CAPITOLUL 29
PRODUSE CHIMICE ORGANICE
Note de Capitol.
1.- Cu excepţia unor dispoziţii
contrare, poziţiile Capitolului cuprind numai:
a) compuşi
organici cu compoziţie chimică definită, prezentaţi
separat, chiar dacă aceşti compuşi conţin sau nu
impurităţi;
b) amestecuri de
izomeri ai aceluiaşi compus organic (chiar dacă aceste amestecuri
conţin sau nu impurităţi), cu excepţia amestecurilor de
izomeri (alţii decât stereoizomerii) ai hidrocarburilor aciclice saturate
sau nesaturate (Capitolul 27);
c) produsele de la
poziţiile 29.36 până la 29.39, eterii, acetalii şi esterii
zaharurilor şi sărurile lor de la poziţia 29.40 şi
produsele de la poziţia 29.41, cu compoziţie chimică
definită sau nu;
d) soluţiile
apoase ale produselor de la paragrafele a), b) sau c) de mai sus;
e) celelalte
soluţii ale produselor de la paragrafele a), b) sau c) de mai sus,
dacă aceste soluţii constituie o condiţionare uzuală
şi indispensabilă, motivată în mod exclusiv din considerente de
securitate sau din necesităţi de transport şi dacă solventul
nu face produsul apt pentru alte utilizări decât pentru utilizarea sa
generală;
f) produsele de la
paragrafele a), b), c), d) sau e) de mai sus, la care s-a adăugat un
stabilizator (inclusiv un agent
antiaglomerant ) indispensabil pentru conservarea şi transportul lor;
g) produsele de la
paragrafele a), b), c), d), e) sau f) de mai sus, la care s-a adăugat o
substanţă antipraf, un colorant sau un odorifiant, în scopul
uşurării identificării sau în scopuri de securitate, cu
condiţia ca aceste adaosuri să nu facă produsul apt pentru alte
întrebuinţări decât pentru utilizarea sa generală;
h) următoarele
produse standardizate (tipice) pentru producerea coloranţilor azoici:
săruri de diazoniu, elemente de cuplare utilizate pentru aceste
săruri şi amine diazotabile şi sărurile lor.
2.-
Capitolul nu cuprinde:
a) produsele de la
poziţia 15.04, precum şi glicerina brută de la poziţia 15.20;
b) alcoolul etilic
(poziţia 22.07 sau 22.08);
c) metanul şi
propanul (poziţia 27.11);
d) compuşii
carbonului, menţionaţi în Nota 2 a Capitolului 28;
e) ureea (poziţia
31.02 sau 31.05);
f) substanţele
colorante de origine vegetală sau animală (poziţia 32.03),
coloranţii organici sintetici, produsele organice sintetice de tipul celor
utilizate ca "agenţi de strălucire fluorescenţi" sau
ca "luminofori" (poziţia 32.04) precum şi tincturile sau
alte substanţe colorante prezentate sub forme sau în ambalaje pentru
vânzarea cu amănuntul (poziţia 32.12);
g) enzimele
(poziţia 35.07);
h) metaldehida,
hexametilentetramina şi produsele similare, prezentate sub formă de
tablete, batoane sau forme similare utilizate drept combustibili, precum
şi combustibili lichizi sau gaze combustibile lichefiate, în recipiente de
tipul celor utilizate pentru alimentarea sau reîncărcarea brichetelor sau
a aprinzătoarelor având o capacitate de maximum 300 cm3
(poziţia 36.06);
ij) produsele extinctoare prezentate sub
formă de încărcături pentru aparatele extinctoare sau în grenade
sau bombe extinctoare, de la poziţia 38.13; produsele care
curăţă petele de cerneală, condiţionate în ambalaje
pentru vânzarea cu amănuntul, cuprinse la poziţia 38.24;
k) elementele de optică,
în special cele din tartrat de etilendiamină (poziţia 90.01).
3.- Orice produs
care ar putea fi clasificat în două sau mai multe poziţii din
acest Capitol se clasifică la ultima poziţie în ordinea
numerotării.
4.- La poziţiile de la 29.04 până la
29.06, de la 29.08 până la 29.11 şi de la 29.13 până la 29.20,
orice referire la derivaţii halogenaţi, sulfonaţi, nitraţi
sau nitrozaţi se aplică în mod egal şi derivaţilor
compuşi, cum ar fi: sulfohalogenaţii, nitrohalogenaţii,
nitrosulfonaţii sau nitrosulfohalogenaţii.
Grupările nitro sau nitrozo nu trebuie să fie considerate funcţii azotate în sensul
poziţiei 29.29.
În sensul poziţiilor 29.11, 29.12, 29.14, 29.18 şi 29.22,
prin funcţii oxigenate se
înţelege numai funcţiile (grupele organice caracteristice
conţinînd oxigen) menţionate la poziţiile de la 29.05 până
la 29.20.
