CAPITOLUL 39
MATERIALE PLASTICE
ŞI ARTICOLE DIN MATERIAL PLASTIC
Note de Capitol.
1.
- În Nomenclatură, se înţelege prin materiale plastice materialele
clasificate de la poziţiile 39.01 până la 39.14 care, supuse unei
influenţe exterioare (în general căldură şi presiune, cu
utilizarea unui solvent sau plastifiant, dacă este cazul), sunt capabile
sau au fost capabile, în momentul polimerizării sau într-un stadiu
ulterior, să adopte prin mulare, turnare, profilare, laminare sau orice
alt procedeu, o formă pe care o păstrează şi după ce
această influenţă a încetat să acţioneze.
În Nomenclatură, expresia materiale plastice cuprinde şi
fibrele vulcanizate. Acest termen nu este aplicat totuşi acelor materiale
considerate ca materiale textile, din Secţiunea XI.
2.- Capitolul nu cuprinde:
a)
ceara de la poziţia 27.12 sau 34.04;
b)
compuşii organici cu compoziţie chimică
definită, prezentaţi separat (Capitolul 29);
c)
heparina şi sărurile ei (poziţia 30.01);
d)
soluţiile (altele decât colodiul), în solvenţi
organici volatili, de produse menţionate la poziţiile de la 39.01
până la 39.13, când proporţia în greutate a
solventului depăşeşte 50% din greutatea soluţiei
(poziţia 32.08); foliile pentru marcare prin presare la cald de la
poziţia 32.12,
e)
agenţii activi de suprafaţă organici
şi preparatele de la poziţia 34.02;
f)
gumele topite şi gumele esterii (poziţia
38.06);
g)
reactivii de diagnostic sau de laborator pe un suport de
material plastic (poziţia 38.22);
h)
cauciucul sintetic, aşa cum este definit la
Capitolul 40, şi articolele din cauciuc sintetic;
ij) articolele de şelărie sau
curelărie (poziţia 42.01), genţile, valizele, servietele,
sacoşele de mână şi celelalte articole de la poziţia 42.02;
k)
articolele din împletituri sau alte împletituri de la
Capitolul 46;
l)
tapetul pentru pereţi de la poziţia 48.14;
m)
produsele de la Secţiunea XI (materiale textile
şi articole din aceste materiale);
n)
articolele de la Secţiunea XII (de exemplu
încălţăminte şi părţi de
încălţăminte, pălării şi părţi de
pălării, umbrele, umbrele de soare, bastoane,bice, cravaşe
şi părţi ale acestora);
o)
imitaţiile de bijuterii de la poziţia
71.17;
p)
articolele de la Secţiunea XVI (maşini şi
aparate mecanice sau electrice);
q)
părţile mijloacelor de transport de la
Secţiunea XVII;
r)
articolele de la Capitolul 90 (de exemplu elemente de
optică, monturi de ochelari, instrumente de desen);
s)
articolele de la Capitolul 91 (de exemplu cutii şi
carcase pentru ceasuri, pendule şi aparate de orologerie);
t)
articolele de la Capitolul 92 (de exemplu instrumente
muzicale şi părţile lor);
u)
articolele de la Capitolul 94 (de exemplu mobilier,
aparate de iluminat, firme luminoase, construcţii prefabricate);
v)
articolele de la Capitolul 95 (de exemplu jucării,
jocuri, echipamente sportive);
w) articolele
de la Capitolul 96 (de exemplu perii, butoni şi nasturi, fermoare,
piepteni, părţi de pipe, port ţigarete şi altele similare,
părţi ale recipientelor tip termos, stilouri, pixuri).
3.- Poziţiile de la 39.01 până la 39.11 cuprind numai produsele
obţinute prin sinteză chimică şi care fac parte din
următoarele categorii:
a)
poliolefine sintetice lichide care sub 60% din volum
distilă la 300°C, raportat la 1.013 milibari, prin aplicarea
unei metode de distilare la presiune joasă (poziţiile 39.01 şi
39.02);
b)
răşinile slab polimerizate, de tipul
cumaron-indenei (poziţia 39.11);
c)
alţi polimeri sintetici cu o medie de cel puţin
5 monomeri;
d)
siliconii (poziţia 39.10);
e)
rezolii (poziţia 39.09) şi alţi
prepolimeri.
4.- Se înţelege
prin copolimeri toţi polimerii în
care ponderea nici unei unităţi de monomer nu reprezintă minimum
95% în greutate din conţinutul total al polimerului.
În afara dispoziţiilor
contrare, în sensul acestui capitol, copolimerii (inclusiv cei
copolicondensaţi, produsele de copoliadiţie, copolimerii bloc şi
copolimerii grefaţi) şi amestecurile de polimeri se clasifică la
poziţia corespunzătoare polimerilor ale căror unităţi
comonomer predomină în greutate asupra oricărei alte unităţi
comonomer simple. În sensul acestei Note, unităţile comonomer
constituente ale polimerilor care ţin de aceeaşi poziţie trebuie
luate împreună.
Dacă nici o unitate comonomer
simplă nu predomină, copolimerii sau amestecurile de polimeri se
clasifică, după caz, la poziţia plasată ultima în ordinea
numerotării printre cele susceptibile de a fi luate în considerare.
5.
- Polimerii modificaţi chimic, la care numai
ramificaţiile catenei polimerice principale au fost modificate prin
reacţii chimice, se clasifică la poziţiile aferente polimerilor
nemodificaţi. Această prevedere nu se aplică copolimerilor
grefaţi.
6.
- În cazul poziţiilor de la 39.01 la 39.14, expresia
forme primare se aplică numai la
formele următoare:
a) lichide
şi paste, inclusiv dispersii (emulsii şi suspensii) şi
soluţii;
b) blocuri
neregulate, bucăţi, fărâmituri, pulberi (inclusiv pulberi de
presare), granule, fulgi şi forme vrac similare.
7.
- Poziţia 39.15 nu cuprinde deşeuri, talaş
şi şpan rezultate dintr-un singur material termoplastic, transformat
în forme primare (poziţiile de la 39.01 până la 39.14).
8.
- În sensul poziţiei 39.17, prin termenii ţevi, tuburi şi furtune se
înţelege produsele tubulare semifabricate sau finite de tipul celor
utilizate în general la dirijarea, transportul sau distribuirea gazelor sau
lichidelor (de exemplu furtune nervurate de stropit, tuburi şi furtune
perforate). Aceşti termeni includ de asemenea şi învelişurile
tubulare pentru mezeluri şi alte tuburi şi ţevi plate.
Totuşi, cu excepţia celor citate la urmă, cele care au o
secţiune transversală interioară alta decât rotundă,
ovală, dreptunghiulară (la care lungimea nu depăşeşte
de 1,5 ori lăţimea) sau în formă de poligon regulat, nu sunt
considerate "tuburi, ţevi şi furtune", ci profile.
9.
- În sensul poziţiei 39.18, prin termenii tapete din material plastic pentru pereţi
şi plafoane interioare se înţelege produsele prezentate în
rulouri, cu o lăţime minimă de 45 cm, utilizate pentru decorarea
pereţilor şi a plafoanelor, fabricate din material plastic fixat în
mod permanent pe un suport dintr-un material, altul decât hârtia, stratul din
material plastic fiind decorat în relief (pe faţa aparentă) prin
granulare, gofrare, colorare, imprimare de motive sau în alt mod.
10.
- În sensul poziţiilor 39.20 şi 39.21, prin
termenii plăci, folii, pelicule,
benzi şi lame se înţelege numai plăcile, foliile, benzile
şi lamele (altele decât cele de la Capitolul 54) şi blocurile de
formă geometrică regulată, chiar imprimate sau prelucrate în alt
mod pe suprafaţă, nedecupate sau decupate în formă pătrată
sau dreptunghiulară, dar neprelucrate în alt mod (chiar dacă
această operaţie le dă un caracter de articol gata pregătit
pentru întrebuinţare).
