SECŢIUNEA XI

 

MATERIALE TEXTILE ŞI ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE

 

Note de Secţiune

 

1.-Această Secţiune nu cuprinde:

a)     părul pentru perii (poziţia 05.02), părul de cal  şi deşeurile din  păr de cal (poziţia. 05.03);

b)    părul uman şi articolele din păr uman (poziţiile 05.01, 67.03 sau 67.04); totuşi, articolele şi ţesăturile dese din păr de tipul celor utilizate pentru presele de ulei sau pentru alte scopuri tehnice similare sunt cuprinse la poziţia 59.11;

c)     linters-ul de bumbac şi alte produse vegetale de la Capitolul 14;

d)    azbestul de la poziţia 25.24 şi articolele din azbest şi celelalte produse de la poziţiile 68.12 sau 68.13;

e)     articolele de la poziţiile 30.05 sau 30.06 (de exemplu: vată, tifon, bandaje şi articole similare folosite în scopuri  medicale, chirurgicale, stomatologice sau veterinare, materiale sterile pentru suturi chirurgicale); firele utilizate pentru curăţirea spaţiilor interdentare (fire dentare), ambalate în ambalaje individuale  pentru vânzarea cu amănuntul de la poziţia 33.06; 

f)      ţesăturile sensibilizate de la poziţiile 37.01 până la 37.04;

g)    monofilamentele a căror cea mai mare dimensiune a secţiunii transversale depăşeşte 1 mm şi benzile şi formele similare (de exemplu, paiele artificiale) cu o lăţime aparentă peste 5 mm, din materiale plastice (Capitolul 39), precum şi împletiturile, ţesăturile şi alte articole din împletituri din astfel de monofilamente şi benzi (Capitolul 46);

h)    ţesăturile, materialele tricotate sau croşetate, pâsla şi articolele neţesute, impregnate, îmbibate, acoperite sau stratificate cu material plastic şi articole din aceste produse de la Capitolul 39;

ij)  ţesăturile, materialele tricotate sau croşetate, pâsla şi articolele neţesute, impregnate, îmbibate, acoperite sau stratificate cu cauciuc şi articolele din aceste produse, de la Capitolul 40;

k)  pieile neepilate (Capitolele 41 sau 43) şi articolele din blănuri naturale sau artificiale de la poziţiile 43.03 sau 43.04;

l)      articolele din materiale textile de la poziţiile 42.01 sau 42.02;

m)   produsele şi articolele de la Capitolul 48 (de exemplu vata de celuloză);

n)    încălţămintea sau părţile de încălţăminte, ghetrele, jambierele şi articolele similare de la Capitolul 64;

o)    fileurile pentru păr sau alte articole de acoperit capul şi părţi ale acestora de la Capitolul 65;

p)    produsele de la Capitolul 67;

q)    produsele textile acoperite cu material abraziv (poziţia 68.05), precum şi fibrele de carbon sau articolele din fibre de carbon de la poziţia 68.15;

r)      fibrele de sticlă, articolele din fibre de sticlă şi broderiile chimice sau fără fond vizibil, al căror fir de broderie este din fibră de sticlă (Capitolul 70);

s)     articolele de la Capitolul 94 (de exemplu: mobilă, lenjerie de pat, aparate de iluminat);

t)      articolele de la Capitolul 95 (de exemplu: jucării, jocuri, articole pentru sport, plase pentru activităţi sportive);

u)    articolele de la Capitolul 96 (de exemplu: perii, seturi de cusut pentru călătorie, fermoare, panglici pentru maşina de scris);

v)    articolele de la Capitolul 97.

2.-A)       Produsele textile de la Capitolele 50 până la 55 sau de la poziţiile 58.09 sau 59.02,  care conţin două sau mai multe materiale textile, se clasifică după materialul textil care predomină în greutate faţă de oricare din celelalte materiale textile. Dacă nici un material textil nu predomină în greutate, produsul se clasifică ca şi cum ar fi în întregime constituit din materialul textil corespunzător ultimei poziţii în ordinea de numerotare dintre cele susceptibile a fi în mod egal luate în considerare.

B) Pentru aplicarea acestei reguli:

a)   firele de păr de cal înfăşurate cu materiale textile (poziţia 51.10) şi firele metalizate (poziţia 56.05) trebuie să fie considerate în greutatea lor totală ca fiind un material textil distinct; firele metalice sunt considerate ca  materiale textile la încadrarea ţesăturilor în care sunt încorporate;

b)    alegerea poziţiei de încadrare se face determinând, în primul rând, Capitolul, apoi în cadrul acestui Capitol, poziţia aplicabilă, făcându-se abstracţie de orice material textil care nu aparţine acelui Capitol;

c)     când ambele Capitole 54 şi 55 sunt amândouă de luat în considerare împreună cu alt Capitol, aceste două capitole trebuie considerate ca fiind un singur capitol;

d)    când un capitol sau o poziţie cuprinde bunuri din mai multe materiale textile diferite, acestea trebuie considerate drept un singur material textil.

   C)   Dispoziţiile Notelor  A) şi B) de mai sus se aplică, de asemenea, firelor specificate în Notele 3, 4, 5 sau 6, de mai jos.

3.-A) Sub rezerva excepţiilor prevăzute la Nota  3B) de mai jos, în această Secţiune sunt considerate ca sfori, corzi şi frânghii, firele (simple, răsucite sau cablate):

a)     din mătase sau din deşeuri de mătase, măsurând peste 20.000 decitex;

b)    din fibre textile sintetice sau artificiale (inclusiv cele făcute din două sau mai multe monofilamente de la Capitolul 54), măsurând peste 10.000 decitex;

c)     din in sau cânepă:

l°) lustruite sau parafinate, măsurând minimum 1429 decitex; sau

2°) nelustruite sau neparafinate, măsurând peste 20.000 decitex.

d)    din fibre de cocos, constituite din trei sau mai multe fire;

e)     din alte fibre vegetale, măsurând peste 20.000 decitex;

f)      armate cu fire metalice.

B) Dispoziţiile de mai sus nu se aplică la:

a)     firele de lână, sau de păr de cal sau de alte animale şi firele din hârtie, nearmate cu fire metalice;

b)    cablurile din filamente sintetice sau artificiale de la Capitolul 55 şi la multifilamentele  nerăsucite sau cu o torsiune sub 5 răsucituri pe metru de la Capitolul 54;

c)     părul de Messina de la poziţia 50.06 şi monofilamentele de la Capitolul 54;

d)    firele metalice de la poziţia 56.05; firele textile armate cu fir de metal sunt reglementate de Nota 3 A)f) de mai sus;

e)     firele tip “omidă”, firele înfăşurate cu materiale textile şi firele  numite "cu bucleuri" de la poziţia 56.06.

4.-A) Sub rezerva excepţiilor prevăzute la Nota B) de mai jos, prin expresia  fire condiţionate pentru vânzarea cu amănuntul de la Capitolele 50, 51, 52, 54 şi 55 se înţeleg firele (simple, răsucite sau cablate) prezentate astfel:

a)   pe cartele, bobine, tuburi sau suporturi similare având o greutate maximă (inclusiv suportul) de:

l°) 85 g pentru firele din mătase, din deşeuri de mătase sau din filamente sintetice sau artificiale, sau

2°) 125 g pentru celelalte fire;

b)  în gheme, sculuri sau jurubiţe, cu o greutate maximă de:

1°)  85 g pentru fire din filamente sintetice sau artificiale, sub  3000 decitex, de mătase sau deşeuri de mătase, sau

2°) 125 g pentru celelalte fire sub 2000 decitex; sau

3°) 500 g pentru alte fire.

c)   în sculuri subdivizate în jurubiţe, cu ajutorul unuia sau mai multor fire de separare care le fac independente unele de altele, jurubiţele având o greutate uniformă de maximum:

l°) 85 g pentru firele din mătase, din deşeuri de mătase sau din filamente sintetice sau artificiale; sau

2°) 125 g pentru alte fire.