5.- a) Esterii compuşilor organici cu
funcţie acidă de la Subcapitolele I până la VII cu compuşii
organici de la aceleaşi Subcapitole, se clasifică la aceeaşi
poziţie ca şi compusul care este clasificat la poziţia
plasată ultima în ordinea de numerotare a aceloraşi Subcapitole.
b) Esterii alcoolului etilic cu compuşii
organici cu funcţie acidă de la Subcapitolele I până la VII se
clasifică la aceeaşi poziţie cu compuşii cu funcţie
acidă corespunzători.
c) Sub rezerva Notei 1 de la Secţiunea VI şi a Notei 2 a
Capitolului 28:
l°) sărurile anorganice ale compuşilor
organici, cum ar fi compuşii cu funcţie acidă, cu funcţie
fenol sau cu funcţie enol sau bazele organice, de la Subcapitolele I la X,
sau de la poziţia 29.42, se clasifică la poziţia
corespunzătoare compusului organic;
2°) sărurile formate prin reacţia între
compuşii organici de la Subcapitolele I la X sau de la poziţia 29.42,
se clasifică la poziţia la care se clasifică baza sau acidul
(inclusiv compuşii cu funcţie fenol sau cu funcţie enol) din care s-au format şi care este
plasată ultima în ordinea numerotării în Capitol.
d) Alcoolaţii metalici se clasifică la
aceeaşi poziţie cu alcoolii corespunzători, exceptând cazul
etanolului (poziţia 29.05).
e) Halogenurile acizilor carboxilici se
clasifică la poziţia acizilor corespunzători.
6.- Compuşii de
la poziţiile 29.30 şi 29.31 sunt compuşi organici ale căror
molecule conţin, în afară de atomi de hidrogen, de oxigen sau de
azot, atomi ai altor nemetale sau metale, ca sulf, arsen, mercur, plumb,
legaţi direct de atomi de carbon.
Poziţiile
29.30 (tiocompuşi organici) şi 29.31 (alţi compuşi
organo-anorganici) nu cuprind derivaţii sulfonaţi sau halogenaţi
(inclusiv derivaţi compuşi) care, cu excepţia hidrogenului,
oxigenului sau azotului, nu au legaţi direct de carbon decât atomi de sulf
sau de halogeni care le conferă
caracterul de derivaţi sulfonaţi sau halogenaţi (sau de
derivaţi compuşi).
7.- Poziţiile
29.32, 29.33 şi 29.34 nu cuprind epoxizii cu ciclu de trei atomi,
peroxizii cetonelor, polimerii ciclici ai aldehidelor sau ai tioaldehidelor,
anhidridele acizilor carboxilici polibazici, esterii ciclici ai polialcoolilor
sau ai polifenolilor cu acizi polibazici şi imidele acizilor polibazici.
Aceste dispoziţii se aplică
numai structurilor heterociclice rezultate exclusiv prin ciclizarea
funcţiilor enumerate mai sus.
8.- În sensul prevederilor poziţiei 29.37:
a)termenul de hormoni cuprinde factorii eliberatori
sau stimulatori ai hormonilor, inhibitorii hormonali şi antagoniştii
hormonilor (antihormoni);
b)
expresia utilizaţi
în principal ca hormoni se aplică nu numai pentru derivaţii
hormonali şi pentru analogii structurali ai hormonilor utilizaţi în
principal pentru acţiunea lor hormonală, dar şi pentru
derivaţii şi analogii structurali ai hormonilor utilizaţi în
principal ca intermediari în sinteza produselor de la această poziţie.
°
° °
Note de subpoziţii
1. - În cadrul
oricărei poziţii a acestui Capitol, derivaţii unui compus chimic
(sau ai unui grup de compuşi chimici) se clasifică la aceeaşi
subpoziţie cu acel compus (sau grup de compuşi), cu condiţia ca
aceştia să nu fie denumiţi mai specific într-o altă
subpoziţie sau să nu existe o subpoziţie reziduală
denumită "Altele" în seria subpoziţiilor respective.
NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT
CONSIDERAŢII GENERALE
Capitolul 29 nu cuprinde, în principiu, decât compuşi cu compoziţie chimică definită, prezentaţi izolaţi, sub rezerva totuşi a dispoziţiilor Notei 1 a Capitolului.
A) COMPUŞI CU
COMPOZIŢIE CHIMICĂ DEFINITĂ
(Nota 1 a Capitolului)
Un compus cu compoziţie chimică
definită, prezentat izolat, este o substanţă constituită
dintr-o specie moleculară (de
exemplu ionică sau covalentă) a cărei compoziţie este
definită de un raport constant între elementele sale şi care poate fi
reprezentată de o diagramă structurală unică. Într-o
reţea cristalină, specia moleculară corespunde
unităţii repetitive.
Compuşii de constituţie
chimică definită prezentaţi separat conţinând
substanţe care sunt adăugate deliberat în timpul sau după
fabricarea lor (inclusiv purificarea) sunt excluşi din acest Capitol. În
consecinţă, un produs constituit de exemplu prin amestecarea
zaharinei cu lactoză în vederea utilizării ca edulcorant
(îndulcitor), este exclus din acest Capitol (vezi Nota explicativă
de la poziţia 29.25).
Aceşti compuşi pot conţine
impurităţi (Nota 1a). Conţinutul poziţiei 29.40 face
excepţie de la această regulă, întrucât, în ceea ce
priveşte zaharurile, se restrânge influenţa poziţiei asupra
zaharurilor chimic pure.
Termenul impuritate se aplică
exclusiv substanţelor a căror prezenţă în compusul chimic
distinct rezultă exclusiv şi direct în urma procedeului de
fabricaţie (inclusiv şi purificarea). Aceste substanţe pot
rezulta în urma unor elemente oarecare care intervin în cursul fabricaţiei
şi care sunt în principiu următoarele:
a)
materii prime netransformate,
b)
impurităţi care se găsesc în
materiile prime,
c)
reactivi utilizaţi în procesul de
fabricaţie (incluzând purificarea),
d)
subproduse.
Este bine să se observe, că
aceste substanţe nu sunt întotdeauna considerate ca impurităţi
definite în sensul Notei 1 a). Dacă aceste substanţe sunt lăsate
în produs în mod deliberat pentru a-l
face pe acesta apt pentru alte utilizări decât pentru utilizarea
generală, acestea nu sunt considerate ca impurităţi admisibile.
