32.14 -   CHIT PENTRU GEAMURI, CHIT PENTRU ÎMBINĂRI, CIMENTURI DE RĂŞINĂ ŞI ALTE MASTICURI; GLET PENTRU ZUGRĂVIT; GLETURI NEREFRACTARE DE TIPUL CELOR UTILIZATE ÎN CONSTRUCŢII LA FAŢADE, PEREŢI INTERIORI, PODELE, TAVANE ŞI SIMILARE.

 

3214.10 - Chit pentru geamuri, chit pentru îmbinări; cimenturi de răşină şi alte masticuri;gleturi pentru zugrăvit

 

3214.90 - Altele

 

 

NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT

 

 

    Masticurile şi gleturile din această poziţie sunt preparate cu o compoziţie foarte variabilă, care se caracterizează în esenţă după utilizarea lor.

    Aceste preparate sunt de cele mai multe ori în stare mai mult sau mai puţin păstoasă şi se întăresc în general după aplicare. Unele dintre ele se prezintă totuşi în stare solidă sau pulbere şi sunt făcute păstoase în momentul întrebuinţării fie prin tratament termic (de exemplu topire), fie prin adăugarea unui lichid (de exemplu apă).

    Masticul şi gletul se aplică în general cu ajutorul unui pistol, al unei spatule, al unei mistrii, al unei drişce de zidar sau al unei unelte similare.

                                                                  

I. CHIT PENTRU GEAMURI, CHIT PENTRU ÎMBINĂRI, CIMENTURI DE RĂŞINĂ ŞI ALTE MASTICURI

 

   Masticurile sunt utilizate în special pentru obturarea fisurilor, pentru asigurarea etanşeităţii sau, în anumite cazuri, pentru asigurarea fixării sau aderenţei pieselor. Deosebirea faţă de cleiuri sau alţi adezivi este că masticurile se aplică în straturi groase. Trebuie notat că acest grup de produse cuprinde şi masticurile utilizate pe pielea  pacienţilor în jurul fistulelor.

      Grupa cuprinde:

1)   Masticurile pe bază de ulei, compuse în esenţă din uleiuri sicative, materiale de umplutură (care reacţionează cu uleiul sau sunt inerte) şi agenţi de întărire. Cel mai cunoscut este chitul de geamuri.

2)   Masticurile pe bază de ceară (ceară de stup), constituite din ceară (de toate felurile) la care se adaugă, adesea cu scopul de a mări puterea adezivă, răşini, şelac, cauciuc, esteri răşinoşi etc. Masticurile în care ceara este în întregime sau parţial înlocuită cu produse cum sunt alcoolul cetilic sau alcoolul stearic sunt considerate masticuri pe bază de ceară. Grupa cuprinde masticurile de altoire şi masticurile de dogărie.

3)   Cimenturile de răşină sunt constituite din răşini naturale (şelac, damar, colofoniu) sau din materiale plastice (răşini alchide, poliesteri, răşini de cumaron-inden etc.) amestecate între ele şi de cele mai multe ori, aditivate cu alte materiale (de exemplu ceară, uleiuri, bitumuri, cauciuc, piatră fărâmată, var, ciment sau orice alt material de umplutură mineral). Trebuie notat că unele dintre aceste masticuri sunt deja clasificate mai jos la alte masticuri (în special cele pe bază de materiale plastice sau de cauciuc). Masticurile din această categorie au aplicaţii multiple, sunt utilizate în special ca material de umplere în industria electrotehnică, pentru chituirea sticlei, a metalelor sau a articolelor de porţelan. În general se aplică după ce au fost fluidizate prin topire.

                                                                                                  

4)     Masticurile pe bază de sticlă solubilă sunt în general preparate în momentul aplicării prin amestecarea a două componente. Una dintre ele este constituită dintr-o soluţie apoasă de silicat de sodiu şi de silicat dublu de potasiu şi de sodiu, iar cealaltă din materiale de umplutură (cuarţ, sub formă de pulbere, nisip, fibre de azbest etc.). Aceste masticuri sunt întrebuinţate în principal la etanşarea bujiilor de aprindere, la etanşarea blocurilor sau carterelor motoarelor, la etanşarea tobelor de eşapament, a radiatoarelor etc. sau la umplerea anumitor rosturi.