B) Dispoziţiile de mai sus nu se aplică :

a) firelor simple din orice material textil, cu excepţia:

l°)  firelor simple din lână sau din păr fin de animale, nealbite şi

2°) firelor simple din lână sau din păr fin de animale, albite, vopsite sau imprimate având peste 5000 decitex. 

b) firelor răsucite sau cablate, nealbite:

l°) din mătase sau din deşeuri de mătase, indiferent de modul de prezentare, sau

2°) din alte materiale textile (cu excepţia lânii şi a părului fin de animale) prezentate în sculuri;

c) firelor răsucite sau cablate, albite, vopsite sau imprimate, din mătase sau din deşeuri din  mătase,  măsurând maximum 133 decitex;

d) firelor simple, răsucite sau cablate din orice materiale textile, prezentate:

l°) în sculuri cu depănare încrucişată; sau

2°) depuse pe suporţi sau sub altă formă condiţionată care indică utilizarea lor în industria textilă (de exemplu: pe tuburi pentru maşini de răsucit, mosoare, ţevi, fuzete, bobine conice sau conuri pentru războaiele de ţesut sau prezentate sub formă de gogoşi de mătase pentru maşini de brodat).

 

5.-  În sensul prevederilor de la poziţiile 52.04, 54.01 şi 55.08, prin aţă de cusut se înţelege firele răsucite sau cablate care îndeplinesc simultan următoarele condiţii:

a)   sunt dispuse pe suporţi (de exemplu: bobine, tuburi) şi au o greutate, inclusiv suportul, de maximum 1000 g.

b)   sunt finisate, pentru utilizare ca aţă de cusut şi

c)   au răsucire finală în formă de "Z".

 

6.-  În această Secţiune prin fire de mare rezistenţă, se înţeleg firele a căror rezistenţă exprimată în cN/tex. (centinewton per tex), depăşeşte următoarele limite:

Fire simple din nylon sau din alte poliamide sau din poliesteri ....................................... 60 cN/tex

Fire răsucite sau cablate din nylon sau din alte poliamide sau poliesteri …. ...................53 cN/tex

Fire simple, răsucite sau cablate din viscoza……………………….............. ..................27 cN/tex.

 

7.-  În această Secţiune prin confecţionate se înţelege:

a)     articolele decupate în altă formă decât pătrată sau dreptunghiulară;

b)    articolele finite  gata de întrebuinţare, sau care pot fi folosite după ce au fost separate prin tăierea simplă a firelor de separare, care nu necesită coasere sau altă prelucrare suplimentară, cum ar fi cârpe de bucătărie, prosoape, feţe de masă, basmale şi cuverturi;

c)     articolele ale căror margini au fost tivite sau rulate prin orice procedeu, sau terminate cu franjuri înnodate, obţinute din fire aparţinând articolului respectiv sau din fire adăugate; totuşi, nu trebuie să fie considerate ca fiind confecţionate materialele textile în bucăţi, ale căror   margini au fost pur şi simplu întărite pentru a preveni deşirarea;

d)    articolele decupate de orice formă, din care s-au îndepărtat firele de separare;

e)     articolele asamblate prin coasere, lipire sau altfel (cu excepţia bucăţilor din aceeaşi ţesătură, unite la extremităţi astfel încât să formeze o bucată de o lungime mai mare, ca şi a pieselor formate din două sau mai multe ţesături suprapuse pe toată suprafaţa şi asamblate între ele, chiar cu intercalarea unui material de umplere);

f)      articolele tricotate sau croşetate obţinute în formă finală, prezentate ca articole separate sau sub formă de piese conţinând mai multe unităţi.

 

8.-  În sensul celor prezentate la Capitolele 50 până la 60:

a)     nu sunt clasificate la Capitolele 50 până la 55 şi 60 şi, în afara unor dispoziţii contrare, la Capitolele 56 până la 59, articolele confecţionate conform Notei 7 de mai sus;

b)    nu aparţin Capitolelor 50 până la 55 şi 60, articolele de la Capitolele 56 până la 59.     

9.-  Sunt asimilate ţesăturilor de la Capitolul 50 până la 55, produsele constituite din straturi din fire textile paralelizate care se suprapun în unghi ascuţit sau drept. Aceste straturi sunt fixate între ele la punctele de încrucişare ale firelor printr-un liant sau prin termosudare.

 

10.-  Produsele elastice formate din materiale textile asociate cu fire de cauciuc sunt  clasificate la această Secţiune.

 

11.-  În această Secţiune prin termenul impregnat, se înţelege şi  aderizat.

 

12.-  În această Secţiune prin termenul de poliamide se înţelege şi aramide.

 

13.- În afara unor dispoziţii contrare, îmbrăcămintea din materiale textile de la diferitele poziţii se clasifică la poziţiile respective, chiar dacă este prezentată în seturi pentru vânzarea cu amănuntul. În sensul prezentei Note, expresia îmbrăcăminte din materiale textile se referă la îmbrăcămintea de la poziţiile 61.01 până la 61.14 şi poziţiile 62.01 până la 62.11.

 

 

Note de subpoziţii

 

1.-  În această secţiune şi, după caz, în Nomenclatură, se înţelege prin:

a)   Fire din elastomeri

firele din filamente (inclusiv din monofilamente) din materiale textile sintetice, altele decât firele texturate, care pot suporta o întindere de până la trei ori lungimea lor iniţială fără să se rupă  şi care, după ce au suportat o întindere până la de 2 ori lungimea lor iniţială, revin în mai puţin de 5 minute la o lungime cel mult egală cu o dată şi jumătate din lungimea lor iniţială.

b)   Firele  nealbite

firele:

l°)  care au culoarea naturală a fibrelor constituente şi care nu au fost supuse nici albirii, nici vopsirii (chiar şi în masă) sau imprimării; sau

2°) fără culoare bine determinată (numite "fire în tonuri gri"), care au fost fabricate din deşeuri destrămate.

      Aceste fire pot să fie tratate cu un apret necolorat sau cu un colorant nepermanent (care să dispară după o simplă spălare cu săpun) şi,  în  cazul  fibrelor  sintetice  sau  artificiale, pot  fi  tratate  în  masă cu produse de matisare (de exemplu dioxid de titan).

c)   Fire albite

firele:

1°) supuse unei operaţii de albire ori fabricate din fibre albite sau, cu excepţia unor prevederi contrare, care au fost vopsite în alb (chiar în masă) sau au fost tratate cu apret alb; sau,

2°)  constituite dintr-un amestec de fibre nealbite şi de fibre albite; sau

3°)  răsucite sau cablate, constituite din fire nealbite şi fire albite.

d)   Fire colorate (vopsite sau imprimate)

      firele:

   l°) vopsite (chiar în masă) altfel decât în alb sau cu un colorant nepermanent, sau care au fost imprimate sau fabricate cu fibre vopsite sau imprimate; sau

   2°) constituite dintr-un amestec de fibre vopsite în diferite culori sau dintr-un amestec de fibre albite sau nealbite cu fibre colorate (fire împestriţate sau amestecate) ori au fost imprimate în una sau mai multe culori din loc în loc, care să prezinte aspectul unei serii de puncte

   3°) obţinute din benzi sau semitort care au fost imprimate; sau

   4°) răsucite sau cablate constituite din fire albite, nealbite şi fire colorate.

     Definiţiile de mai sus se aplică, de asemenea, mutatis mutandis, monofilamentelor, benzilor şi produselor    similare de la Capitolul 54.

e) Ţesături nealbite 

ţesăturile obţinute din fire nealbite şi care n-au suportat nici operaţii de  albire, vopsire sau imprimare. Acestea pot fi tratate cu un apret necolorat sau un colorant nepermanent.

f) Ţesături albite

ţesături:

l°) albite sau, în afara unor dispoziţii contrare, vopsite în alb sau cărora li s-a aplicat un apret alb, pe bucată; sau

2°) constituite din fire albite; sau

3°) constituite din fire albite şi nealbite.

g) Ţesături vopsite

ţesături:

l°)  vopsite altfel decât în alb (în afara unor dispoziţii contrare) cu o singură culoare uniformă sau cărora li s-a aplicat un apret colorat, altul decât alb (în afara unor dispoziţii contrare), pe bucată; sau

2°) constituite din fire colorate într-o singură culoare uniformă.

h) Ţesături din  fire de diverse culori

       ţesături (altele decât ţesăturile imprimate)

 l°) constituite din fire de diferite culori sau fire de diferite nuanţe de aceeaşi culoare, altele decât culoarea naturală a fibrelor componente; sau

    2°) constituite din fire albite sau nealbite şi din fire colorate; sau

    3°) constituite din fire amestecate sau muliné (constituite din două înşiruiri de fibre de culori diferite).