De exemplu, un produs format dintr-un amestec de acetat de metil cu metanol,
lăsat în mod deliberat pentru a-l face apt de a fi utilizat ca solvent
este exclus (poziţia 38.14). Pentru anumite produse (de
exemplu etanul, benzenul, fenolul, piridina) există criterii specifice de
puritate, care sunt indicate în Notele explicative ale poziţiilor 29.01,
29.02, 29.07 şi 29.33.
Compuşii cu compoziţie
chimică definită, prezentaţi separat şi care fac parte din
acest Capitol, pot fi prezentaţi în
soluţii apoase. Cu aceleaşi rezerve ca acelea indicate în
Consideraţiile generale ale Capitolului 28, acest Capitol cuprinde şi soluţiile
neapoase sau compuşii (sau soluţiilor lor) aditivaţi cu un
stabilizator (de exemplu para-terţbutilcatecol în stiren rămâne
clasificat la poziţia 29.02), cu o substanţă antipraf sau cu un
colorant. Dispoziţiile privind adăugarea stabilizatorilor, a
substanţelor antipraf sau a coloranţilor, care figurează în
consideraţiile generale ale Capitolului 28, se aplică, mutatis
mutandis, la compuşii chimici, care fac parte din acest Capitol. Produsele acestui Capitol pot fi de
altfel, în aceleaşi condiţii şi cu aceleaşi rezerve
ca cele prevăzute în situaţia coloranţilor, adiţionate cu o
substanţă odorizantă (de exemplu brommetanul de la poziţia
29.03 aditivat cu o cantitate mică de cloropicrină).
Se clasifică de asemenea în Capitolul
29, chiar dacă conţin impurităţi, amestecurile de
izomeri cu aceeaşi compoziţie chimică organică. Nu vor
fi considerate ca atare decât amestecurile de compuşi care prezintă
aceeaşi funcţie chimică sau aceleaşi funcţii chimice, câtă
vreme aceşti izomeri coexistă natural sau sunt formaţi
simultan în cursul unei operaţii de sinteză. Amestecurile de izomeri
(altele decât stereoizomerii) ai hidrocarburilor aciclice, saturate sau
nu, sunt excluse (Capitolul 27).
B) Distincţie între compuşii Capitolelor
28 şi 29
Compuşii organici ai metalelor preţioase, elementelor
radioactive, izotopilor, metalelor de pământuri rare, ytriului şi
scandiului, şi alţi compuşi conţinând carbon care sunt
enumeraţi în Partea (B) a Consideraţiilor generale de la Capitolul 28
sunt excluşi de la Capitolul 29
(vezi Nota 1 de la Secţiunea VI şi Nota 2 de la Capitolul 28).
Cu excepţia produselor
menţionate în Nota 2 a Capitolului 28, compuşii organo-anorganici fac
parte din Capitolul 29.
C) Produse
cuprinse în Capitolul 29
chiar dacă ele nu constituie compuşi cu
compoziţie chimică definită
Acestea sunt în special produsele care fac
parte din poziţiile care urmează:
29.09 - Peroxizi ai
cetonelor.
29.12 - Polimeri
ciclici ai aldehidelor; paraformaldehida.
29.19 - Lactofosfaţi.
29.23 - Lecitine
şi alte fosfo-aminolipide.
29.34 - Acizi
nucleici şi sărurile acestora.
29.36 - Provitamine
şi vitamine ca şi concentratele lor (chiar amestecate între ele
într-un solvent).
29.37 - Hormoni.
29.38 - Glicozide şi
derivaţii lor.
29.39 - Alcaloizi vegetali
şi derivaţii lor.
29.40 – Eteri, acetali
şi esteri ai zaharurilor şi sărurile lor.
29.41 - Antibiotice.
Capitolul cuprinde de asemenea
sărurile de diazoniu tipice (vezi paragraful A al Notei explicative de la
poziţia 29.27), componentele de cuplare utilizate pentru aceste
săruri şi aminele diazotabile precum şi sărurile lor
diluate cu săruri neutre. Aceste produse sunt destinate fabricării
coloranţilor azoici. Ele se prezintă în stare solidă sau
lichidă.
D) Excluderea din
Capitolul 29
a anumitor compuşi organici
neamestecaţi
(Nota 2 a Capitolului)
l.- Unii
compuşi organici cu compoziţie chimică definită sunt
excluşi din Capitolul 29 chiar când sunt puri. În afară de cei
cuprinşi în Capitolul 28 (vezi consideraţiile generale la acest
Capitol, paragraful B), pot fi citaţi următorii compuşi:
a)
Zaharoza (poziţia
17.01), lactoza, maltoza, glucoza şi fructoza (poziţia 17.02).
b)
Alcoolul
etilic (poziţia 22.07 sau 22.08).
c)
Metanul
şi propanul (poziţia 27.11).
d)
Ureea (poziţia
31.02 sau 31.05).
e)
Substanţele
colorante de origină animală sau vegetală, de exemplu clorofila (poziţia 32.03).
f)
Coloranţi
organici sintetici (inclusiv pigmenţii) neamestecate şi produse
organice sintetice de tipul celor utilizate ca agenţi de avivare
fluorescenţi (de exemplu anumiţi derivaţi ai stilbenului) (poziţia
32.04).