11.
- Poziţia 39.25 cuprinde numai articolele de mai
jos, cu condiţia să nu fie clasificate la poziţiile precedente
ale Subcapitolului II:
a) Rezervoare, cisterne (inclusiv fosele
septice), cuve şi recipienţi similari, cu capacitatea peste 300 l.
b) Elemente de structură utilizate în
special la construirea podelelor, pereţilor, plafoanelor sau
acoperişurilor.
c) Rigolele de scurgere şi accesoriile
acestora.
d) Uşi, ferestre şi tocurile lor,
pervazuri şi praguri.
e) Balcoane, balustrade, porţi, garduri
şi bariere similare.
f) Obloane, rulouri pentru ferestre (inclusiv
jaluzele) şi articole similare, şi părţile şi
accesoriile acestora.
g) Rafturi de dimensiuni mari destinate spre a
fi montate şi fixate permanent de exemplu în magazine, ateliere, depozite.
h) Motive decorative arhitecturale, de exemplu
canelurile, cupolele, coloanele.
ij) Accesorii şi garnituri destinate să
fie fixate permanent la uşi, ferestre, scări, pereţi sau alte
părţi de construcţie, de exemplu butoanele, mânerele, cârligete,
suporturile, portşervetele, plăcile de întrerupător şi alte
plăci de protecţie.
o
o o
Note de subpoziţii.
1.
- În interiorul unei poziţii din acest Capitol,
polimerii (inclusiv copolimerii) şi polimerii modificaţi chimic se clasifică
conform dispoziţiilor următoare:
a) Când există o
subpoziţie denumită " Altele" în seria subpoziţiilor
în cauză:
1°)
Prefixul "poli" care precede numele unui polimer specific în
definirea unei subpoziţii (de exemplu polietilena sau poliamida - 6,6) semnifică faptul
că monomerul sau unităţile monomer constituente ale polimerului
desemnat, luate împreună, trebuie să constituie minimum 95% în
greutate din conţinutul total de polimer.
2°)
Copolimerii menţionaţi la poziţiile 3901.30, 3903.20, 3903.30
şi 3904.30 se clasifică în aceste subpoziţii, cu condiţia
ca unităţile comonomeri ale copolimerilor menţionaţi
să contribuie cu minimum 95% în greutate din conţinutul total de
polimer.
3°) Polimerii
modificaţi chimic se clasifică în subpoziţia
"Altele", cu condiţia ca aceşti polimeri să nu fie
denumiţi mai specific într-o altă subpoziţie.
4°)
Polimerii care nu răspund condiţiilor stipulate la punctul 1°), 2°) sau 3°) de mai sus, se clasifică în
subpoziţia, printre subpoziţiile rămase ale seriei, care
cuprinde polimerii unităţii monomer care predomină în greutate
asupra oricărei alte unităţi monomer simple. În acest scop,
unităţile monomer constituente de polimer care ţin de
aceeaşi subpoziţie trebuie să fie luate împreună. Doar
unităţile comonomer constituente ale polimerilor din seria
subpoziţiilor în cauză trebuie comparate.
b) Când nu
există o subpoziţie denumită "Altele" în aceeaşi
serie:
1°)
Polimerii se clasifică la subpoziţia care cuprinde polimerii
unităţii monomer care predomină în greutate asupra oricărei
alte unităţi comonomer simple. În acest scop, unităţile
monomer constituente ale polimerilor care ţin de aceeaşi
subpoziţie trebuie luate împreună. Doar unităţile comonomer
constituente ale polimerilor din seria în cauză trebuie comparate.
2°) Polimerii
modificaţi chimic se clasifică la subpoziţia aferentă
polimerului nemodificat.
Amestecurile de polimeri se clasifică la
aceeaşi subpoziţie ca şi polimerii obţinuţi din
aceleaşi unităţi monomer în aceleaşi proporţii.
2. - În sensul subpoziţiei 3920.43, termenul plastifianţi cuprinde şi
plastifianţii secundari.
Note complementare
1. Dacă materialele
ţesute, tricotate sau croşetate, fetru sau materialele neţesute
sunt prezente numai cu scop de întărire (ranforsare),
mănuşile, mitenele sau mănuşile cu un deget impregnate,
îmbrăcate sau acoperite cu material plastic alveolar se clasifică la
Capitolul 39, chiar dacă sunt:
-
confecţionate din materiale ţesute, tricotate
sau croşetate (altele decât cele de la poziţia 59.03), fetru sau
materiale neţesute, impregnate, îmbrăcate sau acoperite cu material
plastic alveolar, sau
-
confecţionate din materiale ţesute, tricotate
sau croşetate, fetru sau materiale neţesute, neimpregnate,
neîmbrăcate sau neacoperite şi, ulterior impregnate, îmbrăcate
sau acoperite cu material plastic alveolar.
(Nota
3(c) de la Capitolul 56 şi Nota 2(a)(5) de la Capitolul 59)
NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT
CONSIDERAŢII
GENERALE
Capitolul cuprinde în general
substanţele denumite polimeri, semifabricatele şi articolele din
aceste materiale, cu condiţia
ca ele să nu fie excluse prin Nota 2 a Capitolului.
Polimeri
Polimerii sunt constituiţi
din molecule caracterizate prin repetarea unuia sau mai multor tipuri de
unităţi monomeri.
Polimerii pot fi
obţinuţi prin reacţie între mai multe molecule cu
compoziţie chimică identică sau diferită. Procesul de
obţinere a polimerilor este denumit polimerizare. În sensul larg, acest
termen desemnează în special principalele tipuri de reacţii
arătate mai jos:
1. Polimerizarea prin adiţie, în care
molecule simple cu funcţie etilenică nesaturată
reacţionează între ele prin simplă adiţie, fără
să se formeze apă sau alt subprodus, pentru a forma o catenă de
polimer conţinând numai legături carbon-carbon. Astfel este cazul
polietilenei obţinută din etilenă sau al copolimerului etilenei
şi acetatului de vinil obţinuţi din etilenă şi acetat
de vinil. Acest tip de polimerizare este denumit uneori polimerizare
simplă sau copolimerizare, adică polimerizare sau copolimerizare
stricto sensu.
2. Polimerizarea de reorganizare, în care
moleculele cu grupări funcţionale conţinând atomi cum sunt
oxigenul, azotul, sulful etc., reacţionează între ele prin
reorganizare intramoleculară şi adiţie, fără să
se formeze apă sau alte subproduse, pentru a forma o catenă de
polimer în care unităţile monomeri sunt unite prin grupări eter,
amidă, uretan sau altele. Astfel este cazul poli(oximetilenei)
(poliformaldehidă), obţinut din formaldehidă, al poliamidei-6
obţinută din caprolactamă, sau al poliuretanilor
obţinuţi dintr-un poliol şi un di-izocianat. Acest tip de
polimerizare este denumit de asemenea şi poliadiţie.
3. Polimerizarea de condensare, în care
moleculele cu grupări funcţionale conţinând atomi ca oxigenul,
azotul, sulful etc., reacţionează între ele în cadrul unei
reacţii de condensare cu formare de apă sau de alte subproduse,
pentru a forma o catenă sau o reţea de polimer, în care
unităţile monomeri sunt unite prin grupări eter, ester,
amidă sau altele. Astfel este cazul poli(etilen-tereftalatului),
obţinut din etilenglicol şi acid tereftalic şi al poliamidei-6,6
obţinută din
hexametilendiamină şi acid adipic. Acest tip de polimerizare
este denumit de asemenea şi condensare sau policondensare.