(În toate cazurile nu se iau în considerare firele utilizate pentru margini şi pentru capetele bucăţilor).

    ij) Ţesături imprimate

ţesăturile imprimate pe bucată, chiar dacă au fost fabricate sau nu din fire de diferite culori.

     (Sunt considerate ca fiind ţesături imprimate: ţesăturile care au desene făcute, de exemplu, cu o perie, un pistol de vopsit cu spray, cu o hârtie de transfer, sau prin flanşare sau prin procedeul batic).

Procesul de mercerizare nu are nici o influenţă asupra clasificării firelor sau ţesăturilor în cadrul categoriilor de mai sus.

Definiţiile de la punctele e) până la ij) de mai sus se aplică  mutatis-mutandis materialelor tricotate.

k) Ţesătura pânză

Sunt ţesături în care fiecare fir de bătătură trece alternativ pe deasupra şi pe dedesubtul firelor succesive de urzeală şi fiecare fir de urzeală trece alternativ pe deasupra şi pe dedesubtul firelor succesive de bătătură.

2.-A) Produsele de la Capitolul 56 până la 63 care conţin 2 sau mai multe materiale textile trebuie considerate ca fiind alcătuite în întregime din materialul textil care ar fi reţinut conform Notei 2 de la această Secţiune pentru clasificarea unui produs de la Capitolele 50 până la 55 sau de la 58.09, care a fost obţinut din aceleaşi materiale textile.

B) Pentru aplicarea acestei reguli:

a)      nu se ţine seama, după caz, decât de partea care determină clasificarea în sensul Regulei generale interpretative nr. 3.

b)    nu se ţine seama de suport, când produsele textile conţin un suport şi o suprafaţă velurată sau buclată.

c)     nu se ţine seama decât de ţesătura de fond în cazul broderiilor de la poziţia 58.10 şi a articolelor din aceste materiale. Totuşi broderiile chimice, uşoare sau fără fond aparent şi articolele din aceste materiale, se clasifică ţinând seama numai de firele de brodat.

 

 

NOTE EXPLICATIVE LA SISTEMUL ARMONIZAT

 

 

CONSIDERAŢII GENERALE

 

  În general, secţiunea XI cuprinde ansamblul materiilor prime din industria textilă (mătase, lână, bumbac, fibre sintetice sau artificiale etc.), al produselor semiprelucrate (de exemplu fire şi ţesături) şi al articolelor confecţionate produse din ele. Totuşi, ea nu cuprinde un anumit număr de produse şi articole precum cele menţionate în Nota 1 din Secţiunea XI, în anumite Note de capitol şi în Notele Explicative ale poziţiilor din această Secţiune; în mod special, nu sunt considerate ca produse textile de la Secţiunea XI:

a)      Părul uman şi articolele din păr uman (în general poziţiile  05.01, 67.03 sau 67.04), cu excepţia ţesăturilor filtrante din păr, de tipul celor  utilizate pentru presele de ulei sau pentru utilizări similare, care sunt menţionate la poziţia  59.11.

b)       Fibrele de azbest şi articolele din azbest (fire, ţesături, îmbrăcăminte etc.) (poziţiile  25.24, 68.12 sau 68.13).

c)       Fibrele de carbon şi alte fibre minerale nemetalice (de exemplu carbura de siliciu, vata de azbest) precum şi articolele din aceste fibre (Capitolul 68).

d)      Fibrele de sticlă, articolele din fibre de sticlă (fire, ţesături etc.), articolele mixte din fibre de sticlă şi fibre textile care au caracterul de articole din fibră de sticlă (Capitolul 70), altele decât broderiile cu fire de sticlă pe fond vizibil din material textil.

   Secţiunea XI este împărţită în două părţi cu 14 capitole. În prima (Capitolele 50 până la 55), produsele textile sunt grupate în funcţie de materiile constitutive. În a doua (Capitolele 56 până la 63), cu excepţia poziţiilor  58.09 şi 59.02, nu se face nici o distincţie la nivelul poziţiilor (codul numeric cu patru cifre) între materiile textile din care sunt articolele care se clasifică.

 

 

I.- CAPITOLELE 50 PÂNĂ LA 55

 

Capitolele 50 până la 55 tratează fiecare unul sau mai multe materiale textile, pure sau amestecate între ele, în diferite stadii de prelucrare până la şi inclusiv transformarea lor în ţesături (cuvântul ţesături fiind luat în sensul indicat  în partea I-C al prezentelor Consideraţii generale). Aceste capitole cuprind, în majoritatea cazurilor, materia primă textilă şi deşeurile recuperabile (în vrac, sub formă de  fibre, filamente, benzi, semitort etc., cu excepţia cârpelor); în plus, cuprind firele şi ţesăturile.

 

                  A.- Clasificarea produselor textile formate din materiale textile amestecate

( vezi Nota 2 a Secţiunii XI)

 

   Produsele textile clasificate în oricare din poziţiile capitolelor 50 până la 55 (deşeuri, fire, ţesături etc.) sau în poziţiile 58.09 sau 59.02 atunci când constau dintr-un amestec din mai multe materiale textile trebuie să fie clasificate, ca fiind în întregime constituite din materiale textile care predomină ca greutate faţă de oricare din celelalte materiale textile.

     În cazul în care nici una dintre materiile textile nu predomină în greutate, produsul se clasifică ca şi cum ar fi în întregime constituit din materialul textil care se clasifică la ultima poziţie tarifară în ordinea numerotării dintre cele susceptibile a fi luate în considerare. 

Amestecul materialelor textile se poate realiza :

- înainte sau în cursul filării

- în cursul răsucirii sau cablării

-  în cursul ţeserii

   În cazul produselor (altele decât cele de la poziţia  58.11), constituite din două sau mai multe ţesături de compoziţie diferită, suprapuse pe întreaga lor suprafaţă şi asamblate prin coasere, lipire etc., clasificarea se efectuează prin aplicarea Regulii generale interpretative 3. Ca urmare, Nota 2 din Secţiunea XI nu se aplică, eventual, decât pentru a determina materialul textil care predomină în greutate în produsul luat în considerare pentru clasificarea acestor stofe ca un întreg.

   La fel, în ce priveşte produsele amestecate, formate din materiale textile şi materiale netextile, Nota 2 din Secţiunea XI, nu se aplică decât la cele care, în virtutea Regulilor generale interpretative, sunt clasificate în ansamblul lor ca produse textile.

    Trebuie menţionat că pentru aplicarea Notei 2 a Secţiunii:

1)  Când un produs format din materiale textile amestecate conţine două sau mai multe materiale textile diferite care, dacă ar forma singure acest produs, ar fi clasificat într-un singur capitol sau în aceeaşi poziţie, materialele textile în chestiune sunt tratate ca  un singur material textil; pentru clasificare se determină în primul rând capitolul, apoi în cadrul acestui capitol poziţia aplicabilă, făcând abstracţie de orice material textil care nu aparţine acestui capitol.

