39.07 - POLIACETALI, ALŢI POLIETERI ŞI RĂŞINI
EPOXIDICE, SUB FORME PRIMARE; POLICARBONAŢI, RĂŞINI ALCHIDICE,
POLIESTERI ALILICI ŞI ALŢI POLIESTERI, SUB FORME PRIMARE.
3907.10 - Poliacetali
3907.20 - Alţi polieteri
3907.30 - Răşini epoxidice
3907.40 - Policarbonaţi
3907.50 - Răşini alchidice
3907.60 - Poli(etilenă
tereftalat)
-
Alţi poliesteri:
3907.91 - - Nesaturaţi
3907.99 - - Altele
NOTE EXPLICATIVE LA
SISTEMUL ARMONIZAT
Poziţia
cuprinde:
1) Poliacetalii (polioximetilene): aceştia sunt
polimeri obţinuţi pornind de la o aldehidă, de obicei de la
formaldehidă, caracterizaţi prin prezenţa funcţiilor acetal
īn catena polimerului. Ei nu trebuie să fie confundaţi cu
poli(acetalii de vinil) de la poziţia
39.05, īn care funcţiile acetal sunt substituenţi īn catena
polimerului. Această familie de materiale plastice cuprinde copolimerii de
acetal care sunt consideraţi materiale plastice tehnice utilizate pentru
fabricarea cutiilor de rulment, a camelor, a tablourilor de bord pentru autovehicule,
mānerelor de uşi, a palelor de pompe şi de ventilatoare, a tocurilor
de īncălţăminte, a jucăriilor mecanice, a accesoriilor de
sigilat etc.
2) Alţi polieteri: polimeri
obţinuţi pornind de la epoxizi, de la glicoli sau de la materiale
similare şi caracterizaţi· prin prezenţa funcţiilor eter īn
catena polimerului. Nu trebuie să fie confundaţi cu poli(eterii de
vinil) de la poziţia 39.05 īn
care funcţiile eter sunt substituenţi īn catena polimerului. Membrii
cei mai importanţi ai acestei grupe sunt poli(oxietilena) (polietilen
glicol), polioxipropilena şi polioxifenilena (PPO) (sau, mai exact,
poli(oxidimetilfenilena)). Aceste produse· au o gamă de aplicaţii
foarte largă, PPO fiind utilizată,1a fel ca poliacetalii, pentru fabricarea
pieselor mecanice, iar polioxipropilena fiind un intermediar īn fabricaţia
spumei poliuretanice.
3) Răşinile epoxidice: polimeri
obţinuţi, de exemplu, prin condensarea epiclorhidrinei
(1-clor-2,3-epoxipropan) cu bisfenol A (4,4'-izopropilidendifenol),
răşini fenolice (novolac) sau alţi compuşi
polihidroxilaţi sau prin epoxidarea unor polimeri nesaturaţi. Oricare
ar fi structura de bază a polimerului, aceste răşini se
caracterizează prin prezenţa unor grupări epoxidice reactive care
permit reticularea lor uşoară, īn momentul īntrebuinţării,
de exemplu prin adiţia unui compus aminat, un acid sau a anhidridă
organică, un complex de trifluorură de bor sau un polimer organic.
Consistenţa
răşinilor epoxidice variază de la lichide slab vāscoase
pānă la material solid cu punct de topire ridicat. Sunt utilizate īn
special ca īnvelitori de suprafaţă, ca adezivi, ca răşini
pentru turnare sau pentru formatare.
Uleiurile
animale sau vegetale epoxidate se clasifică la poziţia 15.18.
4) Policarbonaţii: polimeri
obţinuţi de exemplu prin condensarea bisfenolului A cu fosgen
(oxiclorură de carbon) sau cu carbonat de difenil; ei se
caracterizează prin prezenţa funcţiilor ester carbonice īn
catena polimerului. Aceşti polimeri au numeroase aplicaţii
industriale, īn special īn fabricarea articolelor formate şi ca vitraj.
5) Poliesterii: aceşti polimeri se
caracterizează prin prezenţa funcţiilor ester carboxilice īn
catena lor şi se obţin, de
exemplu, prin condensarea unui polialcool şi a unui acid policarboxilic.
Se disting poli(esterii de vinil) de la poziţia
39.05 şi poli(esterii acrilici) de la poziţia 39.06 īn care grupările ester sunt
substituenţi īn catena polimerului. Printre poliesteri sunt
menţionaţi:
a) Răşinile alchidice: produse
de policondensare ale alcoolilor polifuncţionali şi ale acizilor polifuncţionali
(sau ale anhidridelor lor), dintre care cel puţin unul trebuie să fie
parţial sau total trifuncţional sau mai mult, modificate cu ajutorul
altor substanţe cum sunt acizii graşi sau uleiurile animale sau vegetale,
acizii sau alcoolii monofuncţionali sau colofoniul. Sunt excluse
răşinile alchidice fără ulei (vezi alineatul d) de mai
jos). Răşinile din această grupă sunt utilizate īn
principal īn acoperiri şi intră īn special īn compoziţia
lacurilor de calitate. Ele sunt de obicei prezentate sub formă
vāscoasă sau īn soluţie.