Polimerii
pot fi modificaţi chimic, de exemplu, prin clorurarea polietilenei sau a
poli(clorurii de vinil), prin clorosulfonarea polietilenei, prin acetilarea sau
nitrarea celulozei sau prin hidroliza poli(acetatului de vinil).
Denumirile prescurtate ale polimerilor
Numeroşi
polimeri menţionaţi în acest Capitol sunt de asemenea cunoscuţi
sub denumirile lor prescurtate. Lista de mai jos conţine anumite denumiri prescurtate
dintre cele mai utilizate:
ABS Copolimer acrilonitril-butadien-stirenic
CA Acetat de celuloză
CAB Aceto-butirat de celuloză
CP Propionat de celuloză
CMC Carboximetilceluloză
CPE Polietilenă
clorurată
EVA Copolimer de etilenă-acetat de vinil
HDPE Polietilenă de înaltă densitate
LDPE Polietilenă de joasă densitate
LLDPE
Polietilenă lineară de joasă densitate
PBT Poli(butilen tereftalat)
PE Polietilenă
PEOX Poli(etilen tereftalat) (polioxietilenă)
PET Poli(etilen tereftalat)
PIB Poliizobutilenă
PMMA
Poli(metacrilat de metil)
PP Polipropilenă
PPO Poli(fenilen oxid)
PPOX Polipropilen oxid (Polioxipropilenă)
PPS Poli(sulfură de fenilen)
PS Polistiren
PTFE Politetrafluoretilenă
PVAC Poli(acetat
de vinil)
PVAL Poli(alcool vinilic)
PVB Poli(butiral de vinil)
PVC Poli(clorură de vinil)
PVDF Poli(fluorură de viniliden)
PVP Poli(pirolidonă de vinil)
Trebuie
subliniat că polimerii comercializaţi conţin uneori mai multe
unităţi monomer decât indică denumirea lor prescurtată (de
exemplu, polietilena liniară de joasă densitate (LLPDE) care este în
mod esenţial un polimer de etilenă care conţine un mic
număr (adesea mai mult de 5%) de unităţi monomeri de
alfaolefine. Printre altele, proporţiile relative de monomeri care sunt
conţinuţi de un polimer nu sunt prezentate în mod necesar în ordinea
indicată de denumirea lor prescurtată (de exemplu copolimerul de
acrilonitril-butadien-stiren (ABS) la care stirenul constituie monomerul
predominant).
Denumirile prescurtate ale
polimerilor nu trebuie, deci, să servească decât de ghid. În orice
caz, clasificarea va trebui să fie determinată prin aplicarea Notei
de Capitol şi a Notei de subpoziţii şi pe baza proporţiilor
relative ale monomerilor ce compun un polimer (vezi Nota 4 şi Nota 1 de
subpoziţii de la acest Capitol).
Materiale plastice
Acest termen este definit în
Nota 1 a acestui Capitol ca vizând produsele de la poziţiile de la 39.01
până la 39.14 care, fost supuse
unei influenţe exterioare (în general căldura şi presiune cu
utilizarea eventuală, după caz, a unui solvent sau plastifiant), sunt
capabile sau au fost capabile, în momentul polimerizării sau într-un
stadiu ulterior, să adopte prin mulare, turnare, profilare, laminare sau
orice alt procedeu, o formă, pe care o menţin şi după
încetarea influenţei exterioare. În Nomenclatură expresia
"materiale plastice" cuprinde în egală măsură şi
fibrele vulcanizate.
Aceşti termeni nu sunt
aplicaţi totuşi materialelor considerate materiale textile,
aparţinând Secţiunii XI. Trebuie subliniat că această
definiţie de "materiale plastice" trebuie aplicată la
întreaga Nomenclatură.
Termenul
"polimerizare" este întrebuinţat în această definiţie
într-un sens larg şi vizează toate procedeele de obţinere de
polimeri, incluzând polimerizarea prin adiţie, polimerizarea de
reorganizare (poliadiţie) şi polimerizarea de condensare
(policondensare).
Un material din acest Capitol
este numit "termoplastic", dacă poate fi înmuiat în mod repetat
prin încălzire şi întărit prin răcire şi astfel poate
fi pus în formă datorită plasticităţii sale, prin mulaj în
special. Este numit "termorigid", dacă poate fi sau a fost deja
transformat printr-un tratament chimic sau fizic (de exemplu tratament termic)
într-un produs nefuzibil.
Masele plastice au o gamă
de întrebuinţare practic nelimitată, dar multe articole din aceste
materiale nu se clasifică la acest Capitol (vezi Nota 2 a acestui
capitol).
Organizarea generală a Capitolului
Capitolul este
împărţit în două Subcapitole. Subcapitolul I cuprinde polimerii
în forme primare, iar Subcapitolul II deşeurile, resturile şi
cioburile, precum şi semifabricatele şi articolele.
În Subcapitolul I, referitor
la formele primare, produsele din poziţiile de la 39.01 până la 39.11
sunt obţinute prin sinteză chimică, iar cele din poziţiile
de la 39.12 şi 39.13 sunt fie polimeri naturali, fie produse obţinute
pornind de la polimeri naturali prin tratament chimic. Poziţia 39.14
cuprinde schimbătorii de ioni pe bază de polimeri de la
poziţiile de la 39.01 până la 39.13.
În Subcapitolul II,
poziţia 39.15 vizează deşeurile, resturile şi cioburile de
materiale plastice. Poziţiile 39.16 până la 39.25 cuprind
semiprodusele sau anumite articole specifice din materiale plastice.
Poziţia 39.26 este o poziţie reziduală, care cuprinde articolele
nedenumite şi neclasificate în altă parte, din materiale plastice sau
din alte materiale ale poziţiilor de la 39.01 până la 39.14.
Domeniul de aplicare al poziţiilor de la 39.01
până la 39.11
Domeniul de aplicare al
acestor poziţii este stabilit prin Nota 3 a acestui capitol. Aceste
poziţii nu vor fi aplicate decât la produsele de tipul celor obţinute
prin sinteză chimică, aparţinând
categoriilor următoare:
a) Poliolefinele sintetice lichide, care sunt polimeri
obţinuţi din etilenă, din propenă, din butenă sau din
alte olefine. Se clasifică în poziţiile 39.01 sau 39.02 cu condiţia ca sub 60% din volumul
acestor polimeri să distile la 300°C, raportat la 1.013 milibari când se aplică o
metodă de distilare la presiune joasă.
b)
Răşinile slab
polimerizate de tipul cumaron-indenei,
obţinute prin copolimerizarea unor monomeri în amestec (inclusiv cumarona
sau indena) derivaţi din gudron de huilă (poziţia 39.11).
c)
Alţi polimeri
sintetici având în medie cel puţin 5 unităţi monomeri care sunt
structuraţi într-o secvenţă neîntreruptă. Se clasifică
la această categorie masele plastice definite în Nota 1 a acestui Capitol.
În scopul calculării
numărului mediu de unităţi monomer în contextul Notei 3c) a
Capitolului 39, polimerii de condensare şi unii polimeri de reorganizare
pot comporta mai multe unităţi monomer având fiecare o structură
chimică diferită. O unitate monomer este unitatea constitutivă
cea mai mare, provenind de la o singură moleculă de monomer într-un
proces de polimerizare. Este important să nu se confunde unitatea monomer
cu unitatea constitutivă repetitivă care este cea mai mică
unitate constitutivă a cărei repetiţie dă formula
polimerului, nici cu termenul "monomer" care este o moleculă
unică, de la care se pot forma polimerii.