Exemple:

a) O ţesătură formată din:

40 % din greutate, fibre sintetice discontinue;

33 % din greutate, lână pieptănată, şi

25 % din greutate, păr fin de animal pieptănat

nu se clasifică la poziţia  55.15 (alte ţesături din fibre sintetice discontinue), ci la poziţia  51.12 (ţesături din lână pieptănată sau păr fin pieptănat), proporţiile de lână şi păr fin de animale trebuind să fie în acest caz cumulate.

b) O ţesătură cu greutate de 210 g/m2 formată din:

40 % din greutate, bumbac,

30 % din greutate, fibre sintetice discontinue, şi

30 % din greutate, fibre artificiale discontinue

 

nu se clasifică la poziţia  52.11 (ţesături din bumbac care conţin sub 85% din greutate bumbac, amestecate în principal sau numai cu fibre sintetice sau artificiale, având o greutate peste 200 g/m2 ), nici la poziţia  55.14 (ţesături din fibre sintetice discontinue care conţin sub 85% din greutate din aceste fibre amestecate în principal sau numai cu bumbac, având o greutate peste 170g/m2), ci la poziţia  55.16 (ţesături din fibre artificiale discontinue). Clasificarea se face determinând mai întâi capitolul (în acest caz Capitolul 55, proporţiile de fibre sintetice discontinue şi fibrele artificiale discontinue, trebuind să fie cumulate) şi apoi poziţia aplicabilă în cadrul capitolului, în cazul de faţă  55.16 care este poziţia plasată ultima în ordinea de numerotare între cele putând fi luate în consideraţie .

c)   O ţesătură formată din:

      35 % din greutate, in

      25 % din greutate, iută

40 % din greutate, bumbac

nu se clasifică la poziţia  52.12 (alte ţesături din bumbac) ci la  53.09 (ţesături din in). Clasificarea se face determinând mai întâi capitolul (în acest caz Capitolul 53, proporţiile de in şi iută trebuind să fie cumulate), şi apoi poziţia aplicabilă în cadrul capitolului, în cazul de faţă  53.09, deoarece proporţia de in este superioară proporţiei de iută, conţinutul de bumbac nefiind luat în calcul în conformitate cu nota 2 B) b) din această Secţiune.

 

2)     Firele de păr de cal, îmbrăcate şi firele metalizate sunt tratate ca materiale textile distincte şi greutatea lor de luat în consideraţie este greutatea lor totală.

3)      Firele de metal sunt considerate ca material textil, în cazul clasificării ţesăturilor în care sunt încorporate.

4)      Când Capitole 54 şi 55 sunt amândouă de avut in vedere împreună cu un alt capitol, aceste două capitole trebuie tratate ca un singur capitol.

Exemple:

O ţesătură formată din:

35 % din greutate, filamente sintetice

25 % din greutate, fibre sintetice discontinue, şi

40 % din greutate, lână pieptănată

nu se clasifică la  poziţia  51.12 (ţesături de lână pieptănată) ci, dimpotrivă la poziţia  54.07 (ţesături din fire de filamente sintetice), proporţiile filamentelor sintetice şi fibrelor sintetice discontinue trebuind să fie în acest caz cumulate.

5)      Substanţele de umplutură sau apretul precum şi produsele de impregnare, îmbibare, acoperire sau îmbrăcare, încorporate în produsele textile nu sunt considerate ca materii netextile; cu alte cuvinte, greutatea fibrelor textile se calculează pe baza greutăţii fibrelor textile, în starea în care sunt prezentate.

   Pentru a determina dacă materiile adăugate sunt în principal constituite dintr-un material textil dat, trebuie să se ţină seama de materialul textil care predomină în greutate faţă de oricare din celelalte materiale textile ce intră în amestec.

Exemplu:

O ţesătură având o greutate care nu depăşeşte 200 g/m2, formată din:

55 % din greutate, bumbac

22 % din greutate, fibre sintetice şi artificiale

21%   în greutate, lână şi

2 % din greutate, mătase

nu se clasifică la poziţia  52.12 (alte ţesături din bumbac), ci, dimpotrivă la poziţia  52.10 (ţesături din bumbac care conţin mai puţin de 85% din greutate, bumbac, amestecat în principal sau numai cu fibre sintetice sau artificiale având o greutate sub 200 g/m2).

 

 

B.- Fire

1)  Generalităţi.

    Firele textile pot fi simple, răsucite sau cablate. Pentru aplicarea Nomenclaturii se consideră ca:

l°)    Fire simple, firele alcătuite:

a)  fie din fibre discontinue în general menţinute împreună prin răsucire (fire filate);

 b) fie dintr-un filament (monofilament) de la poziţiile  54.02 până la 54.05, fie din două sau mai multe filamente (multifilament) de la poziţia  54.02 sau 54.03, alăturate cu sau fără răsucire (fire continue).

2°)     Fire răsucite, firele constituite din două sau mai multe fire simple, inclusiv cele obţinute din monofilamentele de la poziţia  54.04 sau 54.05  reunite prin răsucire. Totuşi, nu sunt considerate ca răsucite firele constituite în mod exclusiv din monofilamentele de la poziţia  54.02 sau 54.03, menţinute împreună prin răsucire.

Se numeşte fir unic din componenţa unui fir răsucit, fiecare din firele simple prin a căror reunire se realizează firul răsucit.

3°)    Fire cablate, firele constituite din două sau mai multe fire dintre care cel puţin unul este un fir  răsucit, reunite printr-una, două sau mai multe operaţii de răsucire.

Se numeşte capăt al unui fir cablat fiecare din firele simple sau răsucite a căror reunire constituie firul cablat.

Firele de mai sus sunt uneori denumite fire multiple, când sunt obţinute prin alăturarea  a două sau mai multe fire simple, răsucite sau cablate. Aceste fire se vor lua în consideraţie ca fire: simple, răsucite sau cablate, în funcţie de tipul de fire din care sunt constituite.

   Firele simple, răsucite sau cablate prezintă uneori bucle, sau nopeuri, sau flameuri distanţate la un anumit interval  (în acest caz vor fi numite buclate, cu nopeuri sau flameuri). De asemenea, ele pot fi compuse din două sau mai multe fire, din care unul este strâns ghem din loc în loc pentru a produce efectul de „ buclé ”  sau de îngroşare.

   Se consideră lustruite sau parafinate, firele care au fost tratate cu un apret special pe bază de substanţe naturale (ceară, parafină etc) sau sintetice (în special, răşini acrilice) şi care au fost lustruite apoi cu ajutorul unor role de lustruire.

   Firele sunt denumite după fineţea lor. Se aplică încă diferite sisteme de măsurare a fineţii . Nomenclatura utilizează totuşi sistemul universal "Tex" care este o unitate de măsură care exprimă densitatea liniară, care este egală cu greutatea în grame a unui km de fir, filament, fibră sau orice altă înşiruire de fibre. Un decitex echivalează cu 0,1 Tex. Formula următoare se foloseşte pentru transformarea numărului metric în număr decitex:

 

 

   Firele pot fi nealbite, spălate, albite, lustruite, vopsite, imprimate, colorate, etc. Pot fi de asemenea gazate (adică pârlite, pentru eliminarea fibrelor care dau firului aspectul păros), mercerizate (adică tratate, în stare tensionată, cu sodă caustică), impregnate cu ulei, etc.

   Nu sunt cuprinse în Capitolele 50 până la 55:

a)     firele din cauciuc acoperite cu materiale textile precum şi firele impregnate (inclusiv aderizate sau imersate), unse, acoperite sau îmbrăcate în cauciuc sau materialele plastice indicate la poziţia  56.04;

b)       firele metalizate (poziţia  56.05);

c)       firele îmbrăcate cu materiale textile, firele tip "omidă"  şi cele cu bucleuri de la poziţia  56.06;

d)       firele textile obţinute prin împletire (poziţia  56.07 sau 58.08, după caz);

e)       firele textile armate cu fire din metal, poziţia  56.07;

f)        firele, monofilamentele sau fibrele textile paralelizate sau încleiate (bolduc), poziţia  58.06;

g)       firele textile aşezate paralel şi aglomerate cu ajutorul cauciucului, poziţia  59.06.

 

2)      Diferenţa între "firele simple, răsucite sau cablate" din Capitolele 50 până la 55, sforile, corzile şi frânghiile" de la poziţia  56.07 şi "împletiturile (şireturile)" de la poziţia  58.08.

