35.07 - ENZIME; ENZIME PREPARATE NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE ÎN ALTĂ PARTE.

3507.10 - Cheag şi concentratele sale

2507.90 - Altele

NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT

Enzimele sunt substanţe organice prezente în celulele vii, capabile să declanşeze şi să regleze unele reacţii chimice specifice în interiorul sau în exteriorul celulelor vii, fără să sufere ele însele modificări în structura lor chimică.

Enzimele pot fi subîmpărţite:

I. În funcţie de compoţizia lor chimică, în:

a) Enzime a căror moleculă este constituită numai dintr-o proteină (pepsină, tripsină, urează etc ).

b) Enzime a căror moleculă se compune dintr-o proteină asociată cu un compus neproteic de masă moleculară mică acţionând drept cofactor. Cofactorul poate fi un ion metalic (de exemplu cupru în oxidaza de ascorbat; zinc în fosfataza alcalină a placentei umane) sau o moleculă organică complexă numită coenzimă (de exemplu difosfatul de tiamină în decarboxilaza piruvică; fosfatul piridoxal în aminotransferaza glutaminei oxoacide). În anumite cazuri, cele două trebuie să fie prezente.

II. În funcţie de:

a) Activitatea lor chimică cum sunt oxidoreductazele, transferazele, hidrolazele, liazele, izomerazele, ligazele.

b) Activitatea lor biologică, de exemplu amilaze, lipaze, proteaze.

*

* *

Poziţia cuprinde:

A) Enzimele "pure" (izolate).

Se prezintă în general sub formă cristalină şi sunt în principal utilizate în medicină sau în cercetarea ştiinţifică. Nu sunt atât de importante în comerţul internaţional cum ar fi concentratele enzimatice şi enzimele preparate.

B) Concentratele enzimatice.

Concentratele sunt obţinute în general din extracte apoase sau cu ajutorul unor solvenţi din organe de animale, din plante, din microorganisme sau din medii de cultură (acestea din urmă derivate din bacterii sau mucegaiuri etc .). Aceste produse, care pot conţine mai multe enzime în proporţii diferite, pot fi standardizate sau stabilizate.

Trebuie menţionat că unii dintre aceşti agenţi de standardizare sau de stabilizare sunt deja prezenţi în cantităţi variabile în concentrate, având drept origine fie lichidul de fermentaţie, fie procedeul de limpezire sau de precipitare.

Concentratele pot fi obţinute în special sub formă de pulbere prin precipitare sau liofilizare, sau sub formă de granule cu ajutorul unor materiale inerte folosite ca suport sau agenţilor de granulare.

C) Enzime preparate, nedenumite şi necuprinse în altă parte.

Enzimele preparate sunt obţinute diluând concentratele menţionate în partea B) de mai sus sau amestecând între ele enzime izolate sau concentrate enzimatice. Preparatele la care au fost adăugate substanţe care le fac proprii unei anumite utilizări se clasifică de asemenea la această poziţie, cu condiţia, că ele să nu fie clasificate la o poziţie mai specifică a Nomenclaturii.

Această grupă cuprinde, în special:

1°) Preparatele enzimatice pentru frăgezirea cărnii, ca cele compuse dintr-o enzimă proteolitică (de exemplu papaină) aditivată cu dextroză sau alte alimente.

2°) Preparatele enzimatice utilizate pentru limpezirea berii, a vinului sau a sucurilor de fructe (de exemplu enzimele pectolitice aditivate cu gelatină, bentonit etc).

3°) Preparatele enzimatice utilizate pentru descleierea textilelor, cum sunt cele pe bază de a-amilază sau de proteaze bacteriene.

Poziţia exclude, în special, următoarele:

a) Medicamentele (poziţiile 30.03 sau 30.04).

b) Preparatele enzimatice pentru pretăbăcire (poziţia 32.02).

c) Preparatele enzimatice pentru înmuiere sau pentru spălare, şi alte produse de la Capitolul 34.

*

* *

Printre enzimele care se găsesc în comerţ, cele mai importante sunt următoarele:

1) Cheagul (lab-ferment, chimozină, renină).

Cheagul este obţinut din stomacul proaspăt sau uscat de vite sau de la cultura anumitor microorganisme. Este vorba de o enzimă proteolitică, care produce coagularea laptelui făcând să se precipite cazeina. Se prezintă în stare lichidă sau sub formă de praf sau de comprimate. Poate să conţină săruri (de exemplu clorură de sodiu, clorură de calciu, sulfat de sodiu), care rezultă din procedeul de obţinere sau care sunt adăugate pentru încadrarea în standard, şi agenţi de conservare (de exemplu glicerina).

Cheagul este utilizat în principal în industria brânzeturilor.

2) Enzimele pancreatice.

Printre enzimele secretate de pancreas cele mai importante sunt tripsina şi chimotripsina, care scindează proteinele : a- amilaza care scindează feculele şi amidonurile şi lipaza care scindează grăsimile. Sunt utilizate în principal în medicină şi farmacie pentru tratarea tulburărilor digestive.

Concentratele enzimatice din pancreas sunt în mod normal obţinute din pancreasul proaspăt sau uscat. Pot conţine săruri care absorb cantităţi mari de apă de cristalizare şi anumiţi coloizi de protecţie, care permit stocarea şi transportul. Sunt utilizate la fabricarea produselor de descleiere, de spălare, a produselor depilatoare sau de tăbăcire.

Printre preparatele enzimatice din pancreas, clasificate în această poziţie, sunt şi cele utilizate la descleierea textilelor.

3) Pepsina.

Pepsina este obţinută din mucoasa stomacului porcilor sau al bovinelor. În scopul stabilizării, este conservată uneori într-o soluţie saturată de sulfat de magneziu sau triturată cu zaharoză sau cu lactoză (pepsină în pulbere).