Exemple:
a)
Poli(clorura de vinil)
Catena următoare
reprezintă 3 unităţi monomeri:
monomer unitate
monomer unitate
constitutivă repetitivă
clorură de vinil —CH2 —CHCl—
—CH2—CHCl—
(CH2= CHCl)
(În acest caz, unitatea monomer şi
unitatea constitutivă sunt identice).
b)
Poliamidă-6,6
Catena
următoare reprezintă patru unităţi monomeri:
|
monomeri |
unităţi monomeri |
unitate constitutivă repetitivă |
|
hexametilenediamină (NH2—(CH2)6
—NH2)
|
—NH—(CH2)6 —NH—
|
|
|
şi |
şi |
|
|
acid adipic |
|
|
|
(HOOC—(CH2)4 —COOH) |
|
|
(În acest caz, există
două unităţi monomeri diferite şi unitatea
constitutivă repetitivă este formată dintr-o unitate de fiecare
tip).
c)
Copolimer de etilenă şi acetat de vinil
Catena următoare reprezintă
şase unităţi monomeri:
(unde
Ac este egal cu CH3 —C—)
ďď
( O )
monomeri unităţi monomeri unitate constitutivă repetitivă
etilenă —CH2—CH2 —
(CH2 = CH2)
şi şi (*)
acetat de vinil —CH2 —CH—OAc
(CH2 = CH—OAc) |
d)
Siliconii care sunt
produse cu compoziţie chimică nedefinită, a căror moleculă
include mai mult decât o legătură siliciu-oxigen- siliciu şi
care conţin grupări organice unite cu atomi de siliciu prin
legături directe siliciu-carbon (poziţia 39.10).
e) Rezolii (poziţia 39.09)
şi alţi prepolimeri. Prepolimerii sunt produse, care se
caracterizează printr-o anumită repetare a unităţilor
monomeri, cu toate că pot conţine şi monomeri, care nu au
reacţionat. Prepolimerii nu sunt utilizaţi în mod normal ca atare, ci
sunt destinaţi să fie transformaţi în polimeri cu masă
moleculară mai mare, prin polimerizare ulterioară. Acest termen nu cuprinde produsele finite, cum sunt
di-izobutilenele (poziţia 27.10)
sau poli(oxietilenă) (polietilenglicol) în amestecuri cu o masă
moleculară foarte mică (poziţia
38.24). Ca exemple de prepolimeri pot fi menţionaţi epoxizii pe
bază de bisfenol-A sau fenolformaldehida, epoxidate la epiclorhidrină
şi izocianaţi polimerici.
Copolimeri şi
amestecuri de polimeri
Termenul de copolimeri este definit în Nota 4 a
acestui capitol ca desemnând polimerii în care ponderea oricărei
unităţi monomer nu reprezintă minimum 95% din greutatea
totală a polimerului.
Astfel, un polimer constituit
în proporţie de 96% dintr-o unitate monomer de propilenă şi 4%
alte unităţi monomeri de olefine, nu e considerat copolimer.
Copolimerii conţin
produsele de copolicondensare, produsele de copoliadiţie, copolimerii în
bloc şi copolimerii grefaţi.
Copolimerii în bloc sunt
copolimerii compuşi din cel puţin două secvenţe de polimeri
legate între ele, ale căror unităţi monomer au compoziţii
diferite (de exemplu un copolimer de etilenă şi de propilenă
conţinând segmente alternante cu unităţi de polietilenă
şi de polipropilenă).
Copolimerii grefaţi sunt
copolimerii care conţin catene principale pe care sunt fixate catene
laterale ale căror unităţi monomer au o compoziţie
diferită. Este vorba, de exemplu, de polistiren grefat pe un copolimer de
stiren-butadienă sau un copolimer de stiren-acrilo-nitril grefat pe un
polimer polibutadienă.
Clasificarea copolimerilor
(incluzând copolicondensatele, produsele de copoliadiţie, copolimerii în
bloc şi copolimerii grefaţi) şi a amestecurilor de polimeri,
este guvernantă de Nota 4 a Capitolului. Cu excepţia
dispoziţiilor contrare, aceste produse se clasifică la poziţia
care cuprinde polimerii unităţii monomer predominantă în
greutate, asupra oricărei alte unităţi monomer simple.
Datorită acestui fapt, unităţile comonomer constitutive de
polimeri care aparţin aceleiaşi poziţii, trebuiesc clasificate
împreună, ca şi cum ar fi o unitate comonomeră simplă.
Dacă nici o unitate
comonomer simplă (sau grupe de unităţi comonomer constitutive
unde polimerii aparţin aceleiaşi poziţii) nu predomină,
copolimerii sau amestecurile de polimeri, după caz, se clasifică la
poziţia plasată ultima în ordinea numerotării printre cele
susceptibile de a fi luate în consideraţie.
Astfel, de exemplu, un
copolimer de clorură de vinil şi de acetat de vinil conţinând
55% unitate monomer de clorură de vinil se clasifică la poziţia
39.04, dar dacă conţine 55% unitate monomer de acetat de vinil, se
clasifică la poziţia 39.05.
De asemenea, un copolimer
constituit din 45% unitate monomer de etilenă, 35% unitate monomer de
propilenă şi 20% unitate monomer de izobutilenă, se
clasifică la poziţia 39.02, deoarece unităţile monomer de
propilenă şi izobutilenă, ai căror polimeri se
clasifică la poziţia 39.02, constituie 55% din conţinutul total
al copolimerului şi, luate împreună, predomină asupra
unităţii monomer de etilenă.
Un amestec de polimeri
compuşi din 55% poliuretan, pe bază de diizocianat de toluen şi
de polieter-poliol, şi 45%
poli(oxixililen) se clasifică la poziţia 39.09, deoarece
unităţile monomer poliuretan
predomină asupra celor de poli(oxixililen) şi de polieter. În cadrul
definirii poliuretanilor, toate unităţile monomer dintr-un
poliuretan, inclusiv cele polieter-poliol care fac parte din poliuretan,
trebuie clasificate împreună cu unităţile monomer de la
poziţia 39.09.
Polimeri modificaţi chimic
Polimerii modificaţi
chimic, având în vedere numai pe cei în care ramificaţiile catenei
principale ale polimerului au fost modificate prin reacţie chimică,
se clasifică la poziţia aferentă polimerilor nemodificaţi
(vezi Nota 5 a acestui capitol). Această dispoziţie nu se aplică
copolimerilor grefaţi.
De asemenea, de exemplu,
polietilena clorurată şi polietilena clorosulfonată, se
clasifică la poziţia 39.01.
Polimerii care sunt
modificaţi chimic pentru a obţine grupe epoxidice reactive, pentru
formarea răşinilor epoxidice (vezi Nota explicativă de la
poziţia 39.07) se clasifică la poziţia 39.07. De asemenea,
răşinile fenolice modificate chimic prin adaos de epiclorhidrină
se clasifică la fel ca răşini epoxidice şi nu ca
răşini fenolice modificate chimic de la poziţia 39.09.
Un amestec de polimeri, în
care unul din constituenţi a fost modificat chimic, este considerat în
întregime ca modificat chimic.
Forme primare
Poziţiile de la 39.01
până la 39.14 cuprind numai produsele sub forme primare. Termenul forme primare este definit în Nota 6 a acestui capitol şi nu se
aplică decât materialelor prezentate sub formele următoare:
1) Sub
formă lichidă sau de pastă. Este vorba fie de polimeri de
bază care mai trebuie să suporte încă un tratament, termic sau
altul, pentru a forma produsul finit, fie de dispersii (emulsii şi
suspensii) sau de soluţii de materiale netratate sau parţial tratate.
În afara substanţelor necesare la tratament (ca întăritori
(agenţi de reticulare), sau alţi coreactivi şi acceleratori),
aceste lichide sau paste pot conţine alte materiale, ca plastifianţi,
stabilizanţi, umpluturi şi coloranţi, destinaţi în
principal să confere produsului finit unele proprietăţi fizice
particulare sau alte caracteristici dorite. Aceste lichide sau paste sunt
destinate să fie prelucrate prin turnare, profilare (extrudare) etc. sunt utilizate
de asemenea şi ca produse de impregnare, drept cleiuri, ca baze pentru
lacuri sau vopsele, drept adezivi, materiale de îngroşare, agenţi de
floculare etc.
