34.02 - AGENŢI ORGANICI
DE SUPRAFAŢĂ (ALŢII DECÂT SĂPUNURILE); PREPARATE
TENSIOACTIVE, PREPARATE PENTRU SPĂLAT (INCLUSIV PREPARATELE AUXILIARE
PENTRU SPĂLAT) ŞI PREPARATE DE CURĂŢAT, CHIAR
CONŢINÂND SĂPUN, ALTELE DECÂT CELE DE LA POZIŢIA 34.01.
- Agenţi organici de
suprafaţă, chiar condiţionaţi pentru vânzarea cu
amănuntul:
3402.11
- - Anionici
3402.12
- - Cationici
3402.13
- - Neionici
3402.19 - - Altele
3402.20 - Preparate condiţionate pentru
vânzarea cu amănuntul
3402.90 - Altele
NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT
I.- AGENŢI ORGANICI DE SUPRAFAŢĂ
(ALŢII DECÂT SĂPUNURILE)
Agenţii organici de
suprafaţă din această poziţie sunt compuşi cu
compoziţie chimică nedefinită, care au una sau mai multe
grupări funcţionale hidrofile şi hidrofobe, într-un astfel de
raport încât, amestecate cu apă la o concentraţie de 0,5 % la
temperatura de 20°C
şi lăsate ulterior în repaus timp de o oră la aceeaşi
temperatură, produc un lichid transparent sau translucid sau o emulsie
stabilă, fără separare de substanţe insolubile (vezi Nota
3a) a Capitolului). În sensul acestei poziţii, o emulsie nu trebuie
considerată ca fiind stabilă dacă, după ce a fost
lăsată în repaos timp de o oră la 20°C, 1) pot
fi văzute cu ochiul liber particule solide, 2) s-a separat în faze care
pot fi vizibile cu ochiul liber sau 3) s-a separat într-o parte
transparentă şi alta translucidă vizibile cu ochiul liber.
Agenţii de
suprafaţă organici sunt susceptibili de a forma un strat de
absorbţie pe o interfaţă şi în această stare manifestă
un ansamblu de proprietăţi fizico-chimice, în principal o activitate
de suprafaţă (de exemplu micşorarea tensiunii superficiale,
formarea spumei, emulsionare, înmuiere), de unde rezultă denumirea de agenţi de suprafaţă.
Totuşi, produsele nefiind susceptibile
să micşoreze tensiunea superficială a apei distilate până
la 4,5 x 10-2 N/m (45 dyn/cm) sau mai puţin la o
concentraţie 0,5 % la temperatura de 20°C, nu sunt considerate agenţi de
suprafaţă, deci sunt excluşi
de la această poziţie.
Agenţii de suprafaţă
organici pot fi:
1) Anionici. Se ionizează în
soluţie apoasă, pentru a furniza ioni organici cu sarcină
negativă şi răspunzători de activitatea de
suprafaţă. Este vorba în principal despre sulfaţii şi
sulfonaţii grăsimilor, uleiurilor vegetale (trigliceridele) şi
ale acizilor rezinici; despre sulfaţii şi sulfonaţii alcoolului
gras; sulfonaţi de petrol, de exemplu, ai metalelor alcaline (inclusiv
acelea, care conţin o anumită proporţie de ulei mineral), ai
amoniului sau etanolaminelor; ai alchilpolieter-sulfaţilor; ai
alchilsulfonaţilor sau alchilfeniletersulfonaţilor; ai
alchilsulfaţilor, alchilarilsulfonaţilor, de exemplu ai
dodecilbenzensulfonaţilor tehnici.
Aceşti agenţi de suprafaţă pot
conţine în cantităţi mici, impurităţi provenite de la
fabricarea alcoolurilor grase, alchilaţi sau alte materii prime hidrofobe,
care au scăpat de la sulfatare sau sulfonare. Pot conţine de asemenea
sulfat de sodiu sau alte săruri minerale reziduale, într-o proporţie,
care nu depăşeşte în general un procent de 15 %, exprimat în
săruri anhidre.
2) Cationici. Aceştia se
ionizează în soluţie apoasă pentru a produce ioni organici cu
sarcină pozitivă, ioni
responsabili de activitatea de suprafaţă. De exemplu:
sărurile aminelor grase şi baze de amoniu cuaternare.