2.- Anumite
produse organice definite chimic, neamestecate, în mod normal cuprinse în
Capitolul 29, pot fi excluse de aici, dacă sunt prezentate sub
forme şi condiţionări particulare sau dacă ele au fost
supuse anumitor tratamente care au lăsat compoziţia lor chimică
nemodificată. De exemplu în următoarele cazuri:
a)
Produse
preparate în scopuri terapeutice sau profilactice, prezentate sub formă de
doze sau condiţionate pentru vânzarea cu amănuntul (poziţia
30.04).
b)
Produsele
de tipul celor utilizate ca luminofori, care au fost tratate în scopul
realizării luminiscenţei (de exemplu salicilaldazina) (poziţia
32.04).
c)
Vopsele
sau alte substanţe colorante, prezentate sub forme sau ambalaje pentru
vânzarea cu amănuntul (poziţia 32.12).
d)
Produse de
parfumerie sau de toaletă preparate şi preparate cosmetice
condiţionate pentru vânzarea cu amănuntul în vederea acestei
utilizări (de exemplu acetona) (poziţiile de la 33.03 până
la 33.07).
e)
Produse
utilizate ca adeziv sau clei condiţionate în ambalaje pentru vânzarea cu
amănuntul ca adeziv sau clei cu o greutate care nu
depăşeşte 1 kg (poziţia 35.06).
f)
Combustibili
solizi (de exemplu metaldehida, hexametilentetramina) sub forme care
implică utilizarea lor în acest scop; combustibili lichizi şi gaz
combustibil lichefiat (de exemplu butan lichefiat), prezentaţi în
recipiente de tipul celor utilizate pentru alimentarea sau reîncărcarea
brichetelor sau a aprinzătoarelor şi cu o capacitate care nu depăşeşte
300 cm3 (poziţia 36.06).
g)
Hidrochinona
şi alte produse chimice neamestecate, pentru uzul fotografic, fie dozate,
fie condiţionate pentru vânzarea cu amănuntul pentru acest uz şi
gata pentru utilizare (poziţia 37.07).
h) Dezinfectanţii, insecticidele etc,
prezentate aşa cum este indicat în poziţia 38.08.
ij)
Produsele extinctoare (de exemplu tetraclorura de carbon),
condiţionate sub formă de şarje pentru aparatele extinctoare sau de grenade sau de bombe (poziţia
38.13).
k)
Produsele
care curăţă cerneala (produse encrivore) (de exemplu cloramina
de la poziţia 29.35 în soluţie apoasă) condiţionate pentru
vânzarea cu amănuntul (poziţia 38.24).
l)
Elemente
de optică (de exemplu tartrat de etilendiamină) (poziţia
90.01).
E) Produse susceptibile de a fi clasificate
în două sau mai multe
poziţii ale Capitolului 29
(Nota
3 a Capitolului)
Aceste produse trebuie să fie
clasificate la aceea dintre poziţiile în cauză, care este
plasată ca ultimă în ordinea numerotării. Astfel, acidul
ascorbic, care în acelaşi timp este şi o lactonă (poziţia
29.32) şi o vitamină (poziţia 29.36), se clasifică la poziţia 29.36. Din acelaşi motiv,
alilestrenolul, care este un alcool ciclic (poziţia 29.06), dar de
asemenea şi un steroid cu structură de gonan nemodificată,
utilizat în principal pentru funcţia lui hormonală (poziţia
29.37), trebuie clasificat la poziţia 29.37.
Totuşi, produsele poziţiilor
29.37, 29.38 şi 29.39 sunt în mod explicit excluse de la poziţia
29.40 prin textul acestei poziţii.
F) Derivaţi
halogenaţi, sulfonaţi, nitraţi, nitrozaţi sau micşti
(Nota
4 a Capitolului)
Anumite poziţii din Capitolul 29 fac menţiune la derivaţii halogenaţi, sulfonaţi, nitraţi sau nitrozaţi ai compuşilor organici. Trebuie considerat că această referire se extinde la derivaţii micşti, de exemplu la derivaţi sulfohalogenaţi, nitrohalogenaţi, nitrosulfonaţi, nitrosulfohalogenaţi etc.
Grupările nitro sau nitrozo, de
altfel, nu trebuie să fie considerate ca funcţiuni azotate,
în sensul poziţiei 29.29.
Derivaţii halogenaţi,
sulfonaţi, nitraţi sau nitrozaţi sunt formaţi prin
substituirea unuia sau mai multor atomi de hidrogen ai compuşilor de
bază prin unul sau mai mulţi halogeni, grupe sulfonice (-SO3H),
nitro (-NO2) sau nitrozo (-NO) sau prin orice combinaţie a
acestor halogeni sau grupe. Orice grupă funcţională (de
exemplu aldehidă, acid carboxilic,
amină) luată în considerare pentru clasificare trebuie să se
păstreze intacte în aceşti derivaţi.
G) Clasificarea
esterilor, a sărurilor şi a anumitor halogenuri
(Nota 5 a
Capitolului)
1) Esteri.
Esterii compuşilor organici cu funcţie acidă ai
Subcapitolelor I până la VII cu compuşi organici ai aceloraşi
Subcapitole sunt clasificaţi cu acela dintre aceşti compuşi care
aparţine poziţiei din aceste Subcapitole plasată ultima în
ordinea numerotării.
Exemple:
a) Acetatul de
dietilenglicol (ester format din reacţia acidului acetic de la
poziţia 29.15 cu dietilenglicol de la poziţia 29.09)
...........…………poziţia 29.15
b) Benzensulfonat de
metil (ester al acidului benzensulfonic de la poziţia 29.04 şi al
alcoolului metilic de la poziţia 29.05) ............................
poziţia 29.05
c) Ortoftalat acid de
butil (ester al unui acid policarboxilic unde hidrogenul dintr-o singură
grupă COOH a fost substituit) ......……………....poziţia 29.17
d) Ftalilbutilglicolat
de butil (ester al acidului ftalic de la poziţia 29.17 şi al acidului
glicolic de la poziţia 29.18 cu alcoolul butilic de la poziţia
29.05)....... poziţia 29.18
Această
regulă nu acoperă cazul esterilor acestor compuşi cu
funcţie acidă cu alcoolul etilic deoarece acest produs nu face parte
din Capitolul 29. Esterii în cauză se clasifică împreună cu
compuşii cu funcţie acidă de la care provin.