Dacă prin adăugarea unor anumite substanţe, produsele obţinute
corespund descrierii date într-o poziţie mai specifică a
Nomenclaturii, se exclud din
Capitolul 39; este cazul, de exemplu, al:
a)
adezivilor
preparaţi - vezi excluderea b) la sfârşitul acestor Consideraţii
Generale;
b)
aditivilor
preparaţi pentru uleiuri minerale de la poziţia 38.11.
Este
bine să se sublinieze, că soluţiile - altele decât
colodiul - ale produselor de la poziţiile 39.01 până la 39.13 în
solvenţi organici volatili, sunt excluse
de la acest Capitol şi se clasifică la poziţia 32.08 (vezi Nota 2d) a Capitolului), dacă proporţia
acestor solvenţi depăşeşte 50 % în greutatea acestor
soluţii.
Polimerii
lichizi fără solvent, uşor de recunoscut ca fiind destinaţi
să fie utilizaţi numai drept lacuri, se clasifică la poziţia 32.10. Dacă
această condiţie nu este îndeplinită, se clasifică în acest
Capitol.
2) Sub
formă de granule, fulgi, sau pulberi. În aceste diferite
forme, produsele pot fi utilizate pentru formare, pentru fabricarea de lacuri,
adezivi etc., drept materiale de îngroşare, agenţi de floculare etc. Pot
consta fie din materiale lipsite de plastifianţi dar care redevin plastice
în cursul formării şi al tratamentului la cald, fie din materiale în
care plastifianţii au fost deja încorporaţi. Aceste produse pot
conţine, în afară de aceasta, materiale de umplutură
(făină de lemn, celuloză, materiale textile, substanţe
minerale, amidon etc.), substanţe colorante sau alte substanţe
enumerate în alineatul 1) de mai sus. Pulberile pot fi utilizate de exemplu la
acoperirea diferitelor obiecte prin aplicarea la cald cu sau fără
electricitate statică.
3) Sub
formă de blocuri neregulate, de bucăţi sau de mase necoerente
conţinând sau nu materiale de umplutură, substanţe colorante sau
alte substanţe enumerate la alineatul 1) de mai sus. Blocurile de
formă geometrică regulată nu sunt considerate forme primare
şi sunt clasificate în expresia plăci,
folii, pelicule, benzi şi lame (vezi Nota 10 a acestui Capitol).
Deşeurile, resturile
şi sfărâmăturile dintr-un singur material termoplastic,
transformate în forme primare, se clasifică la poziţiile 39.01
până la 39.14 (în funcţie de materialul considerat) şi nu la poziţia 39.15 (vezi Nota 7 a
acestui Capitol).
Tuburi, ţevi şi furtunuri
Termenii tuburi, ţevi şi furtunuri care
figurează în titlul poziţiei 39.17, sunt definiţi în Nota 8 a
acestui Capitol.
Plăci, folii, pelicule, benzi şi lame
clasificate în poziţia 39.20 sau în poziţia 39.21
Termenii plăci, folii, pelicule, benzi şi
lame, care figurează în titlul poziţiilor 39.20 şi 39.21,
sunt definiţi în Nota 10 a acestui Capitol.
Plăcile,
foliile etc. chiar prelucrate la suprafaţă (inclusiv pătratele
şi dreptunghiurile obţinute prin decuparea acestor articole)
şlefuite pe margini, găurite, frezate, tivite, răsucite,
încadrate sau prelucrate în alt mod sau chiar decupate în alte forme decât cea
pătrată sau dreptunghiulară, sunt în general clasificate la poziţiile 39.18, 39.19 sau de la 39.22 până la 39.26.
Materiale plastice alveolare
Materialele plastice
alveolare sunt materiale plastice care au numeroase celule (fie deschise,
închise sau ambele) repartizate în toată masa lor. Cuprind materiale
plastice spongioase, materiale plastice expandate şi materiale plastice
microporoase sau microalveolare. Pot fi flexibile sau rigide.
Materialul plastic alveolar
este obţinut prin diverse metode. Acestea sunt încorporarea unui gaz în
materialul plastic propriu-zis (de exemplu prin amestec mecanic, prin
evaporarea unui solvent cu punct de fierbere scăzut sau prin descompunerea
unui material cu producere de gaz), amestecarea în materialul plastic de
microsfere goale (de exemplu din sticlă sau din răşină
fenolică), sinterizarea granulelor de material plastic sau amestecarea
materialului plastic cu apă sau o substanţă solubilă
într-un solvent care sunt extrase din materialul plastic lăsând în loc goluri.
Materiale plastice combinate cu materiale textile
Acoperirile pentru pereţi
sau tavane, care corespund condiţiilor din Nota 9 a Capitolului, se
clasifică la poziţia 39.18. Astfel clasificarea materialelor plastice
combinate cu materiale textile este supusă în esenţă Notei 1 h)
din Secţiunea XI, Notei 3 din Capitolul 56 şi Notei 2 din Capitolul
59. Capitolul cuprinde şi produsele
de mai jos:
a)
pâslele impregnate, acoperite, îmbrăcate sau dublate
prin lipire cu materiale plastice conţinând maximum 50% în greutate
material textil, precum şi pâslele îmbibate în întregime cu materiale
plastice;
b)
ţesăturile şi neţesutele, fie
îmbibate în întregime cu material plastic, fie acoperite sau îmbrăcate în
întregime pe ambele suprafeţe cu acest material, cu condiţia ca
acoperirea sau îmbrăcarea să fie perceptibile cu ochiul liber,
fără a lua în considerare schimbările de culoare provocate de
aceste operaţii;
c)
ţesăturile îmbrăcate, acoperite,
impregnate sau dublate prin lipire cu material plastic care nu pot fi rulate cu
mâna fără să se crape, pe un dorn cu diametrul de 7 mm, la o
temperatură cuprinsă între l5o C şi 30o C;
d) Plăcile, foliile sau benzile din
material plastic alveolar combinate cu ţesături (aşa cum sunt
definite de Nota 1 de la Capitolul 59), cu fetru sau cu neţesute, în care
materialul textil nu are decât rol de suport.
În acest context, ţesăturile
nefasonate, nealbite, albite sau uniform vopsite, fetrul sau neţesutele,
în situaţia în care sunt aplicate pe o singură faţă a
acestor plăci, folii sau benzi, se consideră că nu au decât
rolul unui suport (rol de ranforsare). Din contră, cele fasonate,
imprimate sau care au suferit o prelucrare mai elaborată (de exemplu
scămoşare) şi produsele textile speciale, de exemplu velurul,
tulul, dantela şi produsele clasificate la poziţia 58.11, sunt
considerate ca având o funcţie superioară celei de suport.
Plăcile, foile şi benzile din material plastic
alveolar, combinate cu produse textile pe ambele feţe, oricare ar fi
natura materialului textil, sunt excluse
din acest Capitol (în general poziţiile
56.02, 56.03 şi 59.03)
Materiale plastice combinate cu materiale altele decât
materiale textile
Capitolul cuprinde în egală
măsură şi produsele de mai jos, dacă au fost obţinute
printr-o singură operaţie sau printr-o serie de operaţii
succesive, cu condiţia ca să-şi menţină
caracterul esenţial de lucrări din materiale plastice:
a) Plăcile,
foliile etc. care includ în volumul materialului plastic o armătură
sau o reţea de susţinere din alt material (fire metalice, fibre de
sticlă etc.).
b) Articolele
constând din plăci, folii etc., din masă plastică, comportând o
intercalare de materiale cum sunt foliile metalice, cartonul etc.