 

( vezi Nota 3 a Secţiunii XI)

 

   Firele textile nu sunt toate considerate ca fire din Capitolele 50 până la 55. În funcţie de unele din caracteristicile lor (fineţe, lustruire sau parafinare, de fire simple), ele se clasifică în poziţiile Capitolelor 50 până la 55 referitoare la fire, la poziţia  56.07 ca sfori, corzi şi frânghii şi la poziţia  58.08 ca împletituri. Tabelul de mai jos precizează clasificarea lor corectă în fiecare caz.

 

 

 

TABLOUL SINOPTIC   I

pentru clasificarea  firelor şi  sforilor, corzilor şi frânghiilor

 

 


Tip*                                                          Caracteristicile care determină clasificarea       Clasificare

Armate cu fire de metal                          în toate cazurile                                                          Poziţia 56.07

Fire metalice                                             în toate cazurile                                                          Poziţia 56.05

Fire înfăşurate cu materiale textile,       în toate cazurile                                                          Poziţia 56.06

altele decât cele de la  51.10 şi 56.05

, fire tip "omidă" şi fire cu "bucleuri"

Fire obţinute prin împletire                    1) prezentând o împletire strânsă şi o structură     Poziţia 56.07

                                                                    compactă

                                                                    2) altele                                                                        Poziţia 56.08

Altele:                                                                1) măsurând minimum 20.000 decitex             Capitolul 50

Din mătase sau deşeuri din mătase (**)       2) măsurând peste  20.000 decitex.                 Poziţia 56.07

Din lână sau alt păr de animal                 în toate cazurile                                                        Capitolul 51

Din in sau cânepă                                        1) lustruite sau parafinate

                                                                    a)   măsurând maximum 1429 decitex                     Poziţia 56.07

                                                                    b)    măsurând sub 1429 decitex                             Capitolul 53

                                                                      2) nelustruite şi neparafinate

                                                                    a) măsurând maximum 20.000 decitex                    Capitolul 53

                                                                    b) măsurând peste 20.000 decitex                           Poziţia 56.07

Din fibră de cocos                                       1) cu unul sau două capete                                  Poziţia 53.08

                                                                       2) cu trei capete sau mai mult                               Poziţia 56.07

Din hârtie                                                    în toate cazurile                                                        Poziţia 53.08

Din bumbac sau din alte fibre                 1)   măsurând maximum 20.000 decitex           Capitolele 52 sau 53

vegetale                                                      2)   măsurând peste  20.000 decitex                        Poziţia 56.07

Din fibre sintetice sau artificiale             1)   măsurând maximum 10.000 decitex                Capitolul 54 sau 55

inclusiv fibrele constituite din două      2)   măsurând peste  10.000 decitex                   Poziţia  56.07

sau mai multe monofilamente

de la Capitolul 54(**)                                                                                                                

 

Note:

 

*)   Caracteristicile de avut în vedere pentru clasificarea firelor formate din materiale textile amestecate sunt valabile şi pentru aceste amestecuri, care se clasifică împreună cu aceste materiale textile prin aplicarea Notei 2 din Secţiunea XI (vezi partea 1-A din Consideraţiile generale de la această Secţiune).

 

**)          Părul de Mesina de la poziţia  50.06, firele din multifilamente nerăsucite sau cu o torsiune sub 5 răsucituri pe metru precum şi monofilamentele de la Capitolul 54 şi filamentele sintetice sau artificiale prezentate sub formă de cabluri la Capitolul 55, nu se clasifică în nici un caz la poziţia  56.07.

 

 

3)  Fire condiţionate pentru vânzarea cu amănuntul.

 

(vezi Nota 4 a Secţiunii XI)

 

    Anumite poziţii din Capitolele 50, 51, 52, 54 şi 55 cuprind dispoziţii referitoare la firele textile condiţionate pentru vânzarea cu amănuntul. Pentru a fi clasificate la aceste poziţii, firele trebuie să răspundă unor criterii care figurează în tabloul sinoptic II reprodus mai jos.

 

 

Totuşi, firele menţionate mai jos nu sunt niciodată considerate ca fiind condiţionate pentru vânzarea cu amănintul:

a)     Firele simple de mătase sau deşeurile de mătase, bumbac, fibre sintetice sau artificiale continue sau dicontinue, indiferent de modul de prezentare.

b)    Firele simple din lână sau păr fin de animale, albite, vopsite sau imprimate, cu fineţea de maximum 5000 Decitex,  indiferent de modul de prezentare.

c)     Firele nealbite,  răsucite sau cablate din mătase sau din deşeuri din mătase, indiferent de modul de prezentare.

d)    Firele nealbite, răsucite sau cablate din bumbac sau din fibre sintetice sau artificiale prezentate în jurubiţe.

e)     Firele răsucite sau cablate, albite, vopsite sau imprimate, din mătase sau din deşeuri din mătase, cu fineţea de maximum 133 decitex .

f)      Firele simple, răsucite sau cablate, din orice material textil, prezentate în sculuri cu depănare încrucişată (*).

g)    Firele simple, răsucite sau cablate din orice material textil prezentate pe suport (ţevi de la maşini de răsucit, canete (copsuri), ţevi conice, conuri, bobine de urzitoare sau sub orice altă condiţionare (de exemplu sub formă de gogoşi de viermi de mătase pentru maşinile de brodat, în bobine obţinute prin filare centrifugă), implicând utilizarea lor în industria textilă.

 

*

*   *

 

 

Notă.

(*)    Prin depănare încrucişată se înţelege o metodă de formare a unui scul în care firul este încrucişat în diagonală pe măsură ce se înfăşoară sculul, ceea ce are ca efect împiedicarea divizării la depănare. Sculurile cu depănare încrucişată sunt utilizate în principal în vopsitorie.

 

 

 

TABLOUL SINOPTIC II

Fire condiţionate pentru vânzarea cu amănuntul

sub rezerva excepţiilor  menţionate mai sus

 

 

Prezentare

Tipul de fir (**)

Condiţii necesare pentru ca firul să fie considerat ca condiţionat pentru vânzare în detaliu

Pe cartele, bobine, tuburi sau

suporturi similare

1) Fire din mătase, din deşeuri de

mătase sau din filamente sintetice

sau artificiale

Greutate maximă 85g (inclusiv suportul)

2) Fire din lână, din păr fin de animale, din bumbac sau fibre sintetice sau fibre artificiale discontinue

Greutate maximă 125g (inclusiv suportul)

Sub formă de gheme, jurubiţe, sculuri

1) Fire din filamente sintetice şi artificiale sub 3000 decitex, din matase       sau deşeuri de mătase

2) Alte fire sub 2000 decitex

3) Alte fire

Greutate maximă  85g

 

 

Greutate maximă  125g

Greutate maximă 500g

Sub formă de sculuri subdivizate, cu ajutorul unuia sau mai multor fire de divizare, în  jurubiţe separate unele de

celelalte (***)

1) Fire din mătase, din deşeuri de     mătase sau din fire de filamente sintetice sau artificiale

Fiecare scul cu greutate uniformă

maximă 85 g

2) Fire din lână, din păr fin de animale,

din bumbac sau din fibre sintetice sau

artificiale discontinue

Fiecare scul cu greutate uniformă

maximă 125g

 

 

Note.

 

(**)  Caracteristicile de avut în vedere pentru clasificarea firelor formate din materiale textile amestecate sunt valabile şi pentru amestecurile de mai sus care se clasifică împreună cu aceste materiale textile prin aplicarea Notei 2 din Secţiunea XI (vezi partea I-A din Consideraţiile generale ale acestei Secţiuni).

 

(***) Prin sculuri subdivizate cu ajutorul unui fir divizor,  se înţeleg sculurile formate din jurubiţe separabile imediat când se taie firul care, prin diversele sale înfăşurări le constituie şi le leagă între ele; firul divizor este înfăşurat în jurul lor formând sculuri şi are ca scop să le menţină individualitatea. Aceste sculuri sunt deseori prezentate pe o bandă de hârtie. Celelalte sculuri şi în special sculurile (de exemplu destinate vopsirii) obţinute printr-o singură înfăşurare a firelor, pe spirele căruia s-a trecut un fir care nu le subdivizează în jurubiţe, ci are ca scop evitarea încâlcirii firelor, nu sunt   sculuri subdivizate în jurubiţe cu ajutorul unui fir divizor.