Exemplu:
Acetat
de etil (esterul acidului acetic de la poziţia 29.15 şi al alcoolului
etilic) …......................................................................................
poziţia 29.15
De
menţionat că esterii zaharurilor şi sărurilor lor fac parte
din poziţia 29.40.
2) Săruri.
Sub rezerva
dispoziţiilor de la Nota 1 a Secţiunii VI şi de la Nota 2 din Capitolul
28:
a) Sărurile anorganice
ale compuşilor organici, cum
ar fi cele ale compuşilor cu
funcţie acidă, cu funcţie fenol sau cu
funcţie enol, sau
cele ale bazelor organice,
din Subcapitolele I până la X sau
de la poziţia 29.42, trebuie clasificate la poziţiile care fac
referire la compusul organic corespunzător.
Aceste săruri pot fi formate prin reacţia:
1°) compuşilor
organici cu funcţie acidă, funcţie fenol sau funcţie enol
cu baze anorganice.
Exemplu:
Metahidroxibenzoatul
de sodiu (sare formată prin reacţia acidului metahidroxibenzoic de la
poziţia 29.18 cu hidroxid de sodiu) ................. poziţia 29.18
Sărurile
acestei categorii pot fi formate şi prin reacţia esterilor acizi de
tipul celor de mai sus cu baze anorganice.
Exemplu:
Ortoftalat de butil şi de cupru (sarea ortoftalatului acid
de butil de la poziţia 29.17 şi a hidroxidului de cupru)
....................................... poziţia 29.17
sau 2°) bazelor organice cu acizi
anorganici.
Exemplu:
Clorhidrat de dietilamină (sare formată în urma
reacţiei între dietilamina de la poziţia 29.21 şi acidul
clorhidric de la poziţia 28.06) ........ poziţia 29.21
b) Sărurile formate prin reacţia între compuşii
organici ai Subcapitolelor I până la X sau de la poziţia 29.42 se
clasifică la poziţia de care aparţine baza sau acidul (inclusiv
compuşii cu funcţie fenol sau cu funcţie enol) de la care ele
sunt formate şi care este plasată pe ultimul loc, în ordinea
numerotării, în Capitol.
Exemple:
l°) Acetatul de
anilină (sarea acidului acetic de la poziţia 29.15 şi a anilinei
de la poziţia 29.21)
........................…….... ..... ... ........ poziţia 29.21
2°)
Fenoxiacetatul de metilamină (sarea metilaminei de la poziţia 29.21
şi a acidului fenoxiacetic de la poziţia 29.18) .……….... . ..
poziţia 29.21
3) Halogenuri ale
acizilor carboxilici.
Se clasifică cu acizii carboxilici
corespunzători. Astfel clorura de izobutiril, corespunzând acidului
izobutiric de la poziţia 29.15, se clasifică la această
poziţie.
H ) Clasificarea derivaţilor
Clasificarea derivaţilor compuşilor chimici la nivel de poziţie este determinat de aplicarea dispoziţiilor Regulilor generale de interpretare. Nota 3 a acestui Capitol se aplică dacă un derivat poate fi clasificat la două sau mai multe poziţii.
La orice poziţie a acestui Capitol,
derivaţii se clasifică prin aplicarea Notei 1 de subpoziţie.
IJ) Sisteme cu cicluri condensate
Un sistem condensat este un sistem care
conţine cel puţin două cicluri care nu au decât o
legătură comună şi care au numai doi atomi în comun.
Sistemele cu cicluri condensate apar în
molecula compuşilor policiclici (de exemplu hidrocarburi policiclice,
compuşi heterociclici) în care două cicluri sunt legate printr-o
latură comună conţinând doi atomi adiacenţi. Reprezentările
grafice de mai jos arată câteva exemple:
Naftalină
Chinoleină
Chinoleină condensată
În sistemele cu cicluri complexe, condensarea se poate face pe mai
multe laturi ale unui ciclu (inel) determinat. Compuşii policiclici în
care două cicluri au în comun numai doi atomi se numesc «ortocondensaţi». În schimb,
compuşii policiclici în care un ciclu are numai doi atomi în comun cu
fiecare din ciclurile dintr-o serie de cel puţin două cicluri
adiacente, se numesc «orto- şi pericondensaţi». Aceste două tipuri
diferite de sisteme cu cicluri condensate sunt reprezentate mai jos:
3 laturi comune 7 laturi comune 5 laturi comune
6 atomi în comun 8 atomi în comun 6 atomi în comun
Ciclu «ortocondensat» Cicluri «orto- şi
pericondensate»
În schimb, exemplul următor se referă la chinolina cu
punte (necondensată):
Chinoleină (benzipiridină) cu punte
NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA COMBINATĂ
Consideraţii
generale
Literele DCI plasate după o denumire care
figurează în Nomenclatura combinată şi în notele explicative ale
acesteia semnifică că această denumire este cuprinsă în
lista denumirilor comune internaţionale pentru substanţele
farmaceutice publicată de Organizaţia Mondială a
Sănătăţii.
Literele DCIM semnifică că denumirea
este acceptată ca “denumire comună internaţională
(modificată)” de Organizaţia Mondială a
Sănătăţii.