Sunt excluse din acest Capitol produsele
constituite din hârtie sau din carton acoperite cu un strat fin protector de
material plastic pe ambele feţe, în
cazul în care se conservă caracterul esenţial al hârtiei sau
cartonului (poziţia 48.11, în
general).
c) Plăcile,
foliile, benzile etc., din material plastic stratificat cu hârtie sau carton
şi produsele constituite dintr-un strat de hârtie sau de carton acoperit
sau îmbrăcat cu un strat de material plastic, dacă grosimea acestuia
din urmă depăşeşte jumătate din grosimea totală, altele decât îmbrăcăminţile murale de la poziţia 48.14.
d) Produsele obţinute
prin comprimarea fibrelor de sticlă sau foilor de hârtie impregnate în
prealabil cu masă plastică, cu
condiţia, ca totuşi să
fie vorba de produse dure şi rigide; dacă, dimpotrivă,
îşi menţin caracterul de hârtie sau de articole din fibre de
sticlă, se clasifică în Capitolele
48 sau 70, după caz.
Dispoziţiile din
alineatul precedent se aplică de asemenea, mutatis mutandis, şi la monofilamente, inele, ace, bare,
profile, tuburi, ţevi, furtune şi alte articole.
Se menţionează, că pânzele, plasele şi grilajele
din metale comune, suprapuse simplu cu un material plastic, se clasifică
la Secţiunea XV, chiar
dacă astfel ochiurile au fost obturate de această masă.
În cazul panourilor şi plăcilor constituite
prin suprapunerea unor foi de material plastic şi a unor straturi de lemn
sau placaj, acelea în care lemnul are caracterul unui simplu suport al
materialului plastic, se clasifică în acest Capitol; în ceea ce
priveşte panourile şi plăcile în care lemnul constituie
elementul esenţial, iar materialul plastic nu este decât un accesoriu (de exemplu material plastic
acoperit cu acaju sau furnir), trebuie să fie clasificate în Capitolul 44. Este bine să se
specifice în această privinţă, că panourile de
construcţie constituite prin suprapunerea straturilor de lemn şi a
celor din material plastic, se clasifică în principiu, de Capitolul 44
(vezi Consideraţiunile generale ale Notelor explicative ale acelui
Capitol).
*
* *
În afara excluderilor
menţionate în Nota 2, acest Capitol nu
cuprinde:
a)
Dispersiile concentrate
de substanţe colorante, de
luminofori organici (de exemplu rodamină B), de lacuri colorante etc.
în materiale plastice, având caracterul produselor din Capitolul 32; vezi în particular Notele explicative ale poziţiei 32.04 (paragrafele I-C
şi II-2), ale poziţiei 32.05 (paragraful
7, referitor la dispersii concentrate ale lacurilor) şi ale poziţiei 32.06 (partea A,
paragraful 6, alineatul I, referitor la dispersii concentrate ale unor
substanţe colorante în materiale plastice).
b)
Preparatele speciale
ale polimerilor sau amestecurilor de polimeri de la poziţiile39.01
până la 39.13, elaborate în mod special pentru a fi utilizate ca adezivi
sau cleiuri, indiferent de tipul produselor de adaos utilizate (material de
umplere, plastifianţi, solvenţi, pigmenţi), precum şi
produsele de la poziţiile 39.01 până la 39.13 condiţionate
pentru vânzarea cu amănuntul drept cleiuri sau adezivi cu o greutate
netă de maximum 1 kg (poziţia
35.06).
c)
Masele plastice
şi articolele din aceste materiale (cu
excepţia articolelor de la poziţiile 39.18 sau 39.19) acoperite
cu imprimări sau ilustraţii neavând caracterul de accesoriu în raport
cu utitizarea lor iniţială (Capitolul
49).
o
o o
Note explicative de subpoziţii.
Nota 1 de Subpoziţie
Această notă
stabileşte clasificarea în subpoziţii a polimerilor (inclusiv
copolimerii), a polimerilor modificaţi chimic şi a amestecurilor de
polimeri. Înainte de a clasifica aceste produse într-o subpoziţie sau
alta, trebuie să fie clasificate în prealabil conform dispoziţiilor
Notelor 4 şi 5 ale acestui capitol (vezi Consideraţii generale ale
acestui Capitol).
Clasificarea polimerilor (inclusiv copolimerii) şi a polimerilor modificaţi
chimic
În termenii
Notei 1 de subpoziţii, polimerii (inclusiv copolimerii), polimerii
modificaţi chimic şi amestecurile de polimeri se clasifică
conform dispoziţiilor din aliniatul
a) al Notei sau de aliniatul b)
al Notei, după cum există sau nu o subpoziţie denumită
"Altele" în seria de subpoziţii în cauză.
O subpoziţie
denumită "Altele" nu include subpoziţiile denumite, de
exemplu, "Alţi poliesteri" şi "Din alte materiale
plastice".
Expresia "În aceeaşi
serie de subpoziţii" se aplică subpoziţiilor de
acelaşi nivel, şi anume
subpoziţiile cu o liniuţă (nivelul 1), subpoziţiile
cu două liniuţe (nivelul 2); (vezi Nota explicativă de la Regula
generală de interpretare nr. 6).
Este de subliniat că
anumite poziţii (de exemplu 39.07) conţin simultan cele două
serii de subpoziţii.
A)
Clasificarea, când există o subpoziţie denumită
"Altele" în aceeaşi serie
1) Polimerii
precedaţi de prefixul "poli" (de exemplu polietilena şi
poliamida 6,6) sunt definiţi în alineatul
a) 1°) de la Nota 1 de subpoziţii ca fiind cei în care
unităţile monomer constitutive ale polimerilor desemnaţi, prin
ansamblu, contribuie cu 95% sau mai mult în greutate la conţinutul total
al polimerului. În cazul categoriilor de polimeri precedaţi de prefixul
"poli" (politerpenele de la poziţia 3911.10, de exemplu)
toţi monomerii care aparţin aceleiaşi categorii (diferite
unităţi monomer de terpenă, în cazul politerpenelor, de
exemplu), trebuie să contribuie cu 95% sau mai mult în greutate la
conţinutul total al polimerului.
Este de subliniat
că această definiţie nu se
aplică decât polimerilor din
subpoziţiile care conţin o subpoziţie denumită
"Altele" în aceeaşi serie de subpoziţii.
Astfel, de
exemplu, un polimer constituit în proporţie de 96% dintr-o unitate monomer
de etilenă şi 4% dintr-o unitate monomer de propilenă şi a
cărui densitate specifică este de 0.94 sau mai mult, (fiind un
polimer de la poziţia 39.01 prin aplicarea Notei 4 a acestui capitol), se
clasifică ca polietilenă la poziţia 3901.20 deoarece unitatea
monomer de etilenă contribuie cu mai mult de 95% la conţinutul total
al polimerului şi există o subpoziţie denumită
"Altele" în aceeaşi serie de subpoziţii în cauză.
Definirea polimerilor precedaţi de
prefixul "poli", dacă este aplicată la poli(vinil alcool),
nu implică existenţa unităţilor monomeri numite alcool
vinilic, în proporţie de minimum 95% sau mai mult în greutate.
Totodată, se cere ca acetatul de vinil şi unităţile monomer
de alcool vinilic luate împreună să reprezinte 95% sau mai mult în
greutatea polimerului.
2)
Alineatul a)
2°) de la Nota 1 a subpoziţiilor guvernează
clasificarea produselor la poziţiile 3901.30, 3903.20, 3903.30 şi
3904.30.
Copolimerii clasificaţi la
aceste patru subpoziţii trebuie să conţină 95% sau mai mult
în greutate unităţi monomer constitutive ale polimerilor
menţionaţi în subpoziţii.
