament chimic şi fiziologic ca atropina.

8)     Hiosciamina. Principalul alcaloid conţinut în Atropa balladona şi în numeroase plante ale speciei Hyoscyamus. Cristale incolore. Acţiune puternic toxică. Sărurile ei (de exemplu sulfatul şi bromhidratul) sunt utilizate în medicină.

9)     Scopolamina (hioscina). Se găseşte în numeroase plante din genul Datura. Lichid siropos sau cristale incolore. Sărurile ei (de exemplu bromhidratul şi sulfatul) sunt cristalizate; utilizate în medicină.

10)  Colchicina. Se găseşte în plantele speciei Colchicum autumnale. Mase gumoase, cristale, prafuri, paiete gălbui. Foarte toxic. Este utilizat în medicină.

11)  Veratrina. Amestec natural de alcaloizi, extraşi din seminţele de popaz. Praf alb, amorf,    higroscopic, iritant, având o putere mare de a provoca strănutul. Este toxică. Se utilizează în medicină.

12)  Cevadina. Corespunde veratrinei cristalizate.

13)  Cocaina. Extrasă din frunzele câtorva varietăţi de coca, în particular din Erithroxylum coca. Se obţine şi sintetic. Cocaina din comerţ (cocaina brută) nu este niciodată pură, dar conţine 80 până la   94 % cocaină. Sub această formă ea rămâne clasificată în această poziţie. Cocaina pură este cristalizată. Soluţia ei apoasă dă o reacţie alcalină. Formează numeroase săruri. Anestezic puternic.

14)  Emetina. Conţinută în rădăcina plantei Uragoga ipecacuanha. Praf alb amorf, care la lumină se colorează în galben. Este expectorant şi vomitiv. Sărurile ei sunt utilizate împotriva dizenteriei amibiene.

15)  Stricnina. Este extrasă din diverse specii de plante din  Strychnos (nucă vomică, bobul Sfântului Ignaciu).  Cristale mătăsoase. Este o otravă violentă. Formează săruri cristalizate şi este utilizată în medicină.

16)  Teobromina. Se extrage din cacao sau se obţine prin sinteză. Praf cristalin alb, utilizat în medicină ca diuretic şi tonic cardiac.

17)  Piperina. Extrasă din Piper nigrum. Cristale.

18)  Conina (coniina sau conicina) se găseşte în cucută. Se obţine de asemenea prin sinteză. Lichid uleios, incolor, cu miros penetrant. Este o otravă violentă. Se utilizează în medicină.

19)  Curarina. Alcaloid extras din curara. Utilizată în medicină.

20)  Porfirina (alcaloid).

21)  Tomatina.

22)  Tanaţii de alcaloizi (de chelidonină, de colchicină, de peletierină etc.).

23)  Hidrastina.

24)  Hidrastinina.

25)  Hidrohidrastinina.

26)  Oxohidrastinina.

27)  Tropina (tropan-3-ol).

28)  Tropinona.

29)  Cefelina.

30)  Metamfetamina (DCI) (metamfetamina, N-metilamfetamina, deoxiefedrina, 2-metilamino-1-fenilpropan).

*

*   *

      Substanţele acestei poziţii care, în termenii actelor internaţionale, sunt considerate ca stupefiante sau ca substanţe psihotrope, sunt reluate în lista inserată la sfârşitul Capitolului 29.

 

NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA COMBINATĂ

 

29.39

Alcaloizi vegetali, naturali sau reproduşi prin sinteză, sărurile, eterii, esterii lor şi alţi derivaţi

 

 

2939.69.00

Altele

La acest cod tarifar se clasifică următorii alcaloizi ai cornului de secară: ergotaminină, ergosină şi ergosinină, ergocristină şi ergocristinină, ergocriptină şi ergocriptinină, ergocornină şi ergocorninină, ergobasină şi ergobasinină, şi derivatele lor, de exemplu dihidroergotamină, dihidroergotoxină, metilergobasină.

SUS