Literele ISO (International Organization for
Standardisation) semnifică că denumirea este cuprinsă în lista
“numelor comune pentru pesticide şi alte produse fitofarmaceutice” din
recomandarea ISO R 1750 a Organizaţiei Internaţionale de Normalizare.
Un sistem condesat este un sistem care
conţine cel puţin două cicluri care au o singură
legătură comună şi care conţin doi, şi numai doi,
atomi în comun.
|
Nota 1a) |
A se vedea Notele explicative ale
Sistemului armonizat, Consideraţiile generale ale capitolului, (A),
primele patru paragrafe. La acest capitol se clasifică: 1. antracenul de puritate
minimum 90% în greutate (codul tarifar 2902.90.10); 2. benzenul de puritate
minimum 95% în greutate (codul tarifar 2902.20.00); 3. naftalina cu punct de
solidificare minimum 79,40C (codul tarifar 2902.90.10); 4. toluenul de puritate
minimum 95% (codul tarifar 2902.30.00); 5. xileni cu conţinut
de izomeri de xileni minimum 95%, toţi izomerii fiind consideraţi
împreună (codurile tarifare de la 2902.41.00 la 2902.44.00); 6. etanul şi alte
hidrocarburi aciclice saturate (altele decât metanul şi propanul)
prezentate sub formă de izomeri izolaţi de puritate minimum 95% în
volum ([1])
pentru produsele gazoase şi în greutate pentru celelalte produse (codul
tarifar 2901.10.10 sau 2901.10.90); 7. etilena de puritate
minimum 95% în volum (subpoziţia 2901.21); 8. propena (propilena) de
puritate minimum90% în volum (subpoziţia 2901.22); 9. alcooli graşi de
puritate minimum 90%, calculată pentru produsul anhidru, şi
conţinând minimum şase atomi de carbon (subpoziţia 2905.16 sau
codul tarifar 2905.17.00 sau 2905.29.90); 10. crezoli (izomeri
separaţi sau amestecuri de izomeri) conţinând minimum 95% în
greutate crezol, toţi izomerii crezolului fiind consideraţi
împreună; 11. fenol de puritate
minimum 90% în greutate (codul tarifar 2907.11.00); 12. xilenoli (izomeri separaţi sau
amestecuri de izomeri) conţinând minimum 95% în greutate xilenol,
toţi izomerii xilenolului fiind consideraţi împreună (codul
tarifar 2907.14.00); 13. acizi graşi
(alţii decât acidul oleic) de puritate minimum 90% în greutate,
calculată pentru produsul anhidru, şi conţinând minimum
şase atomi de carbon (poziţia 29.15 sau 29.16); 14. acid oleic de puritate
minimum 85% în greutate, calculată pentru produsul anhidru (codul
tarifar 2916.15.00); 15. piridină de
puritate minimum 95% în greutate (codul tarifar 2933.31.00); 16. metilpiridină
(picolină), 5-etil-2-metilpiridină (5-etil-2-picolină) şi
2-vinilpiridină de puritate minimum 90% în greutate (subpoziţia
tarifară 2933.39); 17. chinolină de
puritate minimum 95% în greutate, calculată pentru produsul anhidru
(determinată prin cromatografie în fază gazoasă) (codul
tarifar 2933.49.90); 18. 1,2-dihidro-2,2,4-trimetilchinolină de
puritate peste 85%, calculată pentru produsul anhidru (codul tarifar 2933.49.90); 19. acridină de puritate minimum 95%, calculată pentru produsul anhidru
(determinată prin cromatografie în fază gazoasă) (codul
tarifar 2933.99.90); 20. derivaţi ai
acizilor graşi şi ai alcoolilor graşi de la 9, 13 şi 14
de mai sus (de exemplu săruri, esteri (alţii decât cei ai
glicerinei), amine, amide, nitrili, etc), în situaţiile în care
îndeplinesc criteriile de puritate stabilite pentru acizii şi alcoolii
graşi corespunzători. |
|
|
|
|
Nota 1b) |
A se vedea Notele explicative ale
Sistemului armonizat, Consideraţiile generale ale capitolului, (A),
paragraful final. |
|
|
|
|
Nota 1d) |
Prin soluţii apoase se
înţelege numai soluţiile reale, chiar dacă, datorită
cantităţii insuficiente de apă, substanţa este numai
parţial dizolvată. |
|
|
|
|
Nota 1f) |
În ceea ce priveşte adăugarea
unui stabilizator, substanţă antipraf, colorant sau substanţe
odoroferante, a se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat,
Consideraţiile generale ale capitolului, (A), penultimul paragraf. |
|
|
|
|
Nota 1g) |
În ceea ce priveşte adăugarea
unui stabilizator, substanţă antipraf, colorant sau substanţe odoroferante,
a se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat, Consideraţiile
generale ale capitolului, (A), penultimul paragraf. |
|
|
|
|
Nota 5 |
Prevederile acestei note determină
numai clasificarea produselor considerate la nivelul poziţiilor (a se
vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat, Consideraţiile
generale ale capitolului, (G)). Pentru clasificarea la nivelul
subpoziţiilor din cadrul unei poziţii se aplică prevederile
Notei 1 de subpoziţii a capitolului.