Astfel, de exemplu, un copolimer
constituit din 61% unitate monomer de clorură de vinil, 35% unitate
monomer de acetat de vinil şi 4% unitate monomer de anhidridă
maleică, se clasifică (fiind un polimer de la poziţia 39.04), în
calitate de copolimer de clorură de vinil şi de acetat de vinil la
poziţia 3904.30, deoarece unităţile monomer de clorură de
vinil şi de acetat de vinil, luate împreună, contribuie în
proporţie de 96% la conţinutul total al polimerului.
În schimb, un copolimer constituit din
60% unitate monomer de stiren, 30% unitate monomer de acrilonitril şi 10%
unitate monomer de viniltoluen se clasifică (fiind un polimer de la
poziţia 39.03) la poziţia 3903.90 (denumită "Altele")
şi nu la poziţia 3903.20
deoarece unităţile monomer de stiren şi de acrilonitril, luate
împreună, contribuie în proporţie de numai 90% la conţinutul
polimerului.
3)
Alineatul a)
3°) de la Nota 1 a subpoziţiilor tratează
clasificarea polimerilor modificaţi chimic. Aceşti polimeri se
clasifică în subpoziţiile denumite "Altele" cu
condiţia ca aceşti polimeri modificaţi chimic să nu fie
cuprinşi mai specific într-o altă subpoziţie. În
consecinţă, polimerii modificaţi chimic nu se clasifică în
aceeaşi subpoziţie cu polimerii nemodificaţi, mai puţin
situaţia în care polimerul nemodificat este el însuşi clasificat
într-o subpoziţie denumită "Altele".
De asemenea, de exemplu, polietilena
clorurată sau clorosulfonată, fiind o polietilenă
modificată chimic de la poziţia 39.01, se clasifică la
subpoziţia 3901.90 ("Altele").
Din contră, poli(vinil
alcool), care este obţinut prin hidroliza poli(vinil acetat), se
clasifică la subpoziţia 3905.30 în care este cuprins în mod specific.
4)
Alineatul a)
4°) : Polimerii ce nu pot fi clasificaţi conform
dispoziţiilor de la paragrafele a) 1), a)2) sau a)3) se clasifică la
subpoziţia "Altele", cu condiţia să nu existe o subpoziţie mai specifică în
seria de subpoziţii luate în consideraţie care să cuprindă
polimerii de unităţi monomer predominante în greutate peste altă
unitate monomer. Ca urmare, unităţile monomer constitutive de
polimeri aparţinând aceleiaşi subpoziţii trebuie considerate
împreună. Trebuie să fie comparate numai unităţi monomer
constitutive de polimeri din aceeaşi serie de subpoziţii luate în
considerare.
Redactarea acestor subpoziţii specifice este formulată ca: "polimeri de
x", "copolimeri de x" sau "x polimer". Exemple:
"copolimeri de propilenă" (poziţia
3902.30) "polimeri fluoruraţi" (poziţiile 3904.61 şi 3904.69).
Pentru a fi clasificate la aceste
subpoziţii, este suficient ca unitatea monomer desemnată în
subpoziţie să predomine peste toate celelalte unităţi
monomer simple din seria luată în consideraţie. În alţi termeni,
unităţile monomer desemnate în subpoziţie nu trebuie să
reprezinte mai mult de 50% din conţinutul total al polimerului de la seria
luată în considerare.
De exemplu, un copolimer de etilenă
şi propilenă constituit din 40% unitate monomer de etilenă
şi 60% unitate monomer de propilenă se clasifică (fiind un
polimer de la poziţia 39.02) la subpoziţia 3902.30, ca şi copolimerul
de propilenă deoarece propilena este singura unitate monomer
constitutivă de luat în considerare.
În aceeaşi manieră, un
copolimer constituit din 45% unitate monomer de etilenă, 35% unitate
monomer de propilenă şi 20% unitate monomer de izobutilenă, se
clasifică (fiind un polimer de la poziţia 39.02) la poziţia
3902.30 deoarece numai unităţile monomer de izobutilenă şi
propilenă se compară (unitatea monomer de etilenă nefiind
luată în considerare) iar unitatea monomer de propilenă
predomină asupra unităţii monomer de izobutilenă.
Din contră, un copolimer constituit
din 45% unitate monomer de etilenă, 35% unitate monomer de
izobutilenă şi 20% unitate monomer de propilenă, se
clasifică (fiind un polimer de la poziţia 39.02) la poziţia
3902.90, deoarece numai unităţile monomer de izobutilenă şi
de propilenă se compară iar unitatea monomer de izobutilenă
predomină asupra unităţii monomer de propilenă.
B) Clasificarea când nu există
subpoziţii denumite "Altele" în seria de subpoziţii în
cauză
1)
Alineatul b)
1°) de la Nota 1 a subpoziţiilor reglementează clasificarea
polimerilor în subpoziţia ce cuprinde polimerii de unitate monomer ce
predomină în greutate asupra altei unităţi comonomer simple,
când nu există subpoziţie denumită "Altele" în seria
în cauză. În acest caz, unităţile monomer constitutive de polimeri
ce se clasifică la aceeaşi subpoziţie, trebuie considerate
împreună.
Această metodă de clasificare
este analogă celei stipulate în Nota 4 a acestui Capitol pentru
clasificarea polimerilor la nivelul poziţiei.
Noţiunea de predominare a unei
unităţi monomer se aplică, cu excepţia polimerilor ce
conţin unităţi monomer aparţinând altor subpoziţii
decât cele din seria în cauză. În acest caz, numai unităţile
monomer aferente polimerilor de la seria subpoziţiilor în cauză
trebuie să fie comparate.
Astfel de exemplu, copolicondensaţii de
uree şi de fenol cu formaldehidă, se clasifică (fiind polimeri
de la poziţia 39.09) la subpoziţia 3909.10, dacă unitatea
monomer de uree predomină asupra unităţii monomer de fenol,
şi la subpoziţia 3909.40 dacă unităţile monomer de
fenol predomină, când nu există subpoziţii denumite
"Altele" în seria de subpoziţii în cauză.
Definirea polimerilor precedaţi de
prefixul "poli" care figurează la alineatul a)1) de la Nota 1 de
subpoziţii nu se aplică
subpoziţiilor ce aparţin acestei categorii.
De asemenea, copolimerii ce conţin
simultan unităţi monomer constitutive de policarbonat şi de
poli(etilenă tereflatat), se clasifică la subpoziţia 3907.40,
dacă prima unitate predomină, şi la poziţia 3907.60,
dacă a doua unitate predomină, deoarece nu există
subpoziţii denumite "Altele" în seria de subpoziţii în
cauză.
2)
Alineatul b)
2°) de la Nota 1 de subpoziţii clasifică polimerii
modificaţi chimic. Aceştia se clasifică în aceeaşi
subpoziţie ca şi polimerii nemodificaţi, dacă nu există
subpoziţii denumite "Altele" în seria de subpoziţii în
cauză.
Astfel, de exemplu, răşinile
fenolice acetilate (care se clasifică la poziţia 39.09) se vor
clasifica la subpoziţia 3909.40 ca răşini fenolice, deoarece nu
există subpoziţii denumite "Altele"în seria de
subpoziţii în cauză.
Clasificarea
amestecurilor de polimeri
Ultimul paragraf de la Nota 1
de subpoziţii se aplică amestecurilor de polimeri. Aceştia se
clasifică în aceeaşi subpoziţie ca şi cum ar fi vorba de
polimeri obţinuţi de la aceleaşi unităţi monomer, în
aceleaşi proporţii.
Exemplele de mai jos ilustrează
clasificarea amestecurilor de polimeri:
-
Un amestec de polimeri având o densitate mai mare de 0.94 şi care
este constituit din 96% polietilenă şi 4% polipropilenă, se
clasifică la subpoziţia 3901.20 ca polietilena, deoarece unitatea
monomer de etilenă contribuie cu mai mult de 95% în conţinutul total
al polimerului.