5)      Masticurile pe bază de oxiclorură de zinc, obţinute din oxidul de zinc şi clorura de zinc, la care se adaugă agenţi de întârziere şi uneori materiale de umplutură. Sunt întrebuinţate la chituirea lemnelor, a materialelor ceramice sau a altor materiale.

6)      Masticurile pe bază de oxiclorură de magneziu, obţinute din clorura de magneziu şi oxidul de magneziu, la care se adaugă materiale de umplutură (de exemplu făină de lemn). Sunt utilizate în principal la obturarea fisurilor în obiectele din lemn.

7)      Masticurile pe bază de sulf, compuse din sulf amestecat cu umpluturi inerte. Se prezintă în stare solidă şi sunt utilizate pentru realizarea obturaţiilor dure, etanşe şi rezistente la acizi, ca şi pentru fixarea obiectelor.

8)      Masticurile pe bază de ipsos, se prezintă sub formă de pulberi fibroase şi în fulgi, sunt constituite dintr-un amestec de ipsos în proporţie de aproximativ 50 % şi de produse cum sunt fibrele de azbest, celuloza de lemn, fibre de sticlă, nisip şi sunt transformate în paste prin adăugarea de apă; sunt utilizate pentru fixarea şuruburilor, a penelor, a ştifturilor, a cârligelor etc.

9)       Masticurile pe bază de materiale plastice (de exemplu răşini poliesterice poliuretanice şi epoxidice) aditivitate într-o proporţie mare (până la 80 %) cu materiale de umplutură foarte diverse cum sunt argile, nisipul sau alţi silicaţi, dioxidul de titan, pulberile metalice. Anumite masticuri sunt întrebuinţate după adăugarea unui întăritor. Sunt utilizate pentru a asigura etanşeitatea anumitor îmbinări, ca mastic pentru caroserii, pentru repararea pieselor metalice sau pentru fixarea acestora pe alte materiale etc.

10) Masticurile pe bază de oxid de zinc şi de glicerină, întrebuinţate la confecţionarea acoperirilor protectoare rezistente la acizi, pentru fixarea pieselor de fier în porcelan sau pentru racordarea tuburilor.

 

11) Masticurile pe bază de cauciuc, compuse de exemplu, din tioplast aditivat cu materiale de umplutură (grafit, silicaţi, carbonaţi etc.) şi în anumite cazuri, cu un solvent organic. Sunt utilizate, uneori după adăugarea unui întăritor, pentru confecţionarea acoperirilor protectoare flexibile (rezistente la agenţi chimici sau la solvenţi) ca şi pentru matare.Aceste masticuri pot consta dintr-o dispersie apoasă de cauciuc la care se adaugă substanţe colorante, plastifianţi, materiale de umplutură, lianţi sau antioxidanţi. Sunt utilizaţi pentru închiderea ermetică a cutiilor de metal.

12) Masticurile destinate a fi utilizate pe piele. Pot fi compuse, de exemplu, din carboximetilat celulozic de sodiu, pectină, gelatină şi poliizobutilenă într-un solvent organic ca alcoolul izopropilic. Se utilizează, de exemplu, ca produse de obturare pentru a asigura etanşeitatea în jurul fistulelor pentru a forma un contact ermetic între pielea pacientului şi pungile de colectare a reziduurilor. Nu au proprietăţi terapeutice sau profilactice.

13) Ceara de sigilat, care este constituită în esenţă dintr-un amestec de materiale răşinoase (de exemplu şelac, colofoniu), cu umpluturi minerale şi substanţe colorante, ultimele două produse fiind încorporate în general în proporţii mari. Sunt utilizate pentru umplerea golurilor, pentru asigurarea etanşeităţii aparatelor din sticlă, pentru sigilarea plicurilor etc.

 

II.- GLETURI PENTRU ZUGRĂVIT; GLETURI NEREFRACTARE DE TIPUL CELOR UTILIZATE ÎN CONSTRUCŢII LA FAŢADE, PEREŢI  INTERIORI, PODELE, TAVANE ŞI SIMILARE

 

    Aceste produse se deosebesc de masticuri prin faptul că sunt aplicate în general pe suprafeţe mai mari. Se diferenţiază, pe de altă parte de vopsele, lacuri şi produse similare prin conţinutul lor mare de materiale de umplutură, eventual de pigmenţi comparativ cu cel de lianţi şi solvenţi sau de lichide de dispersie.