|
SUBCAPITOLUL I - HIDROCARBURI ŞI
DERIVAŢII LOR HALOGENAŢI, SULFONAŢI, NITRAŢI
SAU NITROZAŢI
29.01-
HIDROCARBURI ACICLICE
29.02
- HIDROCARBURI CICLICE
29.03
- DERIVAŢI HALOGENAŢI AI HIDROCARBURILOR
29.04
- DERIVAŢI SULFONAŢI, NITRAŢI SAU NITROZAŢI AI HIDROCARBURILOR,
CHIAR HALOGENATE
SUBCAPITOLUL II - ALCOOLI ŞI DERIVAŢII LOR
HALOGENAŢI, SULFONAŢI, NITRAŢI SAU NITROZAŢl
29.05 - ALCOOLI ACICLICI
ŞI DERIVAŢII LOR HALOGENAŢI, SULFONAŢI, NITRAŢI SAU
NITROZAŢI
29.06 - ALCOOLI CICLICI
ŞI DERIVAŢII LOR HALOGENAŢI, SULFONAŢI, NITRAŢI SAU
NITROZAŢI
SUBCAPITOLUL III - FENOLI ŞI FENOLI-ALCOOLI ŞI
DERIVAŢII LOR HALOGENAŢI, SULFONAŢI, NITRAŢI SAU
NITROZAŢI
29.07 -
FENOLI; FENOLI-ALCOOLI
29.08 - DERIVAŢI HALOGENAŢI, SULFONAŢI,
NITRAŢI SAU NITROZAŢI AI FENOLILOR SAU AI FENOLI-ALCOOLILOR
SUBCAPITOLUL IV - ETERI, PEROXIZI AI ALCOOLILOR, PEROXIZI AI
ETERILOR, PEROXIZI AI CETONELOR, EPOXIZI CU TREI ATOMI ÎN CICLU, ACETALI
ŞI SEMIACETALI ŞI DERIVAŢII LOR HALOGENAŢI, SULFONAŢI,
NITRAŢI SAU NITROZAŢI
29.09 - ETERI, ETERI-ALCOOLI, ETERI-FENOLI,
ETERI-ALCOOLI-FENOLI, PEROXIZI AI ALCOOLILOR, PEROXIZI AI ETERILOR, PEROXIZI AI
CETONELOR (CU COMPOZIŢIE CHIMICĂ DEFINITĂ SAU NU) ŞI
DERIVAŢII LOR HALOGENAŢI, SULFONAŢI, NITRAŢI SAU
NITROZAŢI
29.10 - EPOXIZI, EPOXI‑ALCOOLI,
EPOXI‑FENOLI ŞI EPOXI‑ETERI, CU TREI ATOMI ÎN CICLU, ŞI
DERIVAŢII LOR HALOGENAŢI, SULFONAŢI, NITRAŢI SAU
NITROZAŢI
29.11- ACETALI ŞI SEMIACETALI, CHIAR
CONŢINÂND ALTE FUNCŢII OXIGENATE, ŞI DERIVAŢII LOR
HALOGENAŢI, SULFONAŢI, NITRAŢI SAU NITROZAŢI
SUBCAPITOLUL V- COMPUŞII CU FUNCŢIE ALDEHIDĂ
29.12 - ALDEHIDE, CHIAR CONŢINÂND ALTE
FUNCŢII OXIGENATE; POLIMERI CICLICI AI ALDEHIDELOR; PARAFORMALDEHIDĂ
29.13 - DERIVAŢI HALOGENAŢI,
SULFONAŢI, NITRAŢI SAU NITROZAŢI AI PRODUSELOR DE LA
POZIŢIA 29.12
SUBCAPITOLUL VI - COMPUŞI CU FUNCŢIE CETONĂ
SAU CU FUNCŢIE CHINONĂ
29.14 - CETONE ŞI CHINONE, CHIAR CONŢINÂND
ALTE FUNCŢII OXIGENATE ŞI DERIVAŢII LOR HALOGENAŢI,
SULFONAŢI, NITRAŢI SAU NITROZAŢI
SUBCAPITOLUL
VII - ACIZI CARBOXILICI,
ANHIDRIDELE, HALOGENURILE, PEROXIZII ŞI PEROXIACIZII LOR; DERIVAŢII
LOR HALOGENAŢI, SULFONAŢI, NITRAŢI SAU NITROZAŢI
29.15 - ACIZI
MONOCARBOXILICI ACICLICI SATURAŢI ŞI ANHIDRIDELE HALOGENURILE,
PEROXIZII ŞI PEROXIACIZII LOR; DERIVAŢII LOR HALOGENAŢI,
SULFONAŢI, NITRAŢI SAU NITROZAŢI
29.16 - ACIZI
MONOCARBOXILICI ACICLICI NESATURAŢI ŞI ACIZI MONOCARBOXILICI CICLICI,
ANHIDRIDELE, HALOGENURILE, PEROXIZII ŞI PEROXIACIZII LOR; DERIVAŢII
LOR HALOGENAŢI, SULFONAŢI, NITRAŢI SAU NITROZAŢI
29.17 - ACIZI POLICARBOXILICI, ANHIDRIDELE,
HALOGENURILE, PEROXIZII ŞI PEROXIACIZII LOR; DERIVAŢII LOR
HALOGENAŢI, SULFONAŢI, NITRAŢI SAU NITROZAŢI
29.18 - ACIZI CARBOXILICI CONŢINÂND FUNCŢII
OXIGENATE SUPLIMENTARE ŞI ANHIDRIDELE, HALOGENURILE, PEROXIZII ŞI
PEROXIACIZII LOR; DERIVAŢII LOR HALOGENAŢI, SULFONAŢI,
NITRAŢI SAU NITROZAŢI