- Un amestec de polimeri constituit din
60% poliamidă-6 şi 40% poliamidă 6,6 aparţine
subpoziţiei 3908.90 ("Altele") fiindcă nici o unitate
monomer constitutivă a polimerilor contribuie cu 95% sau mai mult în
greutate din conţinutul total al polimerului.
-
Un amestec de polipropilenă (45%), de poli(butilenă
tereftalat) (42%) şi poli(etilenă izoftalat) (13%), aparţine
poziţiei 39.07,fiindcă unităţile monomer constitutive ale
celor doi poliesteri consideraţi împreună predomină asupra
unităţii monomer de propilenă. Unităţile monomer de
poli(butilenă tereftalat) şi de poli(etilenă izoftalat) sunt
considerate fără a se ţine seama de modul în care au fost
combinate, pentru a forma fiecare polimer al amestecului. În acest exemplu, una
din unităţile monomer de poli(etilenă izoftalat) şi alta de
poli(butilenă tereftalat) sunt aceleaşi
unităţi monomer ca unităţile monomer constitutive ale
poli(etilenei tereftalat). Totodată, acest amestec se clasifică la
subpoziţia 3907.99 pentru că, considerând numai unităţile
monomer de poliester, unităţile monomer constitutive de la
"alţi poliesteri" predomină în raport strict
stoechiometric faţă de unităţile monomer de
poli(etilenă tereftalat).
NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA COMBINATĂ
|
Nota 6 |
Termenul „soluţii” utilizat în
această notă precum şi în Nota 4 a Capitolului 32 nu se
aplică soluţiilor coloidale. |
SUBCAPITOLUL I - FORME PRIMARE
39.01 - POLIMERI DE ETILENĂ, ÎN FORME
PRIMARE.
39.02
- POLIMERI DE PROPILENĂ SAU DE ALTE OLEFINE, SUB FORME PRIMARE.
39.03 - POLIMERI DE STIREN, SUB FORME PRIMARE.
39.04 - POLIMERI DE CLORURĂ
DE VINIL SAU DE ALTE OLEFINE HALOGENATE, SUB FORME PRIMARE.
39.05 - POLIMERI DE ACETAT DE
VINIL SAU DE ALŢI ESTERI DE VINIL SUB FORME PRIMARE; ALŢI POLIMERI DE
VINIL SUB FORME PRIMARE.
39.06 - POLIMERI
ACRILICI SUB FORME PRIMARE.
39.07 - POLIACETALI, ALŢI POLIETERI ŞI
RĂŞINI EPOXIDICE, SUB FORME PRIMARE; POLICARBONAŢI,
RĂŞINI ALCHIDICE, POLIESTERI ALILICI ŞI ALŢI POLIESTERI,
SUB FORME PRIMARE.
39.08 - POLIAMIDE SUB FORME
PRIMARE.
39.09 - RĂŞINI AMINICE, RĂŞINI
FENOLICE ŞI POLIURETANI, SUB FORME PRIMARE.
39.10 - SILICONI SUB FORME
PRIMARE.
39.11- RĂŞINI DE
PETROL, RĂŞINI CUMARON-INDENICE, POLITERPENE, POLISULFURI,
POLISULFONI ŞI ALTE PRODUSE MENŢIONATE ÎN NOTA 3 A ACESTUI CAPITOL,
NEDENUMITE ŞI NECLASIFICATE ÎN ALTĂ PARTE, SUB FORME PRIMARE.
39.12 - CELULOZĂ ŞI DERIVAŢII EI CHIMICI, NEDENUMIŢI
ŞI NECUPRINŞI ÎN ALTĂ PARTE, SUB FORME PRIMARE.
39.13 - POLIMERI NATURALI (DE EXEMPLU ACID ALGINIC) ŞI POLIMERI
NATURALI MODIFICAŢI (DE EXEMPLU PROTEINE ÎNTĂRITE, DERIVAŢI
CHIMICI AI CAUCIUCULUI NATURAL), NEDENUMIŢI ŞI NECUPRINŞI ÎN
ALTĂ PARTE, SUB FORME PRIMARE.
39.14 - SCHIMBĂTORI DE IONI PE BAZĂ DE POLIMERI DE LA
POZIŢIILE 39.01 PÂNĂ LA 39.13, SUB FORME PRIMARE.
SUBCAPITOLUL II - DEŞEURI, ŞPAN,
TALAŞ, SPĂRTURI; SEMIFABRICATE; ARTICOLE
39.15 - DEŞEURI, ŞPAN, TALAŞ,
SPĂRTURI DE MATERIALE PLASTICE.
39.16 - MONOFILAMENTE A CĂROR DIMENSIUNE
MAXIMĂ ÎN SECŢIUNEA TRANSVERSALĂ DEPĂŞEŞTE 1 MM
(MONOFIRE), INELE, TIJE, BARE ŞI PROFILE, CHIAR PRELUCRATE LA
SUPRAFAŢĂ DAR NEPRELUCRATE ALTFEL, DIN MATERIAL PLASTIC.
39.17 - TUBURI, ŢEVI, FURTUNURI ŞI
ACCESORII ALE ACESTORA (DE EXEMPLU ÎMBINĂRI, COTURI, FLANŞE), DIN
MATERIALE PLASTICE.
39.18 - ÎNVELITORI
DIN MATERIALE PLASTICE PENTRU PODELE, AUTOADEZIVE SAU NU, ÎN RULOURI SAU ÎN
FORMĂ DE PLĂCI DE PARDOSEALĂ SAU DE DALE; ÎNVELITORI PENTRU PEREŢI ŞI TAVANE, DIN
MATERIALE PLASTICE, DEFINITE ÎN NOTA 9 A ACESTUI CAPITOL.
39.19 - PLĂCI,
FOLII, BENZI, PANGLICI, PELICULE ŞI ALTE FORME PLATE AUTOADEZIVE, DIN
MATERIALE PLASTICE, CHIAR ÎN RULOURI.
39.20 - ALTE PLĂCI, FOLII,
PELICULE, BENZI, PANGLICI ŞI LAME, DIN MATERIALE PLASTICE NEALVEOLARE,
NERANFORSATE, NESTRATIFICATE, NEASOCIATE CU ALTE MATERIALE, NEPREVĂZUTE CU
UN SUPORT.
39.21 - ALTE
PLĂCI, FOLII, PELICULE, BENZI ŞI LAME DIN MATERIALE PLASTICE.
39.22 - CĂZI
DE BAIE, CĂZI DE DUŞ, CHIUVETE, LAVOARE, BIDEURI, VASE DE CLOSET,
SCAUNE ŞI CAPACE PENTRU CLOSETE, REZERVOARE DE APĂ ŞI ARTICOLE
SIMILARE PENTRU UTILIZĂRI SANITARE SAU IGIENICE, DIN MATERIALE PLASTICE.
39.23 - ARTICOLE DE TRANSPORT SAU
DE AMBALARE DIN MATERIALE PLASTICE; BUŞOANE, DOPURI, CAPACE, CAPSULE
ŞI ALTE DISPOZITIVE DE ÎNCHIDERE, DIN MATERIALE PLASTICE.
39.24 - VESELĂ,
ALTE ARTICOLE DE MENAJ SAU OBIECTE DE UZ CASNIC ŞI ARTICOLE DE IGIENĂ
SAU DE TOALETĂ, DIN MATERIALE PLASTICE.
39.25 - ARTICOLE PENTRU ECHIPAREA CONSTRUCŢIILOR,
DIN MATERIALE PLASTICE, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE ÎN ALTĂ PARTE.
39.26 - ALTE ARTICOLE DIN MATERIALE PLASTICE ŞI
ARTICOLE DIN ALTE MATERIALE DE LA POZIŢIILE DE LA 39.01 PÎNĂ LA
39.14.