3) Neionici.
Nu dau naştere la ioni în soluţii apoase. Solubilitatea în apă a
agenţilor neionici de suprafaţă se datorează prezenţei
în moleculele lor a grupărilor funcţionale având o puternică
afinitate faţă de apă.
Acestea sunt, de exemplu, produsele obţinute din condensarea alcoolilor
graşi, ale acizilor graşi sau ale alchilfenolilor cu oxidul de
etilenă, cu etoxalaţii amidelor
acizilor graşi.
4) Amfoliţi. În
funcţie de condiţiile mediului, se pot ioniza în soluţie
apoasă, conferind compusului un caracter de agent anionic sau cationic de
suprafaţă.
Acest comportament ionic este analog cu cel al compuşilor amfoteri,
în sensul cel mai general. Aici este vorba, de exemplu de proteine
alchilbetainice sau sulfobetainice, de produsele obţinute prin descompunerea
lor şi, de compuşii de substituţie ai acizilor
amino-carboxilici, amino-sulfonici, amino-sulfurici sau amino-fosforici.
II.- PREPARATE TENSOACTIVE, PREPARATE PENTRU SPĂLAT (INCLUSIV
PREPARATELE AUXILIARE PENTRU SPĂLAT) ŞI PREPARATE DE
CURĂŢAT, CHIAR CONŢINÂND SĂPUN, ALTELE DECÂT CELE DE LA
POZIŢIA 34.01
Grupa cuprinde trei categorii de preparate:
A. Preparatele
tensoactive propriu-zise.
Aceste preparate cuprind:
1)
Amestecurile între ei ale agenţilor de
suprafaţă din partea I de mai sus: de exemplu amestecurile de
sulforicinate cu alchilnaftaline sulfonate sau cu alcoolurile grase sulfatate.
2)
Soluţiile sau dispersiile de agenţi de
suprafaţă din partea I de mai sus, într-un solvent organic: de
exemplu soluţia unui alcool gras sulfatat în ciclohexanol sau în
tetrahidronaftalină.
3)
Alte amestecuri pe baza unui agent de suprafaţă
din partea I de mai sus: de exemplu, acelea conţinând o anumită
proporţie de săpun, cum ar fi alchilbenzen sulfonat cu stearat de
sodiu.
4)
Soluţiile sau dispersiile de săpunuri în
anumiţi solvenţi organici, cum ar fi ciclohexanolul. (Soluţiile
de săpun în apă, la care se adaugă uneori cantităţi
mici (nedepăşind în general 5 %) de alcool sau glicerină, sunt
săpunuri lichide de la poziţia 34.01).
Preparatele tensoactive sunt
utilizate pentru acţiunile lor de spălare, înmuiere, emulsionare sau
dispersare, cu multe aplicaţii industriale, cum ar fi:
1°) Detergenţi pentru
industria textilă, utilizaţi la eliminarea substanţelor
grase sau a seului în cursul fabricării sau finisării textilelor.
2°) Agenţi de înmuiere, emulsionare,
agenţi auxiliari pentru călcat şi agenţi de avivare în
industria textilă.
3°) Agenţi de revigorare (pentru pieile
brute), agenţi de degresare, substanţă de înmuire la vopsire,
egalizatoare şi produse de nuanţare pentru piei, blănuri.
4°) Materii de bază pentru preparatele
pentru spălat, descrise în paragraful B de mai jos (de exemplu: preparate
tensoactive anionice putând include, fie ca reziduu, fie drept componente
adăugate intenţionat, cantităţi notabile de sulfat de sodiu
sau alte săruri minerale de genul acelora, care derivă de la
fabricarea agenţilor de suprafaţă).
5°) Agenţi de dispersare pentru industria
hârtiei sau a cauciucului sintetic.
6°) Produse de flotaţie în industria
minieră.
7°) Agenţi emulsifianţi pentru
prepararea produselor farmaceutice sau cosmetice.
Sunt excluse produsele şi preparatele
organice tensioactive pentru spălarea pielii în care componentul activ este constituit parţial sau total
din agenţi organici tensioactivi de sinteză (care
pot conţine săpun în orice
proporţie), prezentate sub formă lichidă sau cremă
şi condiţionate pentru vănzarea cu amănuntul (poziţia 34.01).