SUBCAPITOLUL VIII - ESTERI AI ACIZILOR ANORGANICI AI NEMETALELOR ŞI SĂRURILE LOR;
DERIVAŢII LOR HALOGENAŢI, SULFONAŢI, NITRAŢI SAU
NITROZAŢI
29.19 - ESTERI
FOSFORICI ŞI SĂRURILE LOR, INCLUSIV LACTOFOSFAŢI; DERIVAŢII LOR HALOGENAŢI,
SULFONAŢI, NITRAŢI SAU NITROZAŢI
29.20 - ESTERII
ALTOR ACIZI ANORGANICI AI NEMETALELOR (CU EXCEPŢIA ESTERILOR ACIZILOR
HALOGENHIDRICI) ŞI SĂRURILE LOR; DERIVAŢII LOR HALOGENAŢI,
SULFONAŢI, NITRAŢI SAU NITROZAŢI
SUBCAPITOLUL IX - COMPUŞI CU FUNCŢII AZOTATE
29.21- COMPUŞI CU
FUNCŢIE AMINICĂ
29.22
- AMINOCOMPUŞI CU FUNCŢII OXIGENATE
29.23 - SĂRURI
ŞI HIDROXIZI DE AMONIU CUATERNARI; LECITINE ŞI ALTE FOSFOAMINOLIPIDE,
CU COMPOZIŢIE CHIMICĂ DEFINITĂ SAU NU
29.24
- COMPUŞI CU FUNCŢIE CARBOXIAMIDĂ; COMPUŞI CU FUNCŢIE
AMIDĂ AI ACIDULUI CARBONIC
29.25 - COMPUŞI
CU FUNCŢIE CARBOXIMIDĂ (INCLUSIV ZAHARINA ŞI SĂRURILE EI)
ŞI COMPUŞI CU FUNCŢIE IMINĂ
29.26 - COMPUŞI CU FUNCŢIE NITRIL
29.27
- COMPUŞI DIAZOICI, AZOICI SAU AZOXICI
29.28
- DERIVAŢI ORGANICI AI HIDRAZINEI SAU AI HIDROXILAMINEI
29.29
- COMPUŞI CU ALTE FUNCŢII AZOTATE
SUBCAPITOLUL
X - COMPUŞI ORGANO-ANORGANICI,
COMPUŞI HETEROCICLICI, ACIZI NUCLEICI ŞI SĂRURILE LOR,
SULFONAMIDE
29.30
- TIOCOMPUŞI ORGANICI
29.31 - ALŢI COMPUŞI ORGANO-ANORGANICI
29.32 - COMPUŞI HETEROCICLICI CARE CONŢIN CA
HETERO-ATOMI NUMAI OXIGEN
29.33
- COMPUŞI HETROCICLICI CU
HETEROATOM(I) DE AZOT ÎN EXCLUSIVITATE
29.34
- ACIZI NUCLEICI ŞI SĂRURILE LOR, CU COMPOZIŢIE CHIMICĂ
DEFINITĂ SAU NU; ALŢI COMPUŞI HETEROCICLICI
29.35
- SULFONAMIDE
SUBCAPITOLUL XI - PROVITAMINE, VITAMINE ŞI
HORMONI
29.36 - PROVITAMINE
ŞI VITAMINE, NATURALE SAU OBŢINUTE PRIN SINTEZĂ (INCLUSIV
CONCENTRATELE NATURALE), PRECUM ŞI DERIVAŢII LOR UTILIZAŢI ÎN
PRINCIPAL CA VITAMINE, AMESTECAŢI SAU NU ÎNTRE EI, CHIAR ÎN DIFERITE
SOLUŢII
29.37 - HORMONI, PROSTAGLANDINE, TROMBOXANI ŞI
LEUCOTRIENE, NATURALI SAU REPRODUŞI PRIN SINTEZĂ; DERIVAŢII
ŞI ANALOGII STRUCTURALI AI LOR, INCLUSIV POLIPEPTIDELE CU CATENĂ
MODIFICATĂ, UTILIZAŢI ÎN PRINCIPAL CA HORMONI
SUBCAPITOLUL XII - GLICOZIDE ŞI ALCALOIZI VEGETALI, NATURALI SAU REPRODUŞI PRIN
SINTEZĂ, SĂRURILE LOR, ETERII, ESTERII LOR ŞI ALŢI
DERIVAŢI
29.38 - GLICOZIDE,
NATURALE SAU REPRODUSE PRIN SINTEZĂ, SĂRURILE, ETERII, ESTERII LOR
ŞI ALŢI DERIVAŢI
29.39 - ALCALOIZI
VEGETALI, NATURALI SAU REPRODUŞI PRIN SINTEZĂ, SĂRURILE, ETERII,
ESTERII LOR ŞI ALŢI DERIVAŢI
SUBCAPITOLUL XIII - ALŢI COMPUŞI ORGANICI
29.40 - ZAHARURI
CHIMIC PURE CU EXCEPŢIA ZAHAROZEI, A LACTOZEI, A MALTOZEI, A GLUCOZEI
ŞI A FRUCTOZEI (LEVULOZĂ); ETERI, ACETALI ŞI ESTERI AI
ZAHARURILOR ŞI SĂRURILE LOR, ALTELE DECÂT PRODUSELE DE LA POZIŢIILE 29.37, 29.38 SAU 29.39
29.41 - ANTIBIOTICE
29.42 - ALŢI COMPUŞI ORGANICI
LISTA STUPEFIANTELOR ŞI
SUBSTANŢELOR PSIHOTROPE ENUMERATE ÎN ORDINE ALFABETICĂ ŞI
DUPĂ TIPUL DE DROG
STRUCTURI CHIMICE ALE UNOR PRODUSE DESCRISE ÎN NOTELE
EXPLICATIVE ALE CAPITOLULUI 29