Secţiunea XI

CG7

 

 

4) Aţă de cusut

(vezi Nota 5 a Secţiunii XI)

 

   La poziţiile  52.04, 54.01 şi 55.08, prin aţă de cusut se înţeleg firele răsucite sau cablate care satisfac simultan condiţiile următoare:

a)     sunt dispuse pe suporturi (de exemplu bobine, tuburi) şi care are o greutate care nu depăşeşte 1000 g., inclusiv suportul;

b)    sunt apretate  în scopul folosirii lor ca aţă de cusut, şi

c)     au răsucire finală "Z".

   Prin fire apretate, se înţeleg firele care au fost supuse unui tratament de finisare. Această operaţie este realizată pentru a facilita folosirea firului textil ca aţă de cusut, conferindu-i de exemplu proprietăţi antifricţiune, o anumită rezistenţă la căldură, făcându-le antistatice sau ameliorându-le aspectul. Materialele utilizate pentru acest tip de operaţie sunt pe bază de silicon, amidon, ceară, parafină etc.

Lungimea firului de aţă este în general indicată pe suport.

5) Fire de mare tenacitate

(vezi Nota 6 a Secţiunii XI)

  În Capitolele 54 şi 59, există dispoziţii cu privire la "firele de mare tenacitate" şi             ţesăturile obţinute din aceste fire.

  Prin fire de mare tenacitate ridicată se înţeleg  firele a căror tenacitate exprimată în cN/tex (centinewton/tex) depăşeşte următoarele limite:

Fire simple din nylon sau alte poliamide sau din poliester............................................ 60 cN/tex

Fire răsucite sau cablate din nylon sau alte poliamide sau din poliester ...................... 53 cN/tex

Fire simple, răsucite sau cablate din vâscoză .......…………………………............... 27 cN/tex

C.- Ţesături

      În Capitolele 50 până la 55, prin ţesături se înţeleg produse obţinute prin interţeserea pe maşinile de ţesut a firelor textile (indiferent dacă firele sunt considerate ca fire în Capitolele 50 până la 55, sau ca sfori de la poziţia  56.07), a şuviţelor, a monofilamentelor sau a lamelor şi formelor similare menţionate în Capitolul 54, a firelor numite cu bucleuri, a panglicilor înguste, a împletiturilor sau a benzilor fără bătătură, realizate din fire sau fibre paralelizate şi lipite etc., în cazul în care acestea nu sunt:

a)     Covoare şi alte acoperitoare de podele (Capitolul 57).

b)    Catifele, pluşuri sau ţesături "chenille" ("omidă"), menţionate la poziţia 58.01, ţesături buclate de tip buret, menţionate la poziţia 58.02, ţesături tip "gaze" de la poziţia  58.03,  tapiserii de la poziţia 58.05, panglici de la poziţia 58.06, sau ţesături din fibre metalice sau fire metalizate de la poziţia 58.09.

c)     Ţesături îmbibate, impregnate etc.; precum ţesăturile de la poziţia 59.01 şi 59.03 până la 59.07; ţesături tip "cord" pentru anvelope de la poziţia  59.02 sau ţesături pentru utilizări tehnice de la poziţia    59.11.

d)    Bunuri  confecţionate în sensul Notei 7 a Secţiunii XI (vezi partea II de mai jos).

  Sub rezerva dispoziţiilor aliniatelor a) până la d) de mai sus, sunt asimilate ţesăturilor, în sensul Capitolelor 50 până la 55, prin aplicarea Notei 9 a Secţiunii XI, produsele constituite de exemplu:

- dintr-o reţea (foaie) formata din fire textile paralelizate (urzeală)  pe care se suprapune, la unghi drept sau ascuţit, o reţea (foaie) de fire textile paralelizate (bătătură);

 

- din două reţele (foi) de fibre paralelizate (urzeală) între care se intercalează de asemenea la unghi ascuţit sau drept o reţea (foaie) de fire paralelizate (bătătură).

   Aceste produse sunt caracterizate de faptul că firele nu sunt întreţesute, ca în cazul ţesăturilor clasice, ci se fixează în punctele lor de încrucişare cu un liant sau prin termosudare.

  Aceste produse sunt denumite uneori reţele de consolidare datorită utilizării lor pentru consolidarea altor materiale (material plastic, hârtie etc.). Sunt utilizate de exemplu şi pentru protejarea recoltelor.

  Ţesăturile de la Capitolele 50 până la 55 pot fi nealbite, spălate (pentru albit), degomate, albite,  vopsite, fabricate cu fire de diferite culori, imprimate, marmorate, mercerizate, glasate, moarate, gofrate, gazate, periate, presate etc. Ele cuprind ţesăturile nefasonate şi ţesăturile fasonate, precum ţesăturile obţinute cu ajutorul firelor (de bătătură sau urzeală) suplimentare. La unele din aceste ţesături, fire suplimentare de urzeală sau de bătătură realizează în cursul ţeserii anumite desene  (aceste ţesături nu reprezintă broderii, ci spre exemplu  imitaţii de broderii).

   Sunt de asemenea cuprinse în Capitolul 50 până la 55, ţesăturile ale căror fire de bătătură au fost dizolvate pe alocuri în scopul de a face să apară desene în locurile unde subzistă în acelaşi timp fire de bătătură şi fire de urzeală (este cazul anumitor ţesături la care urzeala este din viscoză şi bătătură din din acetat de celuloză, firele de bătătură fiind parţial îndepărtate cu ajutorul unui solvent).

o

 o   o

Notele explicative de subpoziţii.

Fire de elastomeri şi fire texturate

   Firele de elastomeri sunt definite la Nota 1 a) de subpoziţii ale  prezentei Secţiuni. Se menţionează că firele texturate vizate în această Notă sunt definite în Nota explicativă de la subpoziţiile 5402.31 până la 5402.39.

Ţesăturile din fire de diferite culori

  Ţesăturile constituite parţial sau total din fire imprimate de diferite culori sau din fire imprimate în diferite nuanţe ale aceleiaşi culori sunt considerate ca ţesături din fire de diferite culori şi nu ca ţesături vopsite sau ţesături imprimate.

Tipuri de legatură a ţesăturii

  Ţesătura pânza este definită în Nota 1 k) de subpoziţii de la  Secţiunea XI ca fiind "o structură de ţesătură în care fiecare fir de bătătură trece alternativ pe dedesubtul şi pe deasupra firelor succesive ale urzelii şi fiecare fir de urzeală trece alternativ pe deasupra şi pe dedesubtul firelor succesive ale bătăturii".

     Reprezentarea schematică a acestui tip de ţesătură este reprodusă mai jos:

 

 

    Pânza este cea mai simplă şi de asemenea cea mai utilizată ţesătură. Ţesăturile din pânză prezintă totdeauna două feţe identice (ţesături cu dublă faţă), deoarece proporţia firelor de urzeală şi de ţesătură vizibile pe cele două părţi este aceeaşi.

   În ţesătura diagonală  (serj), primul fir de urzeală este legat de al primul fir de bătătură, al doilea fir de urzeală, de al 2-lea fir de bătătură, al treilea fir de urzeală, de al 3-lea fir de bătătură, şi aşa mai departe. Săgeata unei astfel de ţesături este de 1, în sensul urzelii ca şi în cel al bătăturii. Raportul acestei ţesături, adică numărul de fire de urzeală şi de fire de bătătură necesare pentru reproducerea sa este totdeauna mai mare de 2. Ţesătura tip serj cea mai simplă este aceea în care firul de bătătură trece pe deasupra a două fire de urzeală. Este un serj de 3. În serjul de 4, firul de bătătură trece pe deasupra a trei fire urzeală.