B. Preparatele pentru spălat (inclusiv
preparatele auxiliare pentru spălat) şi preparatele de
curăţat, pe bază de săpun sau alţi agenţi
organici de suprafaţă.
Grupa cuprinde preparatele pentru
spălat, preparatele auxiliare pentru spălat şi anumite produse
de curăţat. Aceste preparate diverse, ca regulă generală
sunt constituite din compuşi esenţiali
şi dintr-unul sau mai mulţi componenţi complementari, ai căror prezenţă permite în
principal să le deosebească de preparatele tensoactive descrise în
paragraful A de mai sus.
Componenţii
esenţiali constau, fie din agenţi de suprafaţă organici
de sinteză, fie din săpunuri, fie şi dintr-un amestec al acestor
produse.
Componenţii
complementari sunt formaţi din:
1)
auxiliari (de exemplu: polifosfaţi, carbonaţi,
silicaţi sau boraţi de sodiu, sărurile acidului nitrilotriacetic
(NTA));
2)
întăritori (de exemplu: alcanolamide, amide ale
acizilor graşi, oxizi de amine);
3)
umpluturi (de exemplu: sulfatul sau clorura de sodiu);
4) aditivi (de
exemplu: agenţi chimici sau optici de albire, agenţi de
antiredepunere, inhibitori de coroziune, agenţi antielectrostatici,
coloranţi, parfumuri, bactericide, enzime).
Preparatele de acest gen exercită
acţiunea lor pe suprafeţe, punând în soluţie sau în dispersie
suprafaţa cu pete sau suprafaţa murdară.
Preparatele pentru spălat pe bază de
agenţi de suprafaţă sunt denumite de asemenea detergenţi. Acest gen de preparat
este utilizat şi pentru spălarea vaselor sau a ustensilelor de
bucătărie.
Se prezintă sub formă lichidă,
de pudră sau de pastă şi sunt utilizate în scopuri menajere sau
industriale. Produsele de toaletă sau de spălat prezentate în bare,
în calupuri, în bucăţi, sau chiar modelate se clasifică la poziţia 34.01.
Preparatele auxiliare de spălat sunt
utilizate pentru înmuierea (prespălarea), clătirea sau albirea
rufelor etc.
Preparatele de curăţat sunt destinate
întreţinerii podelelor, a geamurilor sau a altor suprafeţe. Pot
conţine cantităţi foarte mici de substanţe odorizante.
C) Preparatele
pentru curăţat sau degresat, altele decât cele pe bază de
săpun sau alţi agenţi organici de suprafaţă.
Sunt incluse:
l°) Produse acide sau alcaline de
curăţat, destinate în principal curăţirii aparatelor
sanitare, a cuptoarelor de copt etc., şi conţinând în special sulfat
acid de sodiu sau un amestec de hipoclorit de sodiu şi ortofosfat trisodic.
2°) Preparate de degresare sau de curăţat
utilizate în special în industria laptelui sau a berii, pe bază:
- fie de
substanţe alcaline cum ar fi carbonatul de sodiu sau soda caustică,
- fie de
solvenţi şi emulsifianţi.
Această
categorie de produse poate conţine în cantităţi mici săpun
sau alţi agenţi de suprafaţă.
Poziţia nu cuprinde:
a)
Şampoanele, ca
şi preparatele spumante pentru baie, chiar conţinând săpun sau
alţi agenţi de suprafaţă (Capitolul 33).
b)
Hârtia, vata, fetru
şi materialele neţesute, impregnate, îmbibate sau acoperite cu
săpun sau detergenţi (poziţia
34.01).
c)
Preparatele
conţinând agenţi de suprafaţă în care funcţia
tensoactivă nu este cerută sau nu este decât subordonată în
raport cu funcţia principală a preparatului (poziţiile 34.03, 34.05, 38.08, 38.09, 38.24 etc.,
după caz).
d)
Preparatele abrazive
conţinând agenţi de suprafaţă (paste şi pudre de
curăţat) (poziţia 34.05).
e)
Naftenatele,
sulfonatele de petrol şi alte produse şi preparate tensoactive,
insolubile în apă. Aceste produse se clasifică la poziţia 38.24, atât timp cât nu se
clasifică la o poziţie mai specifică.