Pepsina este utilizată în principal în medicină, în combinaţie cu acidul clorhidric sau cu clorhidratul de betaină sau chiar sub formă de vin de pepsină.

4) Enzimele din malţ.

Este vorba aici numai de amilazele din malţ.

Extractele de malţ se clasifică la poziţia 19.01.

5) Papaina, bromelinele, ficina.

Prin papaină se înţelege atât sucul dezhidratat al papaiei (Carica papaya), cât şi cele două fracţiuni obţinute din aceasta, adică papaina în sensul strict al cuvântului şi chimopapaina.

Papaina este utilizată, de exemplu, la fabricarea berii stabile la frig, la prepararea produselor pentru frăgezirea cărnii (vezi C) 1) de mai sus) sau în medicină.

Sucul dezhidratat, care este doar parţial hidrosolubil, se clasifică la poziţia 13.02.

Bromelinele sunt obţinute din ananas.

Ficina este obţinută din sucul lăptos al unor varietăţi de smochine.

6) Amilazele şi proteazele obţinute din microorganisme.

Anumite microorganisme, puse în medii de cultură adecvate, secretă cantităţi importante de amilază sau de protează.

După ce au fost curăţate de celule sau alte impurităţi, soluţiile sunt concentrate prin evaporare sub vid la temperatură joasă sau, dimpotrivă, enzimele acestor soluţii sunt precipitate prin adăugarea unor săruri anorganice (cum este sulfatul de sodiu) sau a unor solvenţi organici miscibili în apă (acetona, de exemplu).

Ca exemple de amilaze şi proteaze microbiene pot fi citate:

a) a-amilazele bacteriene.

a-amilazele bacteriene (obţinute în special cu ajutorul bacilului Bacillus subtilis) sunt enzime care lichefiază amidonul şi care sunt utilizate pentru producţia de adezivi sau de grunduri pe bază de amidon pentru producerea de hârtie, în brutării sau în alte industrii alimentare, sau pentru producţia unor substanţe de descleiere în industria textilă.

b) Amilazele fungice.

Amilazele fungice sunt în esenţă a-amilaze provenind din culturi de mucegaiuri şi în principal de genurile Rhizopus sau Aspergillus.

Capacitatea lor de lichefiere, cu toate că este importantă, este totuşi mai slabă decât cea a amilazelor bacteriene.

Amilazele fungice au numeroase intrebuinţări în industriile alimentare.

Trebuie menţionat, că amilazele fungice includ uneori proteaze, glucooxidază şi invertază.

c) Amiloglucozidazele.

Aceste enzime, obţinute de exemplu din mucegaiuri din genurile Rhizopus sau Aspergillus, sunt agenţi de zaharificare puternici dar nu posedă nici o proprietate lichefiantă. Sunt utilizate pentru obţinerea (cu randament înalt) dextrozei din substanţe amilacee.

Sunt utilizate în principal la producţia dextrozei şi a siropurilor de glucoză şi ca agent de zaharificare în băile de fermentaţie a alcoolului din cereale.

d) Proteazele.

Proteazele bacteriene sunt enzime proteolitice (obţinute în special cu ajutorul bacilului Bacillus subtilis) care sunt utilizate la fabricarea agenţilor de descleiere pentru industria textilă, ca ingrediente în anumite produse de spălare sau în industria berii. Proteazele produse din mucegaiuri sunt utilizate în medicină sau în farmacie.

7) b-amilazele.

Aceste enzime sunt obţinute din produse vegetale cum sunt orzul malţificat, grâul sau tecile de soia. Ele produc maltoza pornind de la amidon şi de la dextrine.

8) Enzimele pectolitice.

Aceste enzime sunt obţinute din cultura a numeroase tipuri de mucegaiuri, în principal din genurile Rhizopus sau Aspergillus. Sunt întrebuinţate în fabricaţia şi tratarea sucurilor de fructe sau de legume (cu scopul de a uşura presarea şi de a mări cantitatea sucului obţinut).

9) Invertaza (b-fructofuranozidază).

Invertaza este obţinută cel mai adesea prin fermentaţia drojdiei de bere.

Această enzimă fracţionează zaharoza în glucoză şi fructoză. Este utilizată în fabricaţia siropurilor de masă sau în scopuri culinare, la fabricarea ciocolatei sau a marţipanului.

10) Glucoza izomerază.

Această enzimă este obţinută prin cultivarea anumitor microorganisme aparţinînd în special genurilor Streptomyces sau Bacilles. Este utilizată pentru transformarea parţială a glucozei în fructoză la fabricarea siropurilor foarte îndulcite.

În afara excluderilor deja menţionate, această poziţie nu cuprinde:

a) Drojdiile (poziţia 21.02).

b) Coenzimele, cum sunt cocarboxilaza (pirofosfat de anurină), cozimaza (nicotinamida-adenina-dinucleotidă) (Capitolul 29).

c) Glandele în stare dezhidratată şi alte produse de la poziţia 30.01.

d) Culturile de microorganisme, enzime din sânge (de exemplu trombină) şi alte produse de la poziţia 30.02.

NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA COMBINATĂ

35.07	Enzime; enzime preparate nedenumite şi necuprinse în altă parte
3507.90.90	Altele Pe lângă produsele la care se face referire în Notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziţia 35.07 (cu excepţia cheagului şi a concentratelor din acesta, a lipazei de lipoproteină şi a proteazei alcaline de Aspergillus, la acest cod tarifar se clasifică, de exemplu, penicilinaza, asparaginaza şi kallidinogenaza (DCI) (kallikreină).

SUS