 

   La ţesătura tip serj liniile diagonale formate de pasul punctelor de legătură se prelungesc de la o margine la alta, formând dungi şi lăsând impresia de ţesătură pe diagonală. Dungile pot fi dirijate de la stânga la dreapta sau de la dreapta la stânga. Se deosebeşte serjul cu efect de bătătură, în care firul de bătătură este mai aparent decât firul de urzeală, şi serjul cu efect de urzeală în care firul de urzeală este mai aparent decât firul de bătătură. Serjurile cu efect de bătătură sau cu efect de urzeală au dos (cu aspect diferit ). Totuşi există o categorie de serj care prezintă aceleaşi efecte pe cele două feţe, denumit serj fără dos sau încrucişat.

 

   Serjul  încrucişat (cu dublă faţă) are întotdeauna în raport de legătură pereche. Flotările în urzeală sau în bătătură sunt aceleaşi pe cele două feţe, numai direcţia laturilor este pe o faţă, inversul celeilalte feţe. Cel mai simplu este serjul încrucişat de 4: fiecare fir de urzeală se ridică deasupra a două fire de bătătură consecutive şi rămâne  dedesubtul  următoarelor două.

 

    Se menţionează că, datorită restricţiilor unora din subpoziţiile de la poziţiile  52.08, 52.09, 52.10, 52.11, 55.13 şi 55.14, aceste subpoziţii nu se referă decât la serjul de trei, serjul de patru şi cel încrucişat, de patru, a căror aşezare pe cartelă este indicată mai jos:

 

 

                                Legătură diagonal de 3  Legătură diagonal de 4    Legătură diagonală de 4    

 

 

    Totuşi datorită faptului că ţesăturile numite "Denim" trebuie să fie cu efect de urzeală (vezi Nota 1 de la subpoziţiile din Capitolul 52), subpoziţiile  5209.42 şi 5211.42 referitoare la aceste ţesături nu cuprind serjul încrucişat de 4. În schimb, în afară de serjul de 3 şi serjul de 4, aceste subpoziţii cuprind şi satinul de 4 cu efect de urzeală, a cărei aşezare pe cartelă este reprezentată mai jos:

 

Legătură diagonală încrucişată de 4 cu efect de urzeală

 

 

                                                    II. - CAPITOLELE 56 PÂNĂ LA 63

 

    Capitolele 56 până la 63 cuprind ţesăturile speciale şi alte articole textile care nu sunt cuprinse în Capitolele 50 până la 55 (catifele şi pluşuri, panglici, fire „omidă”, fire îmbrăcate cu materiale textile, pasmanterie, de la poziţiile  56.06 sau 58.08, tuluri, ţesături cu ochiuri înnodate, dantele, broderii pe ţesătură sau alte materiale textile, articole tricotate sau croşetate etc). Ele mai cuprind (sub rezerva excluderilor referitoare la articolele clasificate în altă parte decât în Secţiunea XI)  articolele textile confecţionate.

 

Articole confecţionate

     Conform Notei 7 a Secţiunii XI, prin expresia confecţionate se înţeleg:

1)        Articolele simplu decupate de altă formă decât pătrată sau dreptunghiulară, de exemplu anumite tipare din ţesătură; de asemenea, se consideră a fi confecţionate articolele (printre altele, anumite cârpe de praf) ale căror margini au fost decupate sub formă dantelată.

2)       Articolele obţinute în stare finită şi gata de utilizare (sau putând fi utilizate după ce au fost separate prin tăierea simplă a firelor de legătură), fără coasere şi fără altă prelucrare suplimentară. În mod special, sunt vizate aici tricotajele obţinute direct în forma finală şi articole precum cârpe de praf, prosoape, feţe de masă, fulare şi cuverturi ale căror margini prezintă în sensul urzelii, în sensul bătăturii sau în ambele sensuri, fire care nu sunt întreţesute pe o parte a lungimii lor pentru a se obţine franjuri. Aceste articole se pot obţine separat unele de celelalte pe maşinile de ţesut; dar este posibil să fi fost pur şi simplu decupate în piese care prezintă la intervale regulate o anumită lungime de fire neîntreţesute (în general, sunt fire de urzeală). Piesele nedecupate de acest gen care, prin simpla tăiere a firelor neţesute, permit să se obţină articole gata de utilizare, de genul celor care au fost descrise, sunt considerate de asemenea ca fiind confecţionate.

         Cu toate acestea, nu se consideră ca obţinute în stare finită  în sensul acestei Note , articolele de formă pătrată sau dreptunghiulară, simplu decupate din bucăţi mai mari fără altă operaţie şi care nu conţin franjuri, rezultând din decuparea firelor neîntreţesute. Faptul că aceste articole sunt prezentate, pliate sau condiţionate în ambalaje (de exemplu pentru vânzarea cu amănuntul) nu influenţează clasificarea lor.

3)       Articolele ale căror margini au fost tivite sau rulate  prin orice procedeu, fie terminate cu franjuri înnodate obţinute cu ajutorul firelor provenite din articolul însuşi sau al firelor rămase libere (de exemplu, batistele cu margini rulate şi feţele de masă cu franjuri înnodate); totuşi nu se consideră ca fiind confecţionate, materialele textile în bucăţi, ale căror margini netivite la margini au fost terminate simplu ( nefinisate ).

4)        Articolele decupate, de orice formă, care au făcut obiectul unei operaţi de extragere a firelor, fără altă lucrare de broderie. Ele se obţin extrăgând anumite fire de urzeală sau de bătătură după ţesere. Sunt adesea articole destinate să devină articole de lenjerie fină după noua prelucrări suplimentare.

5)     Articolele asamblate prin coasere, lipire sau altfel. Aceste articole care sunt extrem de numeroase includ îmbrăcămintea. Fac excepţie de la această regulă, piesele formate prin unirea cap la cap a două sau mai multe lungimi din acelaşi tip de material textil, precum şi produsele textile în bucăţi, constituite din două sau mai multe produse textile suprapuse pe întreaga lor suprafaţă şi asamblate. La fel, produsele textile în bucăţi constituite dintr-unul sau mai multe straturi textile asociate cu un material de umplutură, tighelite, capitonate sau altfel compartimentate, nu sunt considerate ca fiind confecţionate.

6)     Articolele tricotate sau croşetate obţinute în formă finală, prezentate sub formă de bucăţi sau ca piese care cuprind mai multe unităţi.

 

o

 o   o

 

 

Note explicative de subpoziţii.

Produsele Capitolelor 56 până la 63 cu suprafaţă pluşată sau buclată

   Dispoziţiile Notei 2 B)b), a subpoziţiilor din Secţiunea XI se aplică chiar şi când ţesătura de bază este parţial vizibilă pe faţa pluşată sau buclată.

 

III. PRODUSELE TEXTILE ASOCIATE CU FIRE DE CAUCIUC

 

    Conform dispoziţiilor de la Nota 10 de la această Secţiune, produsele elastice formate din materiale textile asociate cu fire de cauciuc se vor clasifica în Secţiunea XI.

Firele şi corzile din cauciuc acoperite cu materiale textile sunt cuprinse la poziţia  56.04.

    Celelalte produse din materiale textile asociate cu firele de cauciuc sunt menţionate în mod special în Capitolele 50 până la 55, 58 sau 60 până la 63, după caz .

 

 

IV. CONDIŢII DE MICROCLIMAT PENTRU CONDIŢIONARE

ŞI TESTARE A MATERIALELOR TEXTILELOR

 

A) Obiectul şi domeniul de aplicaţie.

 

Caracteristicile condiţiilor de microclimat normale pentru condiţionare şi pentru determinarea proprietăţilor fizice şi mecanice ale textilelor sunt date mai jos, cu titlu   indicativ.

 

B) Definiţii.

 

         a)  Umiditate relativă (sau stare higrometrică): Raportul tensiunii efective a vaporilor de apă în atmosferă faţă de tensiunea de saturaţie la aceeaşi temperatură. În general acest raport se exprimă în procente.

 

    b) Atmosferă temperată standard: Atmosferă care posedă o umiditate relativă (sau stare higrometrică) de 65% şi o temperatură de 20°C.

 

         c)  Atmosferă temperată standard pentru încercări: Atmosferă care posedă o umiditate relativă (sau stare higrometrică) de 65% şi o temperatură de 20°C.

 

          NOTĂ -  Adjectivul temperat folosit mai sus se utilizează cu accepţia limitată pe care o are în industria textilă.

 

C) Condiţionare prealabilă.

 

   Uneori este necesară condiţionarea prealabilă al unui produs textil. În acest caz materialul textil trebuie să fie adus aproape de echilibru într-o atmosferă a cărei umiditate relativă este cuprinsă între 10 şi 25% şi a cărei temperatură nu depăşeşte 50oC.

 

      Aceste condiţii se pot obţine prin încălzirea aerului având o umiditate relativă de 65% şi o temperatură de 20oC până la temperatura de 50oC.

 

D) Condiţionare.

 

   Înainte de a fi fost supus unei încercări pentru a determina o proprietate fizică sau mecanică, un material textil trebuie condiţionat plasându-l într-o atmosferă standard sau normală pentru încercare, astfel încât aerul să îl traverseze în mod liber şi să îl menţină astfel până ce este în echilibru cu atmosfera.

Cu excepţia specificaţiilor contrare din metoda de încercare, produsul textil va fi considerat ca fiind în echilibru atunci când prin cântăriri succesive efectuate la intervale de 2 ore, produsul textil traversat în mod liber de aer nu vor indica variaţii progresive a greutăţii mai mari de 0,25%.

 

E) Încercări.

 

      Cu excepţia cazurilor speciale (de exemplu în cazul încercărilor în stare umedă) încercările fizice şi mecanice sunt efectuate în stare condiţionată şi în atmosferă temperată normală pentru aceste încercări.

 

 

 

NOTE EXPLICATIVE LA NOMENCLATURA COMBINATĂ

 

 

Consideraţii generale

 

 

1.               Aşa cum stipulează notele explicative ale Sistemului armonizat (vezi consideraţiile generale ale secţiunii XI, ultimul paragraf al introducerii), această secţiune este divizată în două părţi:

 

 

a)        în prima parte (capitolele 50 la 55), produsele textile sunt grupate în funcţie de materialul textil din care sunt realizate, clasificarea produselor care constau dintr-un amestec de materiale textile fiind supusă notei 2 de la această secţiune;

 

 

b)        în a doua parte (capitolele 56 la 63), cu excepţia codului 5809.00.00 şi a poziţiei 5902, nu se face nici o distincţie, atât la nivel de capitol, cât şi la nivel de poziţie, între materialele textile din care sunt realizate articolele. În aceste cazuri, clasificarea la aceste poziţii trebuie efectuată conform dispoziţiilor notei 2 de subpoziţii de la această secţiune.

 

 

2.                     Nota 2 de subpoziţii a acestei secţiuni precizează regulile de urmat pentru clasificarea produselor textile, care conţin două sau mai multe materiale textile, în interiorul poziţiilor capitolelor 56 la 63. Aceste produse se clasifică la subpoziţia aferentă materialului textil care predomină în greutate, ţinând seama, după caz, de dispoziţiile notei 2 (B) de la această secţiune.

Totuşi, pentru aplicarea acestei reguli, trebuie avute în vedere dispoziţiile punctelor (a) până la (c)  ale notei 2 de subpoziţii, punctul (B), de la această secţiune.

 

 

3.                 Pentru interpretarea notei 2 de la această secţiune, vezi notele explicative ale Sistemului armonizat (în special partea (I) (A) a notelor explicative ale Sistemului armonizat de la această secţiune).

 

    Pentru aplicarea notei 2, nu se iau în considerare:

 

 

a)     firele care intră în compunerea marginilor ţesăturii, atâta timp cât acestea din urmă nu fac parte integrantă din produsul finit, cum este cazul marginilor ţesăturilor pentru umbrele sau şaluri;

 

 

b)     firele de separare încorporate în articole pentru a marca locurile în care ţesăturile trebuie să fie tăiate;

 

 

c)     firele (truth’ yarn) care intră în compoziţia capetelor ţesăturilor, dacă aceste fire sunt produse dintr-un material textil diferit de acela care intră în compoziţia ţesăturii propriu-zise.

 

 

4.     În ceea ce priveşte interpretarea termenilor „nealbite”, „albite”, „colorate” (vopsite sau imprimate), în     cazul în care  se referă la fire şi al termenilor „nealbite”, „albite”, „vopsite”, „din fire de diverse culori” sau „imprimate”, care se referă la ţesături, vezi nota 1 de subpoziţii , punctele (b) până la (ij) de la această secţiune.

 

 

5.            Pentru descrierea „tipului de legătură” a diferitelor ţesături, vezi notele explicative subpoziţii ale Sistemului armonizat din partea (I), (C) a Consideraţiilor generale de la această secţiune.

 

 

 

CAPITOLUL 50 -  MĂTASE

CAPITOLUL 51 -  LÂNĂ, PĂR FIN SAU GROSIER DE ANIMALE; FIRE ŞI ŢESĂTURI DIN PĂR DE CAL

CAPITOLUL 52 -  BUMBAC

CAPITOLUL 53 -  ALTE FIBRE TEXTILE VEGETALE; FIRE DIN HÂRTIE ŞI ŢESĂTURI DIN FIRE DE HÂRTIE

CAPITOLUL 54 -  FILAMENTE SINTETICE SAU ARTIFICIALE

CAPITOLUL 55 -  FIBRE SINTETICE SAU ARTIFICIALE DISCONTINUE

CAPITOLUL 56 - VATĂ, PÂSLĂ (FETRU) ŞI MATERIALE NEŢESUTE;  FIRE SPECIALE;  SFORI, ODGOANE, FUNII, FRÂNGHII ŞI ARTICOLE DIN ACESTEA

CAPITOLUL 57 -  COVOARE ŞI ALTE ACOPERITOARE DE PODEA DIN MATERIALE TEXTILE

CAPITOLUL 58 - ŢESĂTURI SPECIALE;  ŢESĂTURI CU SMOCURI;  DANTELE;  TAPISERII;  PASMANTERII;   BRODERII

CAPITOLUL 59 - ŢESĂTURI IMPREGNATE, ÎMBRĂCATE,  ACOPERITE SAU STRATIFICATE;  ARTICOLE TEHNICE DIN MATERIALE TEXTILE

CAPITOLUL 60 -  MATERIALE TRICOTATE SAU CROŞETATE

CAPITOLUL 61 -  ÎMBRĂCĂMINTE ŞI ACCESORII DE ÎMBRĂCĂMINTE, TRICOTATE SAU CROŞETATE

CAPITOLUL 62 - ÎMBRĂCĂMINTE ŞI ACCESORII DE ÎMBRĂCĂMINTE, ALTELE DECÂT TRICOTATE SAU CROŞETATE

CAPITOLUL 63 - ALTE ARTICOLE TEXTILE CONFECŢIONATE; SETURI; ÎMBRĂCĂMINTE PURTATĂ SAU UZATĂ ŞI ARTICOLE TEXTILE PURTATE SAU UZATE; ZDRENŢE

CAPITOLUL 64 -  ÎNCĂLŢĂMINTE, GHETRE ŞI ARTICOLE SIMILARE; PĂRŢI ALE ACESTOR ARTICOLE

CAPITOLUL  65 -  OBIECTE DE ACOPERIT CAPUL ŞI PĂRŢI ALE ACESTORA

CAPITOLUL 66 - UMBRELE DE PLOAIE,  UMBRELE DE SOARE,  BASTOANE,  BASTOANE-SCAUN, BICE,  CRAVAŞE ŞI PĂRŢI ALE ACESTORA

CAPITOLUL 67 - PENE ŞI PUF PRELUCRATE ŞI ARTICOLE DIN PENE SAU DIN PUF; FLORI ARTIFICIALE; ARTICOLE DIN PĂR UMAN

 

SUS