 

   A) GLETURI PENTRU ZUGRĂVIT.

 

   Gleturile pentru zugrăvit se întrebuinţează la pregătirea suprafeţelor (pereţi interiori, în special) pentru egalizarea neregularităţilor, obturarea, eventual, a fisurilor şi găurilor, sau remedierea suprafeţelor poroase. După întărire şi şlefuire, sunt utilizate ca suport pentru zugrăveală.

      Această categorie cuprinde gleturile pe bază de ulei, de cauciuc, de clei etc. Gleturile pe bază de materiale plastice, cu o compoziţie similară cu cea a anumitor masticuri de acelaşi gen, sunt utilizate ca gleturi de caroserie etc.

 

B) GLETURI NEREFRACTARE DE TIPUL CELOR UTILIZATE ÎN CONSTRUCŢII. LA FAŢADE, PEREŢI INTERIORI, PODELE, TAVANE ŞI SIMILARE

 

 

    Gleturile nerefractare de tipul celor utilizate în zidărie sunt aplicate pe faţade, pe pereţi interiori, pe pardoseli sau pe tavane în clădiri, pe pereţii laterali sau pe fundul piscinelor etc. în vederea asigurării impermeabilităţii şi a unui aspect plăcut. În general acoperă definitiv  aceste suprafeţe.

Grupa cuprinde printre altele:

1)     Gleturile sub formă de pulbere, constituite din ipsos şi nisip, în părţi egale şi din plastifianţi.

2)     Gleturile sub formă de pulbere, pe bază de pulbere de cuarţ şi de ciment aditivate cu o cantitate mică de plastifianţi şi utilizate de exemplu, după adăugare de apă, pentru fixarea ţiglelor.

3)     Gleturile sub formă de pastă obţinute prin acoperirea materialelor de umplutură minerale (de exemplu granule de marmură, cuarţ sau amestec de cuarţ şi silice) cu ajutorul unui liant (material plastic sau răşină) şi aditivate cu pigmenţi şi eventual, cu o anumită cantitate de apă sau solvent.

4)     Gleturile lichide compuse, de exemplu, dintr-un cauciuc sintetic sau polimeri acrilici, din fibre de azbest amestecate cu un pigment, şi apă. Aplicate cu pensula sau cu pistolul pe suprafeţe, formează un strat mult mai gros decât o zugrăveală.

 

*

*   *

 

   Pentru anumite produse descrise mai sus, amestecarea  diferiţilor constituenţi sau adăugarea  unora dintre aceştia trebuie să fie efectuată în momentul utilizării. Produsele de acest fel se clasifică la această poziţie , cu rezerva, ca diferitele elemente constitutive să fie simultan:

1°)    identificabile ca fiind utilizate împreună fără nici o recondiţionare prealabilă,

2°)    prezentate împreună,

3°)     identificabile prin natura lor sau prin cantităţile lor respective ca fiind complementare unele pentru celelalte.

   Totuşi, în cazul acelor produse, la care trebuie să fie adăugat un întăritor în momentul utilizării, faptul că acesta din urmă nu este prezentat în acelaşi timp, nu exclude aceste produse de la această poziţie, cu condiţia ca, ele să fie conform compoziţiei lor sau conform condiţionării lor, net identificabile ca fiind destinate la prepararea unui mastic sau a unui glet.

     Poziţia nu cuprinde:

a) Răşina naturală, denumită în anumite ţări  mastic, gumă mastic sau răşină mastic(poziţia 13.01).

b) Ipsosul, varul şi cimenturile (poziţiile  25.20, 25.22 şi 25.23).

c) Masticurile de asfalt şi celelalte masticuri bituminoase (poziţia  27.15).

d) Cimenturile şi celelalte produse de obturare dentară (poziţia  30.06).

e) Smoală de etanşat butoaie şi celelalte produse de la poziţia  38.07.

f) Cimenturile şi mortarele refractare (poziţia  38.16).

g) Lianţii preparaţi pentru matriţe sau miezuri de topitorie (poziţia  38.24).

SUS