b) Poli(esterii de alil), care
formează o categorie specială de poliesteri nesaturaţi (pentru
explicaţia termenului nesaturat
vezi alineatul d) de mai jos) obţinuţi din esteri ai alcoolului
alilic cu acizi dibazici, de exemplu ftalatul de dialil. Sunt utilizaţi ca
adezivi de stratificare, acoperiri, vopsele şi īn aplicaţii care
necesită permeabilitate la microunde.
c) Poli(etilena tereftalat) (PET) este un polimer obţinut prin
esterificarea acidului tereftalic cu etilenglicolul sau prin reacţia īntre
tereftalatul de dimetil şi etilenglicolul. Īn afara aplicaţiilor ei
extrem de importante īn domeniul textilelor, ea serveşte de asemenea
şi la fabricarea foliilor pentru ambalaj, a benzilor pentru
īnregistrări magnetice, a buteliilor pentru sucuri de fructe etc.
d)
Alţi poliesteri, care pot fi
nesaturaţi sau saturaţi.
Prin poliesteri nesaturaţi se īnţelege poliesterii al
căror grad de nesaturare etilenică permite ca să poată fi
reticulaţi uşor (sau au fost deja reticulaţi) cu monomeri
conţinānd legături etilenice cu scopul de a forma produse
termorigide. Printre poliesterii nesaturaţi pot fi menţionaţi
esterii polialilici (vezi alineatul b) de mai sus) şi ceilalţi
poliesteri (inclusiv răşinile alchidice fără ulei)
fabricaţi pornind de la un acid nesaturat, de exemplu acidul maleic sau
fumaric. Aceste produse, care se prezintă de obicei sub formă de
prepolimeri lichizi, sunt utilizate īn principal la fabricara materialelor
stratificate īntărite cu fibre de sticlă şi a produselor formate
transparente, termorigide.
Printre poliesterii
saturaţi se găsesc polimerii pe bază de acid tereftalic cum sunt
poli(tereftalatul de butilenă) şi răşinile alchidice
saturate fără ulei. Aceste produse sunt foarte utilizate pentru
fabricarea filmelor şi a fibrelor textile.
Īn
ceea ce priveşte clasificarea polimerilor (inclusiv a copolimerilor), a
polimerilor modificaţi chimic şi a amestecurilor de polimeri, vezi
Consideraţiile generale ale acestui capitol.
NOTE EXPLICATIVE LA
NOMENCLATURA COMBINATĂ
39.07 |
Poliacetali, alţi polieteri
şi răşini epoxidice, sub forme primare; policarbonaţi,
răşini alchidice, poliesteri alilici şi alţi poliesteri,
sub forme primare Pentru interpretarea prefixului poli īn sensul acestei poziţii, a
se vedea Nota de subpoziţii 1, (a) (1) a capitolului. |
|
|
3907.20.11 pānă
la 3907.20.99 |
Alţi polieteri Se clasifică la aceste coduri tarifare
şi polieterii modificaţi chimic (alţii decāt poliacetali) (a
se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziţia
39.07, (2)). |
|
|
3907.20.21 |
Cu un indice hidroxil de maximum 100 Indicele hidroxil al unui polimer este
cantitatea, īn miligrame, de hidroxid de potasiu echivalentă grupelor
hidroxil conţinute īn 1 gram de probă. Este o măsură a
concentraţiei grupelor hidroxil īn catena unui polimer. Poate fi
determinat prin metoda ASTM D 4274. Polieterii şi poliesterii cu un indice
hidroxil ridicat (peste 100) sunt obţinuţi prin utilizarea īn
sinteză a poliolilor; produsele obţinute astfel, care sunt bogate
īn centre reactive hidroxil, sunt utilizaţi la obţinerea
poliuretanilor prin combinare cu izocianaţi. |
|
|
3907.20.29 |
Altele A se vedea Notele explicative de la codul tarifar 3907.20.21. |
|
|
3907.40.00 |
Policarbonaţi La acest cod tarifar se clasifică
copolimerii care conţin un component format din policarbonat şi un
component format din poli(etilenă tereftalat) dacă policarbonatul
predomină (a se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat de
subpoziţii ale capitolului, (B), (1), al şaselea paragraf). |
|
|
3907.60.20 şi 3907.60.80 |
Poli(etilenă
tereftalat) Se aplică mutatis mutandis Notele explicative de la codurile tarifare
3901.10.10 şi 3901.10.90. La aceste coduri tarifare se clasifică
copolimerii care conţin un component format din policarbonat şi un
component format din poli(etilenă tereftalat) dacă predomină
poli(etilena tereftalat) (a se vedea Notele explicative ale Sistemului
armonizat de subpoziţii ale capitolului, (B), (1), al şaselea
paragraf). |
|
|
3907.60.20 |
Cu indice
de vāscozitate de minimum 78 ml/g Poli(etilena tereftalat) cu un indice de vāscozitate de minimum
78ml/g este īn general utilizată pentru fabricarea flacoanelor. Indicele de vāscozitate se calculează īn concordanţă
cu Standardul ISO 1628-5. |
|
|
3907.99.11 şi 3907.99.19 |
Cu indice
de hidroxil de maximum 100 A se vedea Notele explicative de la codul tarifar 3907.20.21. |
|
|
3907.99.91 şi 3907.99.99 |
Altele A se vedea Notele explicative de la codul tarifar 3